Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

Chirurgie 1-50

A detailed surgical setting illustrating central venous catheterization, with medical professionals in action and anatomical models in view.

Central Venous Catheterization Quiz

Test your knowledge on central venous catheterization and related surgical procedures with our comprehensive 50-question quiz. Designed for medical professionals and students, this quiz covers a wide range of topics, including indications, techniques, and potential complications.

Engage with the following learning objectives:

Understand central venous access techniques
Identify the complications of various procedures
Enhance your knowledge about emergency interventions

50 Questions12 MinutesCreated by SurgicalSkill101

Abordul venos central se efectuează preferenţial prin:

� Venepuncţie indirectă

� Tehnica Seldinger

� Venesecţie

� Tehnica Trendelenburg

� Venesecţie eco-ghidată

Drept indicaţii pentru cateterizarea unei vene centrale servesc:

A) Inabilitatea obţinerii unui abord venos periferic adecvat

B) Necesitatea în hemodializă

C) Necesitatea în hemocultură

D) Necesitatea în plasmofereză

E) Necesitatea în deplasmoliză

Abordul venos central poate fi realizat prin:

F) Vena jugulară internă

H) Vena subclaviculară

G) Vena axilară

I) Vena femurală

J) Vena poplitee

Plasarea bolnavului în poziţia Trendelenburg în timpul cateterizării venei jugulare:

� Reduce distensia venoasă (turgescenţa)

� Sporeşte distensia venoasă (turgescenţa)

� Reduce riscul dezvoltării complicaţiilor tromboembolice

� Reduce riscul emboliei gazoase

� Reduce riscul dezvoltării pneumotoracelui

Pentru măsurarea presiunii în artera pulmonară se utilizează cateterul:

� Seldinger

� Swan-Ganz

� Foley

� Pneumatic

� Fogarty

Drept indicaţii pentru drenarea cavităţii pleurale (toracostomie) servesc:

K) Pneumotoracele masiv

L) Hemotoracele masiv

M) Edemul pulmonar

N) Emfizemul pulmonar

O) Empiemul pleural

La complicaţiile puncţiei cavităţii pleurale (toracocentezei) se referă:

A) Pneumotoraxul

B) Hemopneumotoraxul

C) Sindromul de detresă respiratorie acută

D) Emfizemul pulmonar

E) Empiemul pleural

Toracocenteza în caz de pneumotorace se efectuează mai frecvent:

Pe linia medio-claviculară

Pe linia medio-axilară

În spaţiul intercostal V

În spaţiul intercostal II

În spaţiul intercostal VII

Toracocenteza în caz de hidrotorace se efectuează mai frecvent:

Pe linia medio-axilară

Pe linia medio-claviculară

În spaţiile intercostale II-III

În spaţiile intercostale X-XI

În spaţiile intercostale VIII-IX

Laparocenteza este indicată în următoarele condiţii:

Ascita tensionată

Suspecţie clinică de infectare a lichidului ascitic

Lichid ascitic de etiologie necunoscută (suspecţie la ascită malignă)

Orice durere abdominală acută cu caracter spastic, intermitent

Orice durere abdominală acută cu caracter continuu

Instalarea sondei nazo-gastrice are drept scop:

Evaluarea hemoragiei digestive superioare (prezenţa, volumul)

Evacuarea conţinutului gastric în caz de intoxicaţie alimentară recentă

Reducerea secreţiei gastrice

Sporirea secreţiei gastrice

Decompresia gastrică în caz de ocluzie intestinală

Pentru tamponada eso-gastrică cu scop hemostatic în caz de hemoragie digestivă superioară variceală se utilizează:

Sonda Sengstaken-Blakemore

Sonda Cantor

Sonda Minnesota

Sonda Linton-Nachlas

Sonda Miller-Abbott

Printre complicaţiile tamponadei eso-gastrice cu scop de hemostază în hemoragia digestivă superioară variceală pot fi enumerate:

Aspiraţia bronhoalveolară

Perforaţia esofagului

Eroziunile şi ulceraţiile faringiene şi gastroesofagiene

Esofagita de reflux

Diverticolul esofagian

Tamponada eso-gastrică în caz de hemoragie digestivă superioară variceală este indicată în:

Hemoragia din varice eso-gastrice cînd tratamentul medicamentos şi endoscopicnu este eficient

Hemoragia din varice eso-gastrice cînd hemostaza endoscopică nu este posibilă

Hemoragia din varice eso-gastrice stopată endoscopic

Hemoragia din varice eso-gastrice stopată medicamentos

Anamneza pozitivă de hemoragie din varice eso-gastrice în ultimele 2 săptămîni

Tamponada hemostatică în caz de hemoragie digestivă superioară din varice cu localizare gastrică este mai eficientă cu ajutorul:

� Sondei nazogastrice

� Sondei orogastrice

� Sondei Linton-Nachlas

� Sondei Sengstaken-Blakemore

� Sondei Minnesota

Tamponada hemostatică îndelungată în caz de hemoragie digestivă superioară din varice esofagiene poate cauza:

� Esofagită de reflux

� Sindromul Mallory-Weiss

� Ruptura balonului esofagian al sondei

� Necroza şi ulceraţia mucoase esofagiene

� Recidiva hemoragiei

Cu scop de prevenire a necrozei mucoasei esofagiene în urma tamponadei hemostatice îndelungate cu sonda Sengstaken-Blakemore se recomandă:

� Desumflarea balonului gastric peste 24-48 ore de la instalarea sondei

� Desumflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei

� Umflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei

� Extragerea temporară a sondei peste 24-48 ore de la instalare

� Schimbarea sondei peste fiecare 24-48 ore

Enumeraţi stările patologice ce pot fi diagnosticate prin anuscopie:

Boala hemoroidală

Boala pilonidală

Fisura anală

Fistula perirectală

Pruritul anal

Examenul endoscopic cu sigmoidoscopul rigid permite vizualizarea mucoasei:

� Întregului intestin sigmoid

� Pe lungimea a 50 cm distale ale intestinului sigmoid

� Pe lungimea a 30-35 cm de la orificiul anal

� Pe lungimea a 50 cm de la orificiul anal

� Pe lungimea a 30-35 cm distale ale intestinului sigmoid

Pentru cateterizarea vezicii urinare se utilizează:

� Cateterul Fogarty

� Cateterul Foley

� Cateterul Swan-Ganz

� Cateterul Minnesota

� Cateterul Seldinger

La complicaţiile cateterizării vezicii urinare se referă:

Traumatismul uretrei

Infecţia căilor urinare

Retenţia acută de urină

Fimoza

Oliguria

Indicaţi, care dintre patologiile enumerate se referă la infecţia chirurgicală.

A. Pneumonia acută

B. Hidrosadenita acută

C. Abcesul hepatic

D. Supuraţia plăgii postoperatorii

E. Pielonefrita cronică

Care dintre procesele infecţioase se referă la infecţia chirurgicală acută specifică?

A. Antraxul

B. Sifilisul

C. Tetanosul

D. Actinomicoza

E. Tuberculoza

Conform clasificării infecţiei chirurgicale în funcţie de evoluţia bolii, tuberculoza se referă la:

Infecţie cronică nespecifică

Infecţie cronică specifică

Infecţie acută specifică

Infecţie acută putridă

Infecţie acută anaerobă

În acord cu clasificarea infecţiei chirurgicale în funcţie de evoluţia patologiei, tetanosul se referă la

Infecţie cronică nespecifică

Infecţie cronică specifică

Infecţie acută specifică

Infecţie acută putridă

Infecţie acută purulentă

Indicaţi factorii, asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale.

A. Prezenţa microorganismelor patogene virulente

B. Hiperemia venoasă a ţesuturilor

C. Reacţia de răspuns al organismului la infecţie

D. Bacteriemia tranzitorie

E. Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei

Care dintre caracteristicile microorganismelor determină evoluţia infecţiei chirurgicale

A. Invazivitatea

B. Virulenţa

C. Gradul de infectare

D. Toxicitatea

E. Sporogenia

Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale.

A. Exogenă

B. Prin implantare

D. Endogenă

E. Aerogenă

C. Prin contact

Indicaţi sursele exogene ale infecţiei chirurgicale.

Plăgile

Ducturile glandelor sudoripare

Tonzilita cronică

Caria dentară

Excoriaţiile

Care dintre mecanismele reacţiei de răspuns a organismului uman la infecţie se referă la cele nespecifice?

A. Reacţia inflamatorie

B. Microflora saprofită a organismului

C. Factorii umorali ai plasmei sanguine

D. Fagocitoza

E. Reacţia imună umorală

Care este rolul fagocitelor mononucleare în focarul inflamaţiei?

A. Formarea ţesutului de granulaţie

B. Înglobarea şi distrugerea corpilor microbieni şi a fragmentelor acestora

C. Sinteza citokinelor

D. Sinteza anticorpilor către antigenii străini

E. Acţiunea nemijlocită asupra antigenilor microbieni (celule-killer)

Care leucocite asigură răspunsul imun umoral la infecţia chirurgicală?

Monocitele

В-limfocitele

Leucocitele neutrofile

Fagocitele

T-limfocitele

Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hiperemiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.

Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei

Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator

Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului

Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular

Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi

Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hipertermiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi

A. Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei

B. Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator

C. Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului

D. Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular

E. Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi

Indicaţi mecanismul de dezvoltare a durerii în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.

Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei

Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator

Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului

Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarulinflamator şi compresia acestora de către edemul tisular

Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi

Indicaţi mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.

Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei

Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator

Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului

Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular

Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi

Indicaţi cauza dereglării funcţiei extremităţii în caz de infecţie chirurgicală purulentă acută.

Distrucţia supurativ-necrotică a aparatului ligamentar şi articular

Plegia în urma neuritei toxice

Sindromul algic pronunţat

Dereglarea pronunţată a circulaţiei arteriale

Tromboza venoasă distală

Caracterul pulsatil al durerii în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi este caracteristic pentru:

A. Faza de infiltraţie

B. Faza de contracţie a plăgii

C. Faza de resorbţie a exudatului inflamator

D. Faza de supuraţie (abcedare)

E. Faza de erupere spontană a abcesului prin tegument

În cazul unei cavităţi purulente formate, spre deosebire de faza infiltrativă a inflamaţiei, se evidenţiază următoarele simptome:

Induraţia

Ramolirea

Fluctuaţia

Matitatea

Dereglarea funcţiei segmentului afectat

Ce indică simptomul de fluctuaţie în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi?

A. Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent

C. Prezenţa gazului în ţesuturi

B. Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie

D. Caracterul anaerob neclostridian al infecţiei

E. Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente

Indicaţi modificările caracteristice în analiza generală a sîngelui în caz de infecţie chirurgicală acută.

A. Leucocitoză

B. Trombocitoză

C. Devierea spre stînga în formula leucocitară

D. Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor

E. Eozinofilie

Indicaţi complicaţiile locale ale proceselor supurativ-inflamatorii ale ţesuturilor moi a extremităţilor.

A. Limfangita

B. Limfadenita

C. Pneumonia bacteriană

D. Sepsisul

E. Tromboflebita

Ce afirmaţii caracterizează just limfangita?

A. Fără tratament conduce spre bacteriemie

B. Reprezintă liza purulentă a ganglionilor limfatici

C. Reprezintă o patologie primară

D. Reprezintă o complicaţie a unui alt proces infecţios

E. În asemenea cazuri este necesară drenarea chirurgicală

Indicaţi metodele paraclinice utilizate în diagnosticul infecţiei chirurgicale acute a ţesuturilor moi:

A. Analiza generală a sîngelui

B. Analiza generală a urinei

C. Examinarea ultrasonografică a ţesuturilor moi

D. Puncţia diagnostică

E. Biopsia

Indicaţi regiunile corpului în care nu se dezvoltă furunculul.

Triunghiul nazo-labial

Regiunea cervicală posterioară

Suprafaţa palmară a mâinii

Peretele abdominal anterior

Talpa piciorului (plantei)

În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în:

Ţesutul subcutanat

Glanda sebacee

Piele

Foliculul pilos

Glanda sudoripară

Indicaţi fazele de evoluţie a furunculului.

A. Faza de infiltraţie

B. Faza de necroză

C. Faza de abcedare

D. Faza de erupere

E. Faza de detaşare a necrozei

Faza de vindecare şi cicatrizare în evoluţia furunculului survine după:

Eruperea puroiului spre tegumente

Administrarea antibioticelor

Apariţia ramolirii şi fluctuaţiei

Detaşarea maselor (miezului) necrotice

Aplicarea compreselor cu sulfat de magneziu

În ce cazuri este indicată spitalizarea bolnavului cu furuncul?

În caz de furuncul pe coapsă la un copil de 7 ani

În prezenţa furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat grav

În localizarea furunculului pe talpa piciorului şi imposibilitatea exercitării funcţiei de sprijin de către extremitatea afectată

În localizarea furunculului în regiunea triunghiului nazo-labial

În cazul suportării patologiei respective în antecedente

Ce manifestare clinică indică cert asupra faptului că furunculul se află în faza de abcedare?

A. Simptomul de fluctuaţie

B. Hipertermia pielii

C. Hiperemia pielii

D. Durerea în focarul de inflamaţie

E. Apariţia în centrul infiltratului inflamator a miezului (maselor) necrotic

{"name":"Chirurgie 1-50", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on central venous catheterization and related surgical procedures with our comprehensive 50-question quiz. Designed for medical professionals and students, this quiz covers a wide range of topics, including indications, techniques, and potential complications.Engage with the following learning objectives:Understand central venous access techniquesIdentify the complications of various proceduresEnhance your knowledge about emergency interventions","img":"https:/images/course6.png"}