Marine Engineering Quiz
Marine Engineering Quiz
Test your knowledge in marine engineering with this comprehensive quiz! Designed for enthusiasts and professionals alike, it covers a variety of topics related to engine performance, injection systems, and propeller characteristics.
- Multiple choice questions to challenge your understanding
- Gain insights into marine engineering concepts
- Perfect for preparing for certifications or professional growth
In relatia puterii , D[m]; S[m]; n[rot/min]; Peexp [kW] si:
Pmiexp [bar]; t=4;
Pmiexp [kN/m2 ]; t=2; t=4;
Pmiexp [bar]; t=2;
Pmiexp [kN/m2 ]; t=2; t=1/2.
Ecuatia caracteristica de stare pV= mRT; pV=vRmT;pV=uRnT are:
P[kN/m2 ]; V[m3 ]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[K]; n[kmol]; RM; (kj/kmol.k)
P[daN/cm2 ]; V[dm3 ]; m[kg]; R[J/kgK]; T[K]; RM[J/kmolK]; m[Nm3 ]; RN [J/Nm3K]; n[kmol].
P[kN/m2 ]; V[m3 ]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[C]; n[kmol]; RM(kJ/kmol.k)
P[daN/cm2 ]; V[dm3 ]; m[kg]; R[J/kgK]; T[F]; RM[J/kmolK]; m[Nm3 ]; RN [J/Nm3K]; n[kmol].
Momentul efectiv pentru puterea de 110 % Pen este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Pentru motoare care functioneaza la turatie constanta
Puterea se modifica functie de cursa, diametru si numarul de cilindri
Puterea se modifica functie de doza de combustibil injectata pe ciclu;
Puterea se modifica functie de randamantul mecanic;
Puterea se modifica functie de cursa, randament si numarul de cilindri.
Caracterististica de elice λel reprezentata în figura EXPL 3, parametrul reprezinta
Raportul de disc al elicei
Raportul de pas;
Avansul relativ al elicei;
Coeficientul de siaj.
Avansul relativ al elicei, parametrul variabil in cazul caracteristicii de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala cu transmisie directa de la motor la propulsorul cu pas fix se defineste cu ajutorul urmatoarelor marimi: Vel [m/s]-viteza apei in discul elicei, V [m/s]-viteza navei, w-coeficientul de siaj, nel [s-1 ]-turatia elicei si Del [m]-diametrul elicei, prin relatia
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Raportul Kp=Pexp /Pn reprezinta:
Kp=Kn 4 ; Kn=nexp /nn ;
Kp=Kn 3 ; Kn=nexp /nn ;
Kp = sqrt3(kn2)
Kp = sqrt3(kn4)
Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin abaterea de la paralelismul bratelor de manivela (masurarea frangerilor). Aceasta se realizeaza, conform figurii EXPL 11, cu ajutorul unui comparator special, prin masurarea distantei dint
O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. Si nava este incarcata la maxim;
O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. Si motorul tocmai a fost oprit
Patru determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, p.m.e. Si babord;
Cinci determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezentei bielei, care nu permite o singura determinare la p.m.e.
Alunecarea aparenta se determina cu relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Aprecierea rapida a st�rii tehnice a unui motor pe baza analizei gazelor de ardere poate folosi drept criteriu de evaluare culoarea gazelor arse evacuate. Prezența unei culori �nchise a gazelor evacuate are drept cauz�
Arderea unui amestec bogat �n combustibil;
Contaminarea uleiului cu ap� tehnic�
Contaminarea uleiului cu ap� de mare;
Contaminarea combustibilului cu ap� tehnic�.
Asamblarea p�rților componente ale carcasei se realizeaz�:
Cu prezoane la motoarelor mari;
Cu prezoane și tiranți la motoarele mari;
Cu prezoane indiferent de tipul de motor;
Cu prezoane sau tiranți funcție de dimensiunile motorului
Avansul pompei de injecție reprezint
Decalajul m�surat �ntre momentul �nceperii debit�rii de combustibil și momentul c�nd pistonul motorului ajunge la p.m.i.;
Decalajul �ntre �nceperea cursei de ridicare a pistonașului și momentul debit�rii de combustibil;
Decalajul dintre �nceperea cursei de ridicare a pistonașului și momentul c�nd pistonul ajunge la p.m.i.;
Decalajul �ntre momentul debit�rii de combustibil și momentul deschiderii acului injectorului
Avansul relativ al elicei, parametrul variabil �n cazul caracteristicii de elice corspunz�toare unei instalații de propulsie naval� cu transmisie direct� de la motor la propulsorul cu pas fix se definește cu ajutorul urm�toarelor m�rimi: Vel [m/s]-vi
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Caracteristica de consum orar de combustibil pentru MAC se ridica in conditia
N = constant;
P = Pe n;
Avans la injectie variabil;
Sarcina constanta
Caracteristica de elice pentru o nava cu corp obisnuit este:
Kn = kp 3
Kp = kM3
Kn = kp3
Kp = kn 3
Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta:
Determinarea puterii indicate a motorului;
Determinarea puterii efective a motorului;
Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin decuplarea succesiva a grupurilor de supraalimentare;
Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin suspendarea succesiva a injectiei de combustibil.
Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:
Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand motorul functioneaza in gol;
Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand turatia motorului se mentine constanta;
Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand cremaliera pompei de injectie se mentine pe pozitie constanta;
Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand conditiile mediului ambiant sunt invariante.
Caracteristica externa de putere maxima Pe ma=f(n) se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
Obtinerea in conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;
Marimea duratei de functionare, precum si intervalul de timp intre doua regimuri succesive de putere maxima, sunt stabilite de firma producatoare si indicate in documentatia de exploatare a motorului;
De cele mai multe ori, la motoarele rapide este specificata si proportia maxima pe care o poate avea in motoresursa durata totala de functionare la acest regim;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.
Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum) reprezinta dependenta de turatie a puterii
Maxime pe care o poate dezvolta motorul
Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteristica este permisa, pe durate de timp extrem de reduse, numai pe standul de probe al firmei constructoare;
Deoarece functionarea motorului in aceste conditii duce la depasirea solicitarilor termice admisibile, utilizarea acestei caracteristici este cu desavarsire interzisa in exploatare (se limiteaza cantitatea maxima de combustibil ce poate fi refulata d
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.
Caracteristica puterii de exploatare reflecta:
Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;
Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie; pe aceasta caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de timp;
Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea corespunzatoare puterii nominale
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile
Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) reprezinta:
Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului
Dependenta de turatie a puterii maxime pe care o poate dezvolta motorul;
Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie, pentru care motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de timp;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.
Caracteristicile puterilor partiale se obtin:
In conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;
Injectarea cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;
Prin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile
Care dintre defecțiunile enumerate nu este specific� niciunuia dintre elementele carcasei:
Fisurile;
Coroziunea;
Uzura
Deformarea
Care dintre efectele enumerate nu sunt provocate de uzura pistonașului pompei
Modificarea avansului la injecție;
Reducerea presiunii de injecție;
Post injecția;
Accentuarea neuniformit�ții injecției.
Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la piston:
Sudura
Montarea de stifturi filetate
Lipirea cu rasini epoxidice;
Montarea de dopuri filetate
Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la chiulasa pe zona laterala:
Lipirea cu rasini;
Caplamale
Sudura
Toate cele de mai sus.
Care dintre metodele de verificare ofer� informațiile cele mai exacte asupra funcțion�rii sistemului de injecție:
Analiza diagramei indicate de ardere;
Analiza diagramei de compresie;
Analiza comparativ� a diagramelor de ardere și compresie;
Analiza �n�lțimilor de ardere și compresie.
Care dintre parametrii enumerați se ajusteaz� la injector �n exploatare:
Penetrația
Dispersia
Presiunea de deschidere;
Viteza de injecție
Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare
Ardere incompleta;
Consum mare de ulei ungere cilindri;
Neetanseitati ale supapei de evacuare;
Toate cauzele de mai sus.
Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta ratiunea ca motorul de propulsie sa nu functioneze in zona marcata cu B din figura EXPL 6:
Navigatia in ape de mica adancime;
Reglaj incorect al pompei de injectie;
Functionare in suprasarcina;
Defectiuni ale palelor elicei
Care dintre urm�torii parametrii nu sunt asigurați de sistemul de injecție
Dozajul de combustibil
Avansul la injecție;
V�scozitatea combustibilului;
Finețea pulveriz�rii
Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu
Apa tehnica;
Apa de mare;
Uleiul de ungere cilindri
Aerul de baleiaj.
Care este cel mai frecvent mod de utilizare al filtrelor automate cu autocur �țire �n instalațiile de ungere a MP:
Sunt utilizate ca filtre principale;
Sunt utilizate ca filtre indicatoare;
Sunt utilizate ca filtre by-pass;
Sunt utilizate ca filtre magnetice.
Care este metoda de cur �țire cea mai des �nt�lnit � la filtrele automate:
Suflarea cu aer
Suflarea cu abur;
Curgerea invera
Sp �larea cu motorina
C �te lag �re se g �sesc �n tubul etambou
Unul pentru arborele port elice;
Dou � pentru arborele intermediar;
Dou � pentru arborele port elice;
Unul pentru arborele de �mpingere.
Ce implica vascozitatea combustibilului greu:
Atomizare redusa; consum mare de putere pentru pompare;
Uzura pompelor de injectie;
Cresterea temperaturii apei de racire cilindri
Dereglarea distributiei aerului de lansare
Ce indicatii da continutul de Fe, Cr, Mo, Al din uleiul de ungere
Contaminare cu apa de mare
Presiune mare intre patina si glisiera
Uzura segmentilor, camasii de cilindru;
Contaminare cu motorina
Ce indicatii da continutul de Sn, Pb, Cu, Al din uleiul de ungere
Uzura la lagarele motorului;
Uzura segmentului;
Uzura mantalei pistonului
Uzura boltului capului de cruce
Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la imbinarea tubulaturilor de combustibil:
Fibra de sticla
Azbest
Cupru;
Se recomanda imbinari sudate cap la cap
Ce produce continutul de apa din combustibil
Uzura de eroziune;
Cresterea vascozitatii combustibilului;
Nu produce uzura coroziva daca este neutra;
Uzura coroziva.
Ce se regleaz � la injector pe bancul de prob �
Presiunea de deschidere;
Etanșarea;
Finețea pulveriz �rii
Toți cei trei parametrii precizați anterior
Ce uzura produce cenusa din combustibilul greu:
Abraziva;
Coroziune;
Cresterea raportului de comprimare;
Modificarea presiunii de injectie
Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde rapid; in cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:
Exista patrunderii gazelor de ardere in spatiile de racire;
Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care impiedica racirea pistonului, putand duce la griparea acestuia
La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai mare;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.
Centrarea cu strele se utilizeaz � pentru
Punerea la punct a mecanismului de distribuție
Verificarea alinierii liniilor de arbori;
Punerea la punct a sistemului de injecție;
Verificarea fr�ngerilor arborelui cotit.
Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:
Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa-metil - naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul dat;
Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza bazele dintr-un gram de combustibil;
Rezistenta la curgere a combustibilului;
Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil
Conditiile atmosferice au o mare influenta asupra puterii si economicitatii motoarelor navale. In cazul MAC navale, reducerea densitatii aerului admis in cilindri la reducerea presiunii atmosferice sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, cond
Tendinta de crestere a puterii indicate, imbogatindu-se amestecul (la debit de combustibil neschimbat);
Scaderea coeficientului de umplere si a randamentului termic datorita inrautatirii arderii (coeficient de exces de aer mai mic) si a cresterii eventuale a intarzierii la autoaprindere, aceste efecte actionand in sens invers;
Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, in conditii de presiune si temperatura arbitrare, la conditii standard, pentru a se putea compara performantele diverselor motoare (corectarea caracteristicilor);
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile
Conditiile de referinta pentru mediul ambiant T0 = 300 K si p0 = 100 kN/m2 pot fi respectate la incercarea motoarelor:
Da
Nu
Numai in zone temperate
Numai in zone tropicale
Constanta cilindrului se determina cu relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Consumul orar de combustibil al motorului, in cazul unui sistem de injectie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat prin:
Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur;
Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur;
Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur;
Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur.
Consumul specific efectiv de combustibil se determina cu relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Consumul specific indicat de combustibil se determina cu relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
{"name":"Marine Engineering Quiz", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge in marine engineering with this comprehensive quiz! Designed for enthusiasts and professionals alike, it covers a variety of topics related to engine performance, injection systems, and propeller characteristics.Multiple choice questions to challenge your understandingGain insights into marine engineering conceptsPerfect for preparing for certifications or professional growth","img":"https:/images/course2.png"}
More Quizzes
835_03_MAI_RO-DIN + 838_03_MAI_RO-SA 101-127
572833
836_03_MAI (51-185)
8744191
838_03_MAI_RO-SA 1-100
10050316
Marine Engineering Systems Quiz
392039
Maritime Engineering Quiz
593033
M5 ultimele 50- M1 ultimele13-835_03_MAI_RO_DIN ultimele 6
6934344
4.4 834_MAI_CC
25128
Formule
341737
M3
135680
Continuare 845_05_MIAMH_RO-M2(101-116) + 404_2009 Modul 1 Electromec Constantinescu FMC&FMM 4&5
5427306
04_IFAG_RO-TAG(2012)(1 - 101)
100500
836_03_MAI_RO-EXPL.pdf(185-285)+1040_Partea_I_militari&mecanici_engleza_cod_1040 ( 93- 105 )
9045231