ILAR 2

A highly detailed illustration of artillery firing techniques, showcasing various artillery systems on a battlefield, with an emphasis on trajectories and impact points, rendered in a realistic style.

Testul Expertizei în Artilerie

Visezi să-ți testezi cunoștințele despre tehnicile de tragere și principiile artileriei? Acest quiz cu 45 de întrebări te va provoca să-ți demonstrezi abilitățile și să înțelegi mai bine conceptul de împrăștiere.

Întrebările acoperă subiecte precum:

  • Tipurile de focoase
  • Metodele de reglaj
  • Fenomenul de împrăștiere
  • Cauzele abaterilor în tragere
45 Questions11 MinutesCreated by ShootingStar42
După modul de funcţionare a focoaselor tragerile sunt:
a) cu focos piezoelectric;
B) percutante (cu funcţionarea focosului instantanee, cu mică întârziere, cu întârziere sau cu întârziere autoreglabilă);
C) prin ricoşet;
d) de proximitate
După metoda de trecere la tragerea de efect tragerile sunt:
A) fără reglaj;
b) cu procedee combinate;
c) cu reglaj;
D) prin transport de foc.
După metoda de reglaj (cum se execută observarea şi corectarea tragerii) tragerile sunt:
A) fără corectarea abaterilor;
B) prin măsurarea abaterilor;
C) prin observarea sensului spargerilor (jerbelor, exploziilor);
D) fără observare.
După regimul de foc tragerile cu armamentul automat sunt:
a) lovitură cu lovitură (foc cu foc);
B) prin foc continuu;
C) prin serii scurte;
D) prin serii lungi.
După regimul de răcire impus ţevilor instalaţiilor navale de artilerie tragerile sunt:
A) în regim extrem (la limita tehnică admisă de material);
b) în regim forţat;
C) în regim impus de situaţie;
D) în regim normal
După metoda de conducere a focului tragerile sunt:
A) centralizate;
B) descentralizate;
C) individuale;
D) combinate
După misiunea de foc tragerile sunt:
A) de hărţuire;
B) de interdicţie
C) de distrugere;
D) de nimicire.
Fenomenul împrăştierii este un efect manifestat la tragerile artileriei, inclusiv navale, care constă în distribuţia pe o suprafaţă ………. dintr-un plan vertical (plan orizontal) a punctelor de impact (de cădere) sau în distribuţia într-un volum finit din spaţiu a exploziilor proiectilelor trase în condiţii aparent……...
A) uniformă;
B) identice;
C) diferite;
d) finită
Fenomenul împrăştierii a fost pus în evidenţă ………., în urma unui număr mare de trageri de artilerie.
A) prin calcul;
b) ocazional;
c) experimental;
D) întâmplător.
Fenomenul împrăştierii este propriu:
A) tuturor tragerilor şi lansărilor;
B) numai lansărilor de rachete;
C) numai tragerilor artileriei;
d) armamentului
În realitate, dacă se trage un număr mare de lovituri de artilerie de acelaşi fel, din acelaşi lot de fabricaţie, cu proiectile de aceeaşi formă şi masă, cu aceeaşi ţeavă de la aceeaşi instalaţie de artilerie, cu aceleaşi unghiuri de ochire pe verticală şi pe orizontală, într-un interval de timp relativ mic şi în condiţii meteorologice (de vânt, presiune atmosferică, temperatură şi umiditate) constante proiectilele nu vor urma aceeaşi ………. şi nu vor avea, prin urmare, acelaşi ……….. De impact (de cădere) sau de explozie.
a) poziţie;
B) traiectorie;
c) punct;
D) proiecţie.
Caracteristicile fenomenului împrăştierii sau pe scurt caracteristicile împrăştierii sunt cuprinse în afirmaţia că împrăştierea este:
A) nelimitată;
B) simetrică;
C) neuniformă;
d) limitată.
Caracteristicile împrăştierii sunt cu atât mai evidente cu cât se trage un număr:
A) nelimitat de lovituri;
B) mic de lovituri;
C) de două lovituri;
d) mai mare de lovituri.
Punctele de impact (de cădere) sunt rezultatul intersectării traiectoriilor proiectilelor cu un plan:
A) secant;
B) vertical
C) orizontal
D) oblic
Traiectoria medie este:
a) traiectorie curbă;
B) traiectorie imaginară;
C) traiectorie reală;
D) traiectorie calculată
Dispersia proiectilelor la tragerile artileriei poate fi interpretată ca:
a) abateri ale traiectoriilor proiectilelor faţă de traiectoria medie;
B) abatere a traiectoriei medii faţă de traiectoria teoretică (calculată);
C) abateri ale traiectoriilor faţă centrul ţintei;
D) abateri ale traiectoriilor proiectilelor între ele.
La baza oricărei abateri se află cauze:
A) permanente;
B) permise;
C) planificate;
d) nepermanente
Cauzele permanente care apar la trageri pot fi ………. şi …………prin introducerea unor corecţii la elementele iniţiale de tragere.
A) memorate;
b) selectate;
C) cunoscute;
D) înlăturate.
Apariţia fenomenului împrăştierii este determinată în principal de cauzele:
A) naturale;
B) permanente;
C) nepermanente;
D) hidrologice.
Cauzele fenomenului împrăştierii sunt grupate după criteriul:
A) efectelor produse pe traiectorie;
B) efectelor produse în diferite faze ale mişcării proiectilului;
C) efectelor produse în rezultatul final al mişcării proiectilului;
D) efectelor produse în funcţie de condiţiile concrete de tragere.
Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiţii de poligon terestru sunt datorate variaţiilor în:
A) viteza iniţială;
B) coeficientul balistic;
C) ochire;
D) mişcarea proiectilului în jurul centrului de masă.
Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile reactive în condiţii de poligon terestru sunt datorate variaţiilor în:
A) viteza iniţială;
B) coeficientul balistic;
C) ochire;
D) mişcarea proiectilului în perioada activă.
Cauzele fenomenului împrăştierii la tragere percutantă cu proiectile clasice în condiţii navale, suplimentar la cele de poligon terestru, sunt datorate variaţiilor în:
A) măsurările mărimilor de intrare;
B) transmiterile de mărimi măsurate;
C) determinarea elementelor de tragere;
D) amplitudinea vibraţiilor ţevii la tragerea foc cu foc
Ca unitate de măsură a împrăştierii pe o direcţie oarecare a fost adoptată:
A) abaterea medie;
B) abatere de mijloc;
C) abatere faţă de care probabilitatea producerii unor abateri mai mari sau mai mici decât ea este de 50%;
D) abatere probabilă
În spaţiul unidimensional fâşia lată de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
A) 100%;
B) 25 %;
C) 50 %;
D) 75 %.
În spaţiul bidimensional intersecţiile fâşiilor late de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
A) 75 %;
B) 25 %
C) 12,5 %
D) 50 %
In spaţiul tridimensional intersecţiile fâşiilor late de ±1 Ap cuprinde un procentaj de puncte de impact de:
a) 12,5 %;
B) 25 %;
C) 75 %
D) 50 %.
Legea împrăştierii punctelor de cădere în tragerea cu mai multe instalaţii (ţevi, piese) de artilerie rămâne practic nemodificată pentru diferenţa de bătaie de cel mult:
A) 4 Ax
B) 2 APx
C) 1 APx
D) 3 APx
În cazul diferenţelor în bătaie mai mici de 2 AP x , valoarea AP x de baterie:
A) creşte foarte mult;
B) nu se cunoaşte;
C) creşte foarte puţin;
D) scade semnificativ
Regulile de tragere stabilite pentru tragerea cu o instalaţie de artilerie sunt valabile şi în cazul tragerii cu mai multe instalaţii de artilerie dacă diferenţele de bătaie ale instalaţiilor sunt de cel mult:
A) 4 AP x
B) 1 AP x
c) 2 AP x
d) 3 AP x
Între fenomenul împrăştierii şi tragerile artileriei………… definitorii.
a) nu există legături biunivoce;
B) există legături univoce;
C) nu există legătc) nu există legături univoce;uri univoce;
d) există legături biunivoce.
Justeţea tragerii este ……….. A tragerii artileriei ce se apreciază prin depărtarea CIP-ului unei serii de lovituri faţă de punctul teoretic (centrul teoretic) al ţintei (obiectivului) pentru care s-au pregătit elementele iniţiale de tragere şi s-a executat focul.
A) o caracteristică;
B) o proprietate;
c) o valoare numerică;
D) o calitate.
Ansamblul de măsuri pentru micşorarea împrăştierii cuprinde:
A) măsuri de fabricaţie;
B) măsuri de calibrare;
C) măsuri de proiectare;
D) măsuri organizatorice.
Împrăştierea proiectilelor nu poate fi evitată, însă, poate fi micşorată prin următoarele măsuri:
A) antrenarea servanţilor (ochitorilor, operatorilor) în condiţii complexe;
B) respectarea preciziei admise în calcule, în înregistrarea elementelor iniţiale de tragere (calculate sau comandate) şi în executarea ochirii;
C) respectarea regulilor de tragere specifice;
D) respectarea cerinţelor pregătirii tehnice.
Împrăştierea proiectilelor poate fi micşorată prin următoarele măsuri:
a) lotizarea muniţiei după destinaţie, semne de greutate, lotul încărcăturii de azvârlire (lotul pulberii), uzină, an de fabricaţie;
B) depozitarea muniţiei în condiţii normale de temperatură şi umiditate;
C) curăţarea muniţiei (proiectilelor) înainte de tragere;
D) reducerea jocurilor mecanice la mecanismele şi aparatele de ochire.
Ochirea armamentului naval de artilerie este o noţiune care denumeşte ……….. operaţiunilor executate, după determinarea unghiurilor de ochire, pentru a aduce ţeava (ţevile) armamentului naval (instalaţiei navale) de artilerie într-o asemenea poziţie în care traiectoria medie să treacă teoretic prin ţintă sau punctul dorit.
A) produsul;
B) suma
C) totalitatea;
D) echivalentul.
Rezultatul rezolvării problemei întâlnirii proiectilului cu ţinta (obiectivul) sunt ……….. Unghiuri situate în ……….. Planuri reciproc perpendiculare.
A) patru;
B) două;
C) trei;
D) cinci.
Unghiurile de ochire sunt numite:
A) unghi de ochire pe orizontală (UOO) sau derivă (beta);
B) unghi total de ochire pe orizontală (UTOO);
C) unghi de ochire pe verticală (UOV) sau unghi de înălţător (alfa);
D) unghi total de ochire pe verticală (UTOV)
Unghiurile de ochire se pot determina:
A) semiautomat;
B) automat;
C) asistat (automatizat);
D) manual.
Clasificarea ochirii armamentului naval de artilerie se poate face în funcţie de:
A) numărul instalaţiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile de ochire;
B) locul de unde sunt transmise unghiurile de 5 din 9 ochire deja determinate;
c) linia de referinţă folosită în realizarea ochirii;
D) modul de acţionare a mecanismelor de ochire de la instalaţia navală de artilerie cu unghiurile de ochire determinate.
În funcţie de linia de referinţă folosită ochirea poate fi:
A) geografică;
B) instrumentală;
C) directă;
D) indirectă.
In funcţie de locul de unde sunt transmise unghiurile de ochire determinate ochirea poate fi:
A) automată;
B) locală;
C) centrală;
D) la distanţă.
În funcţie de numărul instalaţiilor navale de artilerie la care se transmit simultan unghiurile ochirea poate fi
A) centrală;
B) locală;
C) individuală;
D) automată
În funcţie de modul de acţionare a mecanismelor de ochire de la instalaţia navală de artilerie pe unghiurile de ochire determinate ochirea poate fi:
A) manuală;
B) individuală;
C) semiautomată;
D) automată
Ochirea se realizează prin satisfacerea simultană a criteriilor de:
A) regim
B) procedeu
C) acţionare;
D) fel.
{"name":"ILAR 2", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Visezi să-ți testezi cunoștințele despre tehnicile de tragere și principiile artileriei? Acest quiz cu 45 de întrebări te va provoca să-ți demonstrezi abilitățile și să înțelegi mai bine conceptul de împrăștiere.Întrebările acoperă subiecte precum:Tipurile de focoaseMetodele de reglajFenomenul de împrăștiereCauzele abaterilor în tragere","img":"https:/images/course4.png"}
Powered by: Quiz Maker