Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

DREPT PROCESUAL CIVIL I ŞI II

1. Principiul liberului acces la justiție presupune că judecătorii:

A. Pot să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele similare ce le sunt supuse judecății;

B. sunt îndreptățiți să acorde îndrumări părții care nu este asistată sau reprezentată de avocat, cu privire la drepturile și obligațiile ce îi revin în proces;

C. au îndatorirea să primească și să soluționeze orice cerere de competența instanțelor judecătorești, potrivit legii.

2. Dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil:

A. impune în sarcina judecătorului obligația de a dispune toate măsurile permise de lege pentru a asigura desfășurarea cu celeritate a cauzelor pentru care legea prevede o procedură urgentă;

B. Impune ca instanța învestită cu soluționarea cauzei să fie independentă, imparțială și stabilită de lege;

C. Presupune ca durata litigiului să fie previzibilă, dar, în niciun caz, să nu depășească 6 ani de la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

3. Pentru soluționarea amiabilă a unui litigiu:

A. judecătorul poate acționa și ca mediator;

B. instanța poate dispune înfățișarea părților în persoană, chiar atunci când acestea sunt reprezentate;

C. Medierea este obligatorie pentru părți în cauzele prevăzute expres.

4. Principiul contradictorialității nu presupune că:

A. obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților;

B. părțile nu au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător;

C. părțile trebuie să-și facă cunoscute reciproc și în timp util motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.

5. Potrivit principiului disponibilității:

A. instanța poate încuviința probe numai pentru una dintre părțile cauzei;

B. instanța nu are posibilitatea de a dispune, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul unei hotărâri, cu privire la numele uneia dintre părțile din cauză;

C. Este posibilă renunțarea la calea de atac în fata primei instanțe, împotriva sentinței, ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac.

6. Identificați afirmația/afirmațiile corecte:

A. în tot cursul procesului judecătorul va încerca împăcarea părților;

B. în toate cazurile, judecătorul poate hotărî asupra unei cereri numai după citarea și înfățișarea părților;

C. Principiul nemijlocirii presupune administrarea mijloacelor de probă în prezența părților.

7. În virtutea rolului judecătorului în aflarea adevărului, în procesul civil:

A. Sub sancțiunea nulității hotărârii, judecătorul are obligația să ordone din oficiu administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc;

B. judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii;

C. Trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut prin acțiunea principală doar dacă apreciază că toate pretențiile reclamantului sunt întemeiate.

8. Dreptul la apărare în procesul civil presupune că:

A. în situații excepționale, instanța încuviințează ca mandatarul neavocat al părții persoană fizică să pună concluzii asupra excepțiilor procesuale invocate, dacă demonstrează că a absolvit facultatea de drept;

B. Cererile de intervenție se comunică părților inițiale ale cauzei;

C. părțile au dreptul de a nu răspunde la interogatoriu.

9. Sunt faze ale procesului civil:

A. Cercetarea procesului, dezbaterea fondului, deliberarea și pronunțarea hotărârii;

B. judecata în fond și în căile de atac;

C. judecata și executarea silită.

10. Principiului continuității nu este încălcat atunci când:

A. Oricare dintre membrii completului de judecată este înlocuit pe durata procesului, în condițiile legii;

B. după disjungere, dosarul nou format nu este repartizat aceluiași complet de judecată;

C. înlocuirea judecătorului, respectiv a judecătorilor care intră în compunerea completului de judecată se realizează doar pentru motive temeinice, cum ar fi recuzarea sau abținerea admisă.

11. Interesul de a acționa:

A. Este o condiție de exercitare a acțiunii civile;

B. Trebuie să fie întotdeauna determinat, legitim, personal, născut, actual și moral;

C. Nu poate exista dacă dreptul pretins nu este actual, fiind supus unui termen.

12. Condițiile de exercitare a acțiunii civile:

A. Trebuie să fie îndeplinite cumulativ atunci când este formulată o cerere, nu și în cazul apărărilor părților;

B. în cazul formulării cererii de către Ministerul Public, se cer a fi întrunite doar cerințele vizând formularea unei pretenții și justificarea unui interes, întrucât capacitatea procesuală și calitatea procesuală sunt întotdeauna prezumate;

C. Trebuie să se păstreze pe tot parcursul procesului.

13. Excepția lipsei capacității procesuale de folosință poate fi invocată:

A. numai în prima instanță, fiind o excepție de fond, peremptorie, prin care se tinde la anularea cererii;

B. Poate fi invocată atât în primă instanță, în tot cursul procesului, cât și direct în apel, fie ca motiv de apel, fie ca excepție procesuală;

C. și direct în recurs, întrucât este o excepție absolută.

14. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale:

A. Sunt valabile dacă îi profită acestuia, sau pot fi refăcute dacă îi sunt defavorabile;

B. Sunt anulabile, instanța neputând acorda un termen pentru confirmarea lor;

C. Pot fi confirmate de reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia.

15. Înlocuirea cererii în realizare, printr-o cerere în constatare:

A. Este posibilă numai cu acordul pârâtului;

B. Este posibilă atunci când cererea în constatare este admisibilă;

C. Este posibilă și în calea de atac a apelului.

16. Excepția lipsei calității procesuale active:

A. Este o excepție de fond, absolută și peremptorie;

B. Are un efect dilatoriu în cazul în care este admisă, iar evoluția situației juridice îi permite reclamantului introducerea unei noi acțiuni;

C. Nu poate fi invocată din oficiu de instanță.

17. Actele de procedură săvârșite de cel lipsit de capacitate de exercițiu:

A. Sunt lovite de nulitate absolută;

B. Pot fi confirmate de reprezentantul legal;

C. Nu sunt lovite de niciun fel de nulitate.

18. În materia incompatibilității, grefierul de sedință:

A. verifică dacă judecătorul cauzei a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, sau asistent judiciar în respectiva cauză;

B. întocmește, în toate cazurile, un referat cu privire la existența sau inexistența incompatibilității judecătorului;

C. va întocmi, atunci când este cazul, un referat corespunzător, înainte de primul termen de judecată.

19. Incompatibilitatea judecătorului:

A. Impune obligația acestuia de a se abține de la judecarea pricinii numai dacă incompatibilitatea este absolută;

B. Poate fi invocată printr-o cerere de recuzare formulată de un chemat în garanție, caz în care recuzarea conduce la suspendarea de drept a judecării cauzei până la soluționarea cererii de recuzare;

C. Se poate invoca în ipoteza în care între o parte și fratele judecătorului a existat un proces penal început în urmă cu 3 ani, înainte ca judecătorul să fie desemnat să judece cauza.

20. Declarația de abținere a judecătorului împotriva căruia s-a formulat o cerere de recuzare de către una dintre părți:

A. Nu trebuie motivată, simpla afirmație în sensul abținerii fiind suficientă;

B. Se poate formula atât în scris, cât și verbal în ședință, fiind consemnată în încheiere;

C. Se judecă după soluționarea cererii de recuzare, pentru a se putea cerceta dacă declarația de abținere a rămas sau nu fără obiect.

21. Spre deosebire de abținere, recuzarea:

A. Are drept efect faptul că până la soluționarea cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedură în cauză;

B. Se poate formula numai verbal, fiind consemnată în încheierea de ședință;

C. Este reglementată, după caz, prin norme dispozitive.

22. Este supusă unei căi de atac încheierea:

A. Prin care s-a respins recuzarea;

B. Prin care s-a încuviințat abținerea;

C. Prin care s-a respins abținerea.

23. Este incompatibil judecătorul care:

A. Este sesizat cu soluționarea unei cereri de revizuire îndreptate împotriva hotărârii pe care a pronunțat-o;

B. Este concubinul avocatului dintr-un dosar penal al uneia dintre părțile din cauza cu a cărei soluționare a fost investit;

C. Nu este specializat în materia ce formează obiectul cauzei ce i-a fost repartizată pentru soluționare.

24. În materia recuzării:

A. Numai judecătorul este recuzabil, dar nu pot fi recuzați toți judecătorii unei instanțe;

B. judecătorul recuzat poate fi ascultat de instanță, fără a fi necesar acordul acestuia în acest sens;

C. Cererea de recuzare poate fi făcută numai în formă scrisă.

25. Dacă judecătorul se abține pentru un alt motiv decât cel prevăzut în cererea de recuzare formulată împotriva sa, instanța:

A. Va admite atât declarația de abținere, cât și cererea de recuzare;

B. dacă admite declarație de abținere, va respinge cererea de recuzare ca rămasă fără obiect;

C. Prin aceeași încheiere, dacă admite declarație de abținere, va respinge cererea de recuzare ca inadmisibilă.

26. Declarația de abținere:

A. Nu poate fi făcută și de magistratul asistent;

B. dacă este încuviințată, cererea făcută de magistratul asistent conduce la refacerea actelor de procedură îndeplinite de magistratul asistent;

C. dacă este respinsă, încheierea privind această soluție nu este supusă niciunei căi de atac.

27. Cererea de intervenție principală:

A. Se comunică părților numai după ce a fost admisă în principiu;

B. Se comunică părților întotdeauna înainte de discutarea admisibilității în principiu;

C. Nu se comunică, părțile fiind numai înștiințate de depunerea acesteia, pentru a lua cunoștință de conținutul cererii de la dosar.

28. Cererea de intervenție voluntară principală poate fi făcută:

A. numai în fața primei instanțe, în toate cazurile;

B. Cu acordul expres al părților și în fața instanței de apel, până la închiderea dezbaterilor înaintea instanței de apel;

C. și direct în recurs, dar numai cu învoirea părților.

29. În cazul cererii de intervenție voluntară accesorie:

A. dacă este formulată în sprijinul reclamantului, conferă intervenientului calitatea de parte de la data formulării cererii;

B. Intervenientul poate formula o astfel de cerere și într-o contestație în anulare, dar numai în sprijinul contestatorului;

C. Intervenientul nu poate invoca excepțiile procesuale relative care nu au fost invocate în termen de partea în favoarea căreia a intervenit.

30. Cererea de arătare a titularului dreptului, spre deosebire de cererea de chemare în garanție:

A. Nu parcurge etapa admisibilității în principiu;

B. Se depune înaintea primei instanțe în termenul prevăzut de lege pentru depunerea întâmpinării;

C. Poate fi formulată numai de pârât.

31. Cererea de chemare în judecată a altei persoane care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul:

A. Nu trebuie încuviințată în principiu;

B. Are ca efect printre altele, introducerea în proces a unui nou pârât;

C. formulată de pârât, se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanței, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată.

32. Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant:

A. Poate fi invocată în orice stare a procesului;

B. Nu poate fi invocată de către instanța de judecată din oficiu;

C. Are ca efect anularea cererii de chemare în judecată, dacă nu se acoperă lipsurile în termenul acordat de instanță.

33. Revocarea mandatului judiciar:

A. Nu poate fi făcută fără acordul părții adverse;

B. Poate fi făcută de mandant oricând în cursul judecății;

C. Nu poate fi făcută de către mandant decât prin act autentic.

34. Atunci când o cerere de chemare în judecată:

A. Este formulată prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată;

B. Este formulată prin reprezentantul persoanei juridice de drept privat, nu se va depune în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea acestuia;

C. poartă o denumire greșită, va putea fi anulată, nefiind valabil făcută.

35. Avocatul care a fost împuternicit să reprezinte sau să asiste partea numai în primă instanță, poate:

A. să întocmească acte și să susțină, chiar fără mandat, orice cale de atac posibilă, împotriva hotărârii pronunțate;

B. să introducă, chiar fără mandat, orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate;

C. să reprezinte, respectiv să asiste partea în fața instanței investită cu soluționarea căii de atac pe care a formulat-o, fără să fie nevoie de o nouă împuternicire avocațială.

36. Încheierea prin care se respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant:

A. Poate fi atacată separat, în termen de 5 zile de la comunicare, numai cu apel;

B. Poate fi atacată separat, în același termen în care se poate exercita și calea de atac împotriva hotărârii finale;

C. Poate fi atacată numai odată cu fondul.

37. Mandatarul:

A. Nu poate renunța la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac;

B. Poate renunța la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac, dacă îl înștiințează atât pe mandant, cât și instanța, caz în care va începe să curgă un nou termen de exercitare a căii de atac de la data comunicării renunțării la mandat;

C. Care renunță la mandat, este ținut să îl înștiințeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât și instanța, cu cel puțin 5 zile înainte de termenul imediat următor renunțării.

38. Atunci când participă la judecata procesului civil, în dezbaterile în fata primei instanțe, procurorului ca reprezentant al Ministerului Public:

A. I se acordă cuvântul ultimul, în afara cazului în care a pornit procesul civil;

B. I se acordă cuvântul mai întâi, în toate cazurile;

C. I se acordă cuvântul întotdeauna după titularul dreptului, introdus în proces.

39. Pentru procuror, termenul de apel curge:

A. De la pronunțare, dacă a pus concluzii în primă instanță, și de la comunicare dacă nu a participat la judecată;

B. întotdeauna numai de la comunicarea hotărârii;

C. De la comunicarea hotărârii, dacă a participat la judecarea cauzei în primă instanță și de la pronunțare, dacă nu a participat la judecată.

40. Potrivit legii, participarea procurorului la judecată, prin punerea de concluzii, este obligatorie în cazul soluționării următoarelor cereri:

A. De divorț;

B. De contestare a recunoașterii de paternitate;

C. A celor prin care se solicită declararea judecătorească a morții.

41. Procurorul poate să ceară executarea silită:

A. a înscrisului autentic prin care s-au constituit drepturi în favoarea unui minor;

B. A unui contract de vânzare-cumpărare autentificat de notar, ce vizează, în cazul vânzătorului, o persoană fără discernământ;

C. A hotărârii judecătorești pronunțate în favoarea unei persoane majore.

42. Norme de ordine privată reglementează:

A. necompetența materială a judecătoriei;

B. necompetența teritorială, într-un litigiu având ca obiect restituirea unui împrumut;

C. Necompetenta teritorială, într-un litigiu având ca obiect partajul succesoral.

43. În ipoteza unei cereri de chemare în judecată cu mai multe capete principale de cerere, având aceeași cauză sau cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, instanța competentă se determină:

A. Prin luarea în considerare a individualității fiecărei cereri astfel că, dacă unul dintre capetele de cerere este de competența teritorială a altei instanțe, instanța sesizată va putea întotdeauna dispune, din oficiu, disjungerea și apoi își va declina în mod corespunzător competența;

B. ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt;

C. întotdeauna potrivit liberei alegeri a reclamantului.

44. Cererile evaluabile în bani, în care părțile au calitate de profesioniști:

A. Sunt de competența tribunalului, indiferent de valoare;

B. Sunt de competența judecătoriei, dacă au valoarea de până la 200.000 lei inclusiv;

C. Sunt de competența tribunalului, respectiv a secției specializate în litigii privind profesioniștii.

45. Tribunalele judecă în primă instanță:

A. Cererile de evacuare a unei societăți comerciale din imobilul în care își are sediul social;

B. Toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;

C. Cererile posesorii având ca obiect imobile cu valoare mai mare de 200.000 lei.

46. Competența după valoarea obiectului cererii se determină, în funcție de:

A. Valoarea obiectului cererii, menționată în capătul principal de cerere;

B. Valoarea pretenției principale, la care se adaugă accesoriile acesteia, dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau alte asemenea, indiferent de data scadenței;

C. Valoarea prestației principale și a accesoriilor acesteia, precum și a prestațiilor periodice ajunse la scadență în cursul judecății.

47. Competența de soluționare în primă instanță a unei cereri de chemare în judecată având ca obiect acțiunea în desființarea construcției vecine pentru încălcarea distanței minime legale, aparține:

A. judecătoriei, cu excepția cazului în care primul capăt de cerere este o acțiune în grănițuire ;

B. judecătoriei, indiferent de valoarea construcției;

C. tribunalului, dacă valoarea construcției este mai mare de 200.000 lei.

48. Atunci când cererea de chemare în judecată este formulată împotriva mai multor pârâți persoane fizice:

A. dacă unul dintre pârâți a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe;

B. dacă printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se poate introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali sau accesorii;

C. dacă numai unul dintre pârâți are domiciliul cunoscut, iar celorlalți pârâți nu li se cunoaște nici domiciliul și nici reședința, cererea poate fi introdusă numai la instanța în circumscripția căreia domiciliază reclamantul.

49. Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează:

A. recursurile în interesul legii;

B. cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de fapt și de drept;

C. în materie de contencios administrativ, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale și curți de apel.

50. Valoarea obiectului cererii, menționată de reclamant în capătul principal de acțiune, cu privire la determinarea instanței competente, poate fi contestată:

A. Numai de pârât prin întâmpinare;

B. atât de pârât, cât și de instanță, din oficiu;

C. Cel mai devreme la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

51. Când reclamantul a investit instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, determinarea instanței competente să le soluționeze se face:

A. Prin cumularea valorii tuturor pretențiilor;

B. în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte;

C. în raport cu valoarea cea mai ridicată.

52. În cazul în care se contestă valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, menționată în capătul principal de cerere, instanța:

A. Va lua un interogatoriu reclamantului, pentru a determina modul în care acesta a stabili valoarea obiectului cererii;

B. Va stabili valoarea obiectului cererii în raport de înscrisurile prezentate și de explicațiile date de părți;

C. Va pune, din oficiu, în discuția părților necesitatea administrării unei expertize de evaluare.

53. Hotărârea prealabilă dată de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru dezlegarea unei chestiuni de drept:

A. Este obligatorie de la data pronunțării, pentru instanța care a solicitat dezlegarea asupra chestiunii de drept arătate;

B. Se pronunță fără citarea părților, în cel mult 3 luni de la data investirii;

C. Se adoptă cu jumătate plus unu din numărul judecătorilor completului.

54. Cererea prin care se revendică un imobil în valoare de 150.000 lei și totodată se solicită și obligarea la plata sumei de 250.000 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință, este de competența:

A. judecătoriei, în toate cauzele de acest tip;

B. tribunalului, în toate cauzele de acest tip;

C. judecătoriei, dar numai dacă se renunță la judecata capătului de cerere privind plata contravalorii lipsei de folosință.

55. Reprezintă o manifestare a dreptului de dispoziție al părților în procesul civil:

A. renunțarea reclamantului la executarea unei hotărâri judecătorești obținute în cauză;

B. Judecarea cererii de chemare in judecată în ședințe secrete;

C. Judecarea cererii de chemare în judecată fără citarea părților, dacă reclamantul solicită limitarea aplicării principiului contradictorialității.

56. Identificați afirmația/ afirmațiile corecte:

A. în procesul civil, actele de procedură se comunică întotdeauna părților numai prin intermediul instanței;

B. judecătorul nu este în drept să pună în dezbaterea părților împrejurări de fapt sau de drept care nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, deoarece ar încălca principiul disponibilității;

C. încercarea judecătorului, de împăcare a părților prin acordarea de îndrumări necesare, potrivit legii, chiar și la termenul stabilit pentru administrarea probatoriului, face parte din conținutul principiului reprezentat de încercarea de împăcare a părților.

57. Principiul oralității procesului civil:

A. Nu este încălcat atunci când președintele completului de judecată înlocuiește dezbaterile orale prin concluzii scrise la depunerea cărora obligă părțile;

B. Poate fi limitat la solicitarea expresă a părților, în sensul ca judecata să se facă numai pe baza actelor depuse la dosar;

C. Se aplică doar în etapa dezbaterii pe fondul cauzei, moment procesual în care părțile își expun concluziile verbal, în fata instanței.

58. Identificați afirmația/afirmațiile eronate:

A. Efectul admiterii excepției lipsei calității procesuale de exercițiu a reclamantului constă în anularea acțiunii;

B. Constituie o excepție de la principiul nemijlocirii, administrarea dovezilor prin procedura asigurării probelor, dacă aceasta are loc pe cale principală, înainte de judecata fondului cauzei în cadrul căreia vor fi folosite;

C. renunțarea de către parte la calea de atac pe care o poate exercita constituie un aspect al dreptului la un proces echitabil, în termen optim și previzibil.

59. Excepția lipsei calității procesuale active:

A. în cazul în care este admisă, va conduce la respingerea cererii formulate de reclamant;

B. în cazul în care este admisă, va conduce la nulitatea, sau după caz, la anularea cererii;

C. Nu poate fi invocată de către pârât prin întâmpinare, atunci când reclamantul face parte dintre subiectele raportului juridic litigios.

60. Dreptul la apărare este încălcat atunci când:

A. judecătorul acordă cuvântul pentru a pune concluzii asupra fondului, mai întâi pârâtului și apoi reclamantului;

B. Cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantului este comunicată acestuia, dar și celorlalte părți din cauză;

C. Judecarea ordonanței președințiale se face fără citarea părților.

61. Persoanele introduse în cauză din dispoziția judecătorului, în condițiile legii:

A. Nu pot renunța la judecată;

B. Pot achiesa la pretențiile reclamantului;

C. Nu pot pune capăt procesului printr-o tranzacție încheiată cu celelalte părți ale cauzei.

62. În temeiul rolului său activ, judecătorul:

A. Va putea pune în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt sau de drept, cu condiția ca acestea să fie menționate în cerere sau în întâmpinare;

B. Poate ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă procurorul care participă în proces se împotrivește;

C. Nu va încuviința proba cu expertiza, dacă aceasta este necesară și utilă cauzei, în cazul în care reclamantul declară că nu înțelege să plătească onorariul de expertiză ce va fi stabilit în sarcina sa.

63. În căile de atac, părțile:

A. Pot invoca omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii;

B. Nu pot invoca omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii;

C. Nu pot invoca omisiunea instanței de a administra probele pe care ele le-au propus în condițiile legii, fiind încuviințate de către instanță;

64. Nu este incompatibil:

A. judecătorul căruia, într-un proces de partaj, judecat definitiv, îi este repartizată spre soluționare contestația în anulare declarată împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată de acesta și împotriva sentinței pronunțate de un alt judecător în aceeași pricină, al cărei motiv constă în nelegala citare a contestatorului reclamant pe parcursul întregului proces la care nu a fost prezent;

B. judecătorul, fost avocat, care a reprezentat partea doar la primul termen de judecată în aceeași cauză ce i-a fost repartizată în prezent spre soluționare;

C. Judecătorul care a soluționat anterior o cauză similară, între alte părți, în care s-a pus în discuție aceeași problemă de drept.

65. În caz de disjungere de acțiunea principală:

A. Cererea de intervenție principală va fi judecată de aceeași instanță care judecă și cererea principală, dacă nu se încalcă normele de competență de ordine publică;

B. instanța rămâne în toate cazurile competentă să soluționeze cererea de intervenție;

C. Judecata cererii de intervenție principală va fi suspendată până la soluționarea cererii principale.

66. În condițiile strict reglementate, scoaterea din proces a pârâtului este un efect specific al:

A. Cererii de chemare în garanție;

B. Cererii de chemare în judecată a altor persoane;

C. Cererii de intervenție voluntară accesorie.

67. Atunci când prin cererea principală se revendică un bun, iar pârâtul indică prin întâmpinare un terț ca fiind proprietarul acelui bun, reclamantul are posibilitatea legală de a formula o cerere de:

A. arătare a titularului dreptului;

B. chemare în judecată a altei persoane, respectiv a terțului proprietar, până la terminarea cercetării procesului în fața primei instanțe;

C. chemare în judecată a altei persoane, respectiv a terțului proprietar, până la primul termen de judecată acordat în cauză.

68. Cererea de chemare în judecată, formulată pe cale principală, este de competența de soluționare în primă instanță a tribunalului, dacă are ca unic obiect:

A. Revendicarea unui bun imobil cu valoare impozabilă de 300.000 lei, stabilită potrivit legislației fiscale;

B. împărțeala judiciară a unui bun imobil, dacă valoarea impozabilă a acestuia, stabilită potrivit legislației fiscale, depășește suma de 300.000 lei;

C. Declararea judecătorească a morții unei persoane.

69. Cererea de chemare în judecată prin care reclamantul a solicitat rezoluțiunea unei promisiuni de vânzare prin care părțile au convenit vânzarea în viitor a unui bun imobil în schimbul prețului de 200.000 lei, pe de-o parte, precum și restituirea avansului plătit în cuantum de 100.000 lei, pe de altă parte, este de competența în prima instanță a:

A. Tribunalului de la instanța domiciliului pârâtului;

B. judecătoriei de la domiciliul pârâtului;

C. judecătoriei de la locul situării imobilului.

70. În cazul în care un chiriaș solicită proprietarului să îi predea imobilul ce formează obiectul contractului de închiriere încheiat între părți, cererea de chemare în judecată:

A. Trebuie adresată instanței de la locul situării imobilului;

B. Poate fi introdusă la instanța locului unde se află imobilul;

C. Nu poate fi introdusă la instanța de la domiciliul pârâtului;

71. Este de competența exclusivă a judecătoriei:

A. De la locul ultimului domiciliu al defunctului, cererea privind anularea certificatului de moștenitor, dacă anterior introducerii cererii de chemare în judecată nu s-a procedat la ieșirea din indiviziune;

B. De la domiciliul reclamantului, cererea de stabilire a paternității, formulată de copil, părinții urmând a fi citați obligatoriu, chiar și din oficiu;

C. De la locul situării imobilului, contestația la executare împotriva unei urmăririi silite imobiliare, atunci când este formulată de o terță persoană care invocă un drept real asupra bunului urmărit.

72. Dacă pârâtul invocă lipsa semnăturii de pe copia acțiunii care i-a fost comunicată:

A. Sancțiunea nulității intervine dacă pârâtul face dovada unei vătămări procesuale;

B. Vătămarea procesuală este prezumată;

C. În acest caz, nulitatea este necondiționată de vătămare;

73. Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut de lege:

A. Prin sentință, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii;

B. Prin încheiere, dată în ședință publică, se dispune anularea cererii;

C. Prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

74. Este adevărat că:

A. Împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării;

B. Cererea de reexaminare se face în termen de 10 zile de la data comunicării încheierii;

C. Cererea de reexaminare se soluționează prin încheiere irevocabilă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului.

75. Procesul civil începe:

A. Prin înregistrarea cererii la instanță;

B. La primul termen de judecată;

C. La data la care judecătorul, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât.

76. Cererea de chemare în judecată este nulă:

A. Dacă nu cuprinde numele sau denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt și de drept, semnătura părții sau a reprezentantului acesteia;

B. Dacă nu se anexează dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în cazul în care legea prevede expres aceasta;

C. Dacă nu cuprinde numele sau denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt, semnătura părții sau a reprezentantului acesteia.

77. Procedura regularizării cererii de chemare în judecată se aplică:

A. Cererilor introductive de instanță;

B. Tuturor cererilor incidentale care trebuie să îmbrace, conform legii, forma cererii de chemare în judecată;

C. Cererilor adiționale.

78. Pârâtul are obligația de a depune întâmpinare:

A. Cu 25 de zile înainte de primul termen de judecată;

B. În termen de 10 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată;

C. În termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.

79. Întâmpinarea poate cuprinde:

A. Pretențiile pârâtului față de reclamant;

B. Răspunsurile la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii de chemare în judecată;

C. Chemarea în garanție a unui terț împotriva căruia ar putea să se îndrepte dacă ar cădea în pretenții

80. Regula este aceea că:

A. Dezbaterea fondului are loc în camera de consiliu;

B. Cercetarea procesului se desfășoară în camera de consiliu;

C. Doar etapa scrisă se desfășoară în camera de consiliu.

81. Instanța poate dispune să se desfășoare fără prezența publicului:

A. Cercetarea procesului, doar în primă instanță;

B. Dezbaterea fondului, la cererea părților sau din oficiu;

C. Dezbaterea fondului, doar la cererea părților.

82. Nu se poate dispune amânarea cauzei de mai multe ori:

A. În temeiul învoielii părților;

B. Pentru lipsă de apărare;

C. Pentru nedepunerea raportului de expertiză.

83. Se vor dezbate cu prioritate:

A. Procesele care sunt pe rolul instanței de peste 2 ani;

B. Procesele rămase în divergență;

C. Procesele în care partea sau părțile nu sunt reprezentate ori asistate de avocat, respectiv consilier juridic.

84. Nu este excepție de fond:

A. Excepția inadmisibilității apelului împotriva hotărârii de expedient;

B. Excepția de litispendență;

C. Excepția privind caracterul subsidiar al acțiunii în constatare.

85. Excepțiile procesuale:

A. Pun în discuție fondul dreptului;

B. Pun în discuție fondul dreptului doar dacă sunt excepții procesuale de fond;

C. Nu pun în discuție fondul dreptului.

86. În cazul în care pârâtul nu a propus probe prin întâmpinare, nu intervine sancțiunea decăderii:

A. Dacă pârâtul nu a fost asistat de avocat la momentul redactării întâmpinării;

B. Dacă există acordul expres sau tacit al tuturor părților;

C. Dacă necesitatea probei rezultă din modificarea cererii de chemare în judecată.

87. Administrarea probelor:

A. Se integrează în etapa dezbaterilor asupra fondului;

B. Se va face la un termen ulterior celui la care au fost încuviințate, dacă legea nu prevede altfel;

C. Este guvernată de regula că dovada și dovada contrară trebuie administrate, atunci când este posibil, în aceeași ședință.

88. Aducerea martorului cu mandat:

A. Se poate dispune chiar la primul termen, ori de câte ori instanța apreciază că este necesar pentru buna desfășurare a judecății;

B. Se poate dispune chiar la primul termen, numai în pricinile urgente;

C. Se face pe cheltuiala părții care a propus proba, sub sancțiunea decăderii.

89. Nu pot fi ascultați ca martori:

A. Cei aflați în dușmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părți;

B. Verii primari ai părților;

C. Cei care, prin răspunsurile lor, s-ar expune pe ei înșiși sau ar expune pe vreuna dintre persoane la o pedeapsă penală sau la disprețul public.

90. Dezbaterea procesului:

A. Implică rezolvarea excepțiilor ce se invocă de părți ori din oficiu;

B. Conține etapa administrării probelor necesare pentru soluționarea procesului;

C. Poartă asupra împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept invocate de părți sau ridicate de către instanță din oficiu.

91.Tranzacția:

A. Nu poate interveni în faza executării silite;

B. Va alcătui dispozitivul hotărârii;

C. Trebuie să îmbrace forma autentică, ad probationem.

92. Hotărârea prin care judecătoria soluționează căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate:

A. Se numește sentință, numai dacă este supusă apelului;

B. Se numește decizie, dacă este definitivă;

C. Se numește sentință.

93. Hotărârea judecătorească:

A. Se va întocmi în două exemplare originale, dintre care unul se atașează la dosarul cauzei, iar celălalt se va depune spre conservare la dosarul de hotărâri al instanței;

B. Se va întocmi în două exemplare originale, dintre care unul se atașează la dosarul cauzei, iar celălalt se va comunica reclamantului;

C. Se va comunica din oficiu părților numai dacă este definitivă.

94.Termenul de recurs:

A. Este un termen prohibitiv;

B. Se calculează neținându-se seama de zilele nelucrătoare din interiorul său;

C. Se calculează pe zile libere.

95.Termenul de apel:

A. Se întrerupe prin moartea oricăreia dintre părțile procesului;

B. Se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia I s-a făcut comunicarea;

C. Poate fi prelungit de președintele instanței cu cel mult trei zile, pentru a da posibilitatea apelantului de a-și modifica sau completa cererea.

96. Contestația în anulare este o cale de atac:

A. De reformare;

B. Devolutivă;

C. Nesuspensivă de executare.

97. Pot face obiectul revizuirii:

A. Hotărâri pronunțate asupra fondului;

B. Numai hotărârile definitive care evocă fondul;

C. Toate hotărârile care se bucură de autoritatea lucrului judecat.

98. Încuviințarea executării silite:

A. Este de competența executorului judecătoresc;

B. Este de competența instanței de executare;

C. Este necesară doar în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească.

99. Pe calea contestației la executare:

A. Cei interesați sau vătămați pot cere și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale;

B. Cei interesați sau vătămați nu pot cere anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite;

C. Nu se poate invoca faptul că executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită.

100. Constituie titluri executorii:

A. Hotărârile definitive;

B. Hotărârile nedefinitive;

C. Hotărârile date în primă instanță, care au fost atacate cu apel.

{"name":"DREPT PROCESUAL CIVIL I ŞI II", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"1. Principiul liberului acces la justiție presupune că judecătorii:, 2. Dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil:, 3. Pentru soluționarea amiabilă a unui litigiu:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}