DREPT CIVIL - DREPTURI REALE 50

Când condiția rezolutorie este pendinte, dobânditorul sub asemenea condiție poate exercita asupra lucrului?
Toate drepturile unui proprietar pur și simplu;
Nu poate exercita nici un drept;
Are un drept limitat.
Proprietatea rezolubilă poate rezulta din?
Contracte;
Testament;
Lege.
Modul specific de încetare a stării de coproprietate îl constituie partajul, iar acțiunea în partaj este?
Imprescriptibilă extinctiv;
Prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani;
Este prescriptibilă numai atunci când starea de coproprietate își are izvorul în indiviziunea succesorală.
Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută?
Oricând;
Oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească;
Numai de majoritatea coproprietarilor.
Acțiunea în revendicare imobiliară poate fi paralizată prin?
Accesiune;
Ocupațiune;
Uzucapiune.
Proprietatea rezolubilă poate rezulta din?
Contracte;
Testament;
Lege.
În cazul dreptului de proprietate rezolubilă?
Dobânditorul bunului sub condiție rezolutorie poate exercita toate prerogativele unui proprietar pur și simplu;
Condiția rezolutorie, înainte de a se îndeplini, nu afectează existența și efectele dreptului, cu toate atributele sale;
Este recunoscut dobânditorului sub condiție rezolutorie dreptul de a efectua, cu privire la bun, acte de administrare și acte de dispoziție.
Ne aflăm în prezența proprietății rezolubile atunci când aceasta a fost afectată de?
De o condiție suspensivă;
De un termen extinctiv;
De o condiție rezolutorie.
Coproprietatea sau indiviziunea pot lua naștere din?
Succesiune;
Lege, act juridic sau fapt juridic;
Convenție.
Coproprietatea sau indiviziunea nu pot lua naștere din?
Contract încheiat între mai multe persoane
Uzucapiune;
Exercitarea unei detenții precare.
Actele materiale de folosință asupra bunului proprietate comună pe cote-părți obișnuită sau temporară se pot face?
De către fiecare coproprietar, cu condiția de a se respecta drepturile celorlalți coproprietari;
De către fiecare coproprietar, numai cu acordul instanței judecătorești;
De către fiecare coproprietar, conform acordului coproprietarilor.
Atunci când, în cazul proprietății comune pe cote-părți obișnuite sau temporare, coproprietarii nu se înțeleg cu privire la folosința materială a bunului, instanța poate dispune?
Partajul folosinței;
împărțirea bunului și încetarea coproprietății;
Fie partajarea folosinței și menținerea proprietății comune pe cote-părți, fie împărțirea bunului și încetarea coproprietății.
În cazul proprietății comune pe cote-părți obișnuite sau temporare, actele de administrare?
Nu pot fi încheiate decât cu acordul a 2/3 din numărul coproprietarilor;
Nu pot fi încheiate decât cu acordul majorității simple a coproprietarilor;
Nu pot fi încheiate decât cu acordul tuturor coproprietarilor.
Proprietatea comună pe cote-părți obișnuită sau temporară este concepută ca o stare vremelnică, motiv pentru care?
Sunt nule convențiile prin care se renunță la dreptul de a cere partajul sau prin care se instituie obligația de a rămâne perpetuu în indiviziune;
Coproprietarii pot încheia convenții pentru menținerea stării de indiviziune pe o durată de cel mult 5 ani;
Coproprietarii pot încheia convenții prin care se renunță la dreptul de a cere partajul.
Partajul sau împărțeala este modul specific de încetare a coproprietății, iar acțiunea prin care se solicită partajul se prescrie?
în termen de 3 ani de la nașterea coproprietății;
în termen de 30 de ani de la nașterea coproprietății;
Este imprescriptibilă extinctiv.
Coproprietatea poate înceta prin?
Dobândirea cotelor-părți ale tuturor coproprietarilor de către unul singur dintre aceștia;
Atunci când toți coproprietarii înstrăinează cotele-părți care le aparțin unei terțe persoane;
Pe calea partajului.
Coproprietatea obișnuită sau temporară poate înceta prin?
Partaj voluntar;
Partaj judiciar;
Partajul folosinței.
În cazul proprietății comune pe cote-părți forțate, acestea?
Nu poate lua sfârșit prin împărțirea bunului comun accesoriu necesar al bunului principal, care formează dreptul de proprietate exclusivă;
Poate înceta pentru părțile coproprietate forțată ale unui imobil clădire cu mai multe unități locative sau spații cu altă destinație, numai cu acordul tuturor coproprietarilor;
Poate înceta prin împărțirea bunului comun accesoriu necesar al bunului principal. Care formează dreptul de proprietate exclusivă.
În cazul proprietății comune pe cote-părți forțate?
Folosința este lăsată la libera apreciere a coproprietarilor, cu privire la bunul comun;
Folosința trebuie să se înfăptuiască numai în interesul utilizării fondului căruia i-a fost afectat bunul comun accesoriu;
Folosința nu trebuie să aducă atingere drepturilor egale și reciproce ale celorlalți coproprietari.
În cazul dreptului de proprietate comună în devălmășie?
Dreptul de proprietate este divizat în cote-părți egale;
Bunul este fracționat în materialitatea lui în părți egale;
Nici dreptul de proprietate și nici bunul asupra căruia poartă nu sunt divizate și determinate.
Acțiunea în revendicare este?
Acțiune petitorie;
Acțiune posesorie;
Acțiune confesorie.
Acțiunea în revendicare este?
Acțiune posesorie;
Acțiune personală;
Acțiune reală.
Acțiunea în revendicare este?
Acțiune personală;
Acțiune negatorie;
Acțiune petitorie.
Proprietarul care a închiriat un lucru, atunci când chiriașul refuză restituie la termenul stipulat în contract, poate introduce împotriva acestuia din urmă?
O acțiune în revendicare;
O acțiune personală care își are temeiul în contractul de locațiune;
O acțiune confesorie.
În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară?
Dovada dreptului de proprietate se face cu titlul de proprietate;
Dovada dreptului de proprietate se face numai cu înscrisuri autentice;
Dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară.
În lipsa extrasului de carte funciară, proba dreptului de proprietate este dificil de făcut, deoarece?
Nu s-au redactat înscrisuri doveditoare ale transmisiunii dreptului de proprietate asupra bunului imobil;
înscrisurile întocmite nu conțin și planuri topografice pentru delimitarea bunului imobil dobândit,
Principiul relativității actelor juridice face ca actele juridice să producă efecte juridice numai între părțile care le-au încheiat, succesorii universali ai acestora și succesorii cu titlu universal, nefiind opozabile terților.
În cazul acțiunii în revendicare imobiliară prin titlu înțelegem?
Un act translativ de proprietate;
Un act declarativ;
Atât un act translativ de proprietate, cât și un act declarativ.
Acțiunea în revendicare imobiliară poate fi paralizată prin?
Prescripție achizitivă;
Invocarea regulii art. 915-937 Cod civil;
Ocupațiune.
Urmare a admiterii acțiunii în revendicare se restituie bunul revendicat?
Liber de orice sarcini;
Cu accesoriile sale;
Astfel cum a fost grevat cu eventuale sarcini reale.
Urmare admiterii acțiunii în revendicare, posesorul fie de bună credință, fie de rea-credință?
Are dreptul să ceară întotdeauna cheltuielile necesare;
Are dreptul la restituirea totală a cheltuielilor utile;
Are dreptul la restituirea parțială a cheltuielilor utile, în măsura sporului de valoare realizat de lucru la momentul restituirii.
Urmare a admiterii acțiunii în revendicare?
Posesorul de bună-credință nu răspunde de deteriorările pricinuite bunului, chiar dacă acestea i-ar fi imputabile;
Posesorul de bună-credință răspunde de deteriorările pricinuite bunului, dacă acestea îi sunt imputabile;
Posesorul de bună-credință răspunde de deteriorările pricinuite bunului, numai atunci când acestea s-au datorat unui caz de forță majoră.
Regula art. 935-937 Cod civil este aplicabilă?
Atât bunurilor mobile, cât și celor imobile;
Bunurilor mobile corporale;
Titlurilor de valoare la purtător.
Regula art. 935-937 Cod civil, conform cu care posesiunea de bună-credință asupra bunurilor mobile corporale valorează titlu de proprietate?
Nu cunoaște excepții;
Se aplică și titlurilor la purtător, a căror valoare este încorporată în titlu;
Nu se aplică bunurilor mobile corporale care sunt accesorii ale unui imobil.
Regula art. 935-937 Cod civil, conform cu care posesiunea de bună-credință asupra bunurilor mobile corporale valorează titlu de proprietate nu se aplică?
Universalității juridice;
Fondului de comerț;
Bunurilor privite în mod individual.
Regula art. 935-937 Cod civil, conform cu care posesiunea de bună-credință asupra bunurilor mobile corporale valorează titlu de proprietate nu se aplică?
Universalităților juridice;
Fracțiunilor de universalitate;
Bunurilor privite ut singuli.
În cazul aplicării regulii art. 935-937 Cod civil, conform căreia posesiunea de bună-credință asupra bunurilor mobile corporale valorează titlu de proprietate, pe lângă buna credință?
Se cere și existența unui just titlu;
Nu se cere și existența unui just titlu;
Justul titlu trebuie să fie un element constitutiv al bunei-credințe.
Regula statuată la art. 935-937 Cod civil, conform căreia posesiunea de bună-credință asupra bunurilor mobile corporale valorează titlu de proprietate?
Nu poate fi invocată de către detentorul precar împotriva proprietarului de la care deține bunul;
Poate fi invocată de către detentorul precar împotriva proprietarului de la care deține bunul;
Nu se aplică bunurilor pierdute sau furate, în favoarea hoțului sau a găsitorului.
Conform reglementărilor art. 937 alin. 2 Cod civil, bunul pierdut sau furat, poate fi revendicat de la posesorul de bună-credință, în termen de?
30 de ani din ziua în care a fost pierdută stăpânirea materială a bunului;
3 ani din ziua în care a fost pierdută stăpânirea materială a bunului;
10 de ani din ziua în care a fost pierdută stăpânirea materială a bunului.
Poate fi formulată de o persoană fizică acțiunea în revendicare care are ca obiect bunuri?
Proprietate privată;
Proprietate publică din domeniul public;
Proprietate publică privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
Posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către persoana care îl stăpânește și care se comportă ca un proprietar și?
Dreptul de uzufruct este susceptibil de posesie;
Dreptul de uzufruct nu este susceptibil de posesie;
Dreptul de uz este susceptibil de posesie.
Exercitarea posesiei se poate face?
în mod nemijlocit;
în mod nemijlocit și prin altul;
Numai în mod nemijlocit.
Au calitatea de detentori precari?
Numai locatarul și comodatarul;
Numai locatarul și depozitarul;
Locatarul, comodatarul și depozitarul.
Are calitatea de detentor precar?
Creditorul gajist;
Titularul dreptului de superficie;
Fiecare coproprietar, în proporție cu cotele-părți ce revin celorlalți coproprietari.
Nu constituie posesie stăpânirea unui bun?
De către o persoană care, deținând temporar un bun al altuia, este obligată să îl restituie sau care îl stăpânește cu îngăduința proprietarului;
De către titularul dreptului de servitute, față de nuda proprietate;
De către titularul dreptului de uz, față de nuda proprietate.
Până la proba contrarie?
Posesorul nu este considerat decât titular al unui dezmembrământ al dreptului de proprietate;
Posesorul este considerat proprietar, chiar în cazul imobilelor care sunt înscrise în cartea funciară;
Posesorul este considerat proprietar, cu excepția imobilelor înscrise în cartea funciară.
Intervertirea detenției precare în posesie?
Se poate face dacă detentorul precar încheie cu bună-credință un act translativ de proprietate cu titlu particular cu altă persoană decât cu proprietarul bunului;
Nu se poate face atunci când detentorul precar încheie cu bună-credință un act translativ de proprietate cu titlu particular cu altă persoană decât cu proprietarul bunului;
Se poate face dacă detentorul precar săvârșește împotriva posesorului acte de rezistență neechivoce în privința intenției sale de a începe să se comporte ca un proprietar.
Intervertirea detenției precare în posesie?
Se poate face dacă detentorul precar încheie cu bună-credință un act translativ de proprietate cu titlu particular cu altă persoană decât cu proprietarul bunului;
Se poate face dacă detentorul precar înstrăinează bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu condiția ca dobânditorul să fie de bună-credință;
Se poate face dacă detentorul precar înstrăinează bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, indiferent de buna sau reaua-credință a dobânditorului.
Posesia încetează?
Prin transformarea sa în detenție precară;
Prin înstrăinarea bunului;
Prin deposedare, dacă posesorul rămâne lipsit de posesia bunului mai mult de 5 ani.
Posesia încetează prin?
Abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciară a declarației de renunțare la dreptul de proprietate asupra unui bun mobil;
Pieirea bunului;
Trecerea bunului în proprietate publică.
Viciile posesiei sunt?
Discontinuitatea;
Violența;
Clandestinitatea.
Acțiunile posesorii?
Nu pot fi introduse și împotriva proprietarului;
Pot fi introduse și împotriva proprietarului;
Nu pot fi introduse și împotriva persoanei față de care există obligația de restituire a bunului.
{"name":"DREPT CIVIL - DREPTURI REALE 50", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Când condiția rezolutorie este pendinte, dobânditorul sub asemenea condiție poate exercita asupra lucrului?, Proprietatea rezolubilă poate rezulta din?, Modul specific de încetare a stării de coproprietate îl constituie partajul, iar acțiunea în partaj este?","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}
Powered by: Quiz Maker