Fiziopat 548-592

548. Febra endogenă poate fi indusă de:

A)proteine proprii denaturate;

B)anumiți hormoni

C)metaboliți;

D)variantele a și b.

549. Febra endogenă poate fi indusă de:

A)complexe imune;

B)creatinina;

C)acidul uric;

D)variantele b și c.

550. Febra salină este indusă în condițiile:

A)deshidratării;

B)reținerii intratisulare a sodiului;

C)diminuării concentrației plasmatice a sodiului;

D)alimentației carențate în sodiu.

551. Care dintre următoarele conjuncturi nu poate induce stare febrilă:

A)hiperexcitabilitatea;

B)efortul muscular intens;

C)hiperhidratarea;

D)amplificarea metabolismului.

552. Care dintre următoarele conjuncturi nu poate induce stare febrilă?

A)deshidratarea;

B)leziuni corticale;

C)amplificarea metabolismului.

D)efortul muscular intens.

553. Care dintre următoarele forme de febră nu presupun implicarea unui mecanism mediat de prostaglandinele E1 și E2?

A)febra septică;

B)febra proteică;

C)febra salină;

D)febra toxică.

554. Care dintre următoarele forme de febră nu presupun implicarea unui mecanism mediat de prostaglandinele E1 și E2?

A)febra septică;

B)febra hormonală;

C)febra salină;

D)febra indusă de complexe imune.

555. Care dintre următoarele forme de febră nu presupun implicarea unui mecanism mediat de prostaglandinele E1 și E2?

A)febra neurogenă;

B)amplificarea termogenezei;

C) prostaglandinele E1 și E2;

D)variantele a şi b.

556. Febra hormonală, indusă de catecolamine, implică un mecanism bazat pe:

A)diminuarea termolizei;

B)amplificarea termogenezei;

C) prostaglandinele E1 și E2;

D)variantele a şi b.

557. Febra hormonală, indusă de hormonii tiroidieni, implică un mecanism bazat pe:

A)diminuarea termolizei;

B)amplificarea termogenezei;

C) prostaglandinele E1 și E2;

D)variantele a şi b.

558. Febra neurogenă, indusă de hormonii hiperexcitabilitate, implică un mecanism bazat pe:

A) prostaglandinele E1 și E2;

B)diminuarea termolizei;

C)amplificarea termogenezei;

D)variantele b şi c.

559. Febra de efort implică un mecanism bazat pe:

A)amplificarea termogenezei;

B) prostaglandinele E1 și E2;

C)diminuarea termolizei;

D)variantele a şi c.

560. În mecanismul de inducere a reacţiei febrile pirogenii exogeni sunt fagocitaţi de:

A)limfocite;

B)polimorfonucleate;

C)macrofage;

D)variantele b și c.

561. În mecanismul de inducere a reacţiei febrile pirogenii exogeni sunt fagocitaţi de:

A)monocite;

B)polimorfonucleate;

C)macrofage;

D)variantele a, b și c.

562. Pirogenii endogeni leucocitari sunt reprezentați de:

A)prostaglandina F;

B)interleukina 1;

C)histamina;

D)variantele a și c.

563. Pirogenii endogeni leucocitari sunt reprezentați de:

A)prostaglandina I;

B)serotonina;

C)interleukina 6;

D)variantele a și b.

564. Pirogenii endogeni leucocitari sunt reprezentați de:

A)prostaglandina I;

B)serotonina;

B)histamina;

D)TNF.

565. Pirogenii endogeni leucocitari sunt reprezentați de:

A)prostaglandina F;

B)serotonina;

C)interferonul;

D)histamina.

566. Pirogenii endogeni leucocitari acționează, în sensul inducerii reacției febrile, la nivelul:

A)hipotalamusului anterior;

B)hipotalamusului posterior;

C)talamusului;

D)epitalamusului.

567. În cursul inducerii reacției febrile, sub influența pirogenilor endogeni leucocitari, are loc eliberarea, de la nivelul hipotalamusului anterior (aria preoptică), a:

A)prostaglandinelor E1 și E2;

B) prostaglandinelor F1 și F2;

C)prostaglandinelor I1 și I2;

D)prostaglandinelor G1 și G2.

568. În cursul inducerii reacției febrile, sub influența prostaglandinelor E1 și E2, are loc:

A)coborârea pragului de excitație a centrului termolitic din hipotalamusul anterior;

B)creșterea pragului de excitație a centrului termolitic din hipotalamusul anterior;

C)coborârea pragului de excitație a centrului termogenetic din hipotalamusul posterior;

D)creșterea pragului de excitație a centrului termogenetic din hipotalamusul posterior;

569. În cursul inducerii reacției febrile, sub influența pirogenilor endogeni leucocitari, are loc eliberarea, de la nivelul hipotalamusului anterior (aria preoptică), a:

A)Interleukinelor 1 și 6;

B)interferonului;

C)prostaglandinelor E1 și E2;

D)TNF.

570. În cursul inducerii reacției febrile, sub influența prostaglandinelor E1 și E2, are loc:

A)setarea centrului termolitic din hipotalamusul anterior la un nivel superior;

B)setarea centrului termolitic din hipotalamusul anterior la un nivel inferior;

C)setarea centrului termogenetic din hipotalamusul posterior la un nivel superior;

D)setarea centrului termogenetic din hipotalamusul posterior la un nivel inferior

571. În cursul stadiului incrmenti al reacției febrile intensitatea frisonului termic este:

A)direct proporțională cu durata stadiului incrementi;

B)invers proporțională cu durata stadiului incrementi;

C)nu există nici o corelație între intensitatea frisonului termic și durata stadiului incrementi;

D)influențat de etiologia reacției febrile.

572. Care dintre următoarele manifestări nu este caracteristică stadiului incrementi al reacției febrile organismul?

A)horipilație;

B)vasoconstricție;

C)diminuarea metabolismului bazal;

D)adoptarea de poziții ghemuite.

573. Care dintre următoarele manifestări nu este caracteristică stadiului incrementi al reacției febrile organismul?

A)amplificarea metabolismului bazal;

B)vasodilatație;

C)horipilație;

D)adoptarea de poziții ghemuite.

574. Stadiul fastigii al reacției febrile se manifestă, în special prin:

A)menținerea temperaturii corporale la un nivel crescut, prin stabilirea unui nou nivel de echilibru între termogeneză și termoliză;

B)scăderea temperaturii corporale și stabilirea unui nou nivel de echilibru între termogeneză și termoliză;

C)creșterea temperaturii corporale și manifestarea frisonului termic;

D)creșterea temperaturii corporale și stabilirea unui nou nivel de echilibru între termogeneză și termoliză.

575. Febra acută are o durată medie de:

A)1-2 zile;

B)2-10 zile;

C)10-30 zile;

D)mai mari de 30 de zile.

576. Febra subacută are o durată medie de:

A)1-2 zile;

B)2-10 zile;

C)10-30 zile;

D)mai mari de 30 de zile.

577. Febra efemeră are o durată medie de:

A)1-2 zile;

B)2-10 zile;

C)10-30 zile;

D)mai mari de 30 de zile.

578. Febra continuă se manifestă prin:

A)oscilații diurne de până la 4oC;

B)oscilații diurne de până la 3oC;

C)oscilații diurne de până la 2oC;

D)oscilații diurne de până la 1oC.

579. Curba termică în trapez este caracteristică:

A)febrei continue;

B)febrei discontinue;

C)febrei acute;

D)febrei cronice.

580. Curba termică în dreptunghi este caracteristică:

A)febrei discontinue;

B)febrei acute;

C)febrei continue;

D)febrei cronice.

581. Curba termică în clopot este caracteristică:

A)febrei discontinue;

B)febrei continue;

C)febrei acute;

D)febrei cronice.

582. Curba termică în febră recurentă este caracteristică:

A)febrei continue;

B)febrei acute;

C)febrei discontinue;

D)febrei cronice.

583. Curba termică în febră remitentă este caracteristică:

A)febrei continue;

B)febrei acute;

C)febrei cronice;

D)febrei discontinue.

584. Curba termică în febră intermitentă este caracteristică:

A)febrei continue;

B)febrei discontinue;

C)febrei acute;

D)febrei cronice.

585. Curba termică în febră ondulantă este caracteristică:

A)febrei continue;

B)febrei acute;

C)febrei discontinue;

D)febrei cronice.

586. Evoluția febrilă caracterizată de perioade febrile, care alternează cu perioade subfebrile egale ca durată, este caracteristică:

A)curbei termice în febră recurentă;

B)curbei termice în febră remitentă;

C)curbei termice în febră intermitentă;

D)curbei termice în febră ondulantă.

587. Evoluția febrilă caracterizată de perioade febrile lungi, care alternează cu perioade afebrile variabile, este caracteristică:

A)curbei termice în febră recurentă;

B)curbei termice în febră remitentă;

C)curbei termice în febră intermitentă;

D)curbei termice în febră ondulantă.

588. Evoluția febrilă caracterizată de un platou, cu oscilații diurne mai mari de 1 oC, este caracteristică:

A)curbei termice în febră recurentă;

B)curbei termice în febră remitentă;

C)curbei termice în febră intermitentă;

D)curbei termice în febră ondulantă.

589. Evoluția febrilă caracterizată de o alternanță regulată a unor puseuri febrile de scurtă durată (paroxisme), cu perioade afebrile (apirexie) de durate variabile, este caracteristică:

A)curbei termice în febră recurentă;

B)curbei termice în febră remitentă;

C)curbei termice în febră intermitentă;

D)curbei termice în febră ondulantă.

590. Stadiul decrementi al reacției febrile se manifestă, în special prin:

A)menținerea temperaturii corporale la un nivel crescut, prin stabilirea unui nou nivel de echilibru între termogeneză și termoliză;

B)scăderea temperaturii corporale, prin stabilirea unei prevalențe a termolizei asupra termogenezei;

C)creșterea temperaturii corporale și manifestarea frisonului termic;

D)creșterea temperaturii corporale și stabilirea unui nou nivel de echilibru între termogeneză și termoliză.

591. Defervescența termică derulată prin criză (in crisis):

A)se produce într-un interval de timp de ordinul orelor, nefiind de bun augur pentru organism;

B)se produce într-un interval de timp de ordinul orelor, fiind de bun augur pentru organism;

C)se produce în mai multe zile, fiind de bun augur pentru organism;

D)se produce în mai multe zile, nefiind de bun augur pentru organism.

592. Defervescența termică derulată prin lysis (in lysis):

A)se produce într-un interval de timp de ordinul orelor, nefiind de bun augur pentru organism;

B)se produce într-un interval de timp de ordinul orelor, fiind de bun augur pentru organism;

C)se produce în mai multe zile;

D)se produce în mai multe zile, nefiind de bun augur pentru organism.

Unlock and Upgrade

Remove all limits from your Quizzes

Fiziopat 548-592

More Quizzes