ILAR 2

După modul de funcţionare a focoaselor tragerile sunt:

După metoda de trecere la tragerea de efect tragerile sunt:

După metoda de reglaj (cum se execută observarea şi corectarea tragerii) tragerile sunt:

După regimul de foc tragerile cu armamentul automat sunt:

După regimul de răcire impus ţevilor instalaţiilor navale de artilerie tragerile sunt:

După metoda de conducere a focului tragerile sunt:

După misiunea de foc tragerile sunt:

Fenomenul împrăştierii este un efect manifestat la tragerile artileriei, inclusiv navale, care constă în distribuţia pe o suprafaţă ………. dintr-un plan vertical (plan orizontal) a punctelor de impact (de cădere) sau în distribuţia într-un volum finit din spaţiu a exploziilor proiectilelor trase în condiţii aparent……...

Fenomenul împrăştierii a fost pus în evidenţă ………., în urma unui număr mare de trageri de artilerie.

Fenomenul împrăştierii este propriu:

În realitate, dacă se trage un număr mare de lovituri de artilerie de acelaşi fel, din acelaşi lot de fabricaţie, cu proiectile de aceeaşi formă şi masă, cu aceeaşi ţeavă de la aceeaşi instalaţie de artilerie, cu aceleaşi unghiuri de ochire pe verticală şi pe orizontală, într-un interval de timp relativ mic şi în condiţii meteorologice (de vânt, presiune atmosferică, temperatură şi umiditate) constante proiectilele nu vor urma aceeaşi ………. şi nu vor avea, prin urmare, acelaşi ……….. De impact (de cădere) sau de explozie.

Caracteristicile fenomenului împrăştierii sau pe scurt caracteristicile împrăştierii sunt cuprinse în afirmaţia că împrăştierea este:

Caracteristicile împrăştierii sunt cu atât mai evidente cu cât se trage un număr:

Punctele de impact (de cădere) sunt rezultatul intersectării traiectoriilor proiectilelor cu un plan:

Traiectoria medie este:

Dispersia proiectilelor la tragerile artileriei poate fi interpretată ca:

La baza oricărei abateri se află cauze:

Cauzele permanente care apar la trageri pot fi ………. şi …………prin introducerea unor corecţii la elementele iniţiale de tragere.

Apariţia fenomenului împrăştierii este determinată în principal de cauzele:

Cauzele fenomenului împrăştierii sunt grupate după criteriul:

Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiţii de poligon terestru sunt datorate variaţiilor în:

Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile reactive în condiţii de poligon terestru sunt datorate variaţiilor în:

Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiţii navale, suplimentar la cele de poligon terestru, sunt datorate variaţiilor în:

Ca unitate de măsură a împrăştierii pe o direcţie oarecare a fost adoptată:

În spaţiul unidimensional fâşia lată de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:

În spaţiul bidimensional intersecţiile fâşiilor late de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:

In spaţiul tridimensional intersecţiile fâşiilor late de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:

Legea împrăştierii punctelor de cădere în tragerea cu mai multe instalaţii (ţevi, piese) de artilerie rămâne practic nemodificată pentru diferenţa de bătaie de cel mult:

În cazul diferenţelor în bătaie mai mici de 2 AP x , valoarea AP x de baterie:

Regulile de tragere stabilite pentru tragerea cu o instalaţie de artilerie sunt valabile şi în cazul tragerii cu mai multe instalaţii de artilerie dacă diferenţele de bătaie ale instalaţiilor sunt de cel mult:

Între fenomenul împrăştierii şi tragerile artileriei………… definitorii.

Justeţea tragerii este ……….. A tragerii artileriei ce se apreciază prin depărtarea CIP-ului unei serii de lovituri faţă de punctul teoretic (centrul teoretic) al ţintei (obiectivului) pentru care s-au pregătit elementele iniţiale de tragere şi s-a executat focul.

Ansamblul de măsuri pentru micşorarea împrăştierii cuprinde:

Împrăştierea proiectilelor nu poate fi evitată, însă, poate fi micşorată prin următoarele măsuri:

Împrăştierea proiectilelor poate fi micşorată prin următoarele măsuri:

Ochirea armamentului naval de artilerie este o noţiune care denumeşte ……….. operaţiunilor executate, după determinarea unghiurilor de ochire, pentru a aduce ţeava (ţevile) armamentului naval (instalaţiei navale) de artilerie într-o asemenea poziţie în care traiectoria medie să treacă teoretic prin ţintă sau punctul dorit.

Rezultatul rezolvării problemei întâlnirii proiectilului cu ţinta (obiectivul) sunt ……….. Unghiuri situate în ……….. Planuri reciproc perpendiculare.

Unghiurile de ochire sunt numite:

Unghiurile de ochire se pot determina:

Clasificarea ochirii armamentului naval de artilerie se poate face în funcţie de:

În funcţie de linia de referinţă folosită ochirea poate fi:

In funcţie de locul de unde sunt transmise unghiurile de ochire determinate ochirea poate fi:

În funcţie de numărul instalaţiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile ochirea poate fi

În funcţie de modul de acţionare a mecanismelor de ochire de la instalaţia navală de artilerie pe unghiurile de ochire determinate ochirea poate fi:

Ochirea se realizează prin satisfacerea simultană a criteriilor de: