Sibiul medieval
Cum se va desfășura turul? La fiecare pas poți citi în aplicație detalii interesante despre locul în care te afli la acel moment. Pe pagina următoare se află instrucțiuni pentru a găsi următorul indiciu. Odată ce ai urmat acele instrucțiuni și ai ajuns la locul următorului indiciu ai o sarcină de rezolvat (task). Tastează rezolvarea acelei sarcini în câmpul răspuns (cu prima literă mare și fără diacritice) și apasă butonul "mai departe". Dacă rezolvarea este corectă, pe următoarea pagină ți se va dezvălui ce este locul în care ai ajuns. Dacă nu găsești răspunsul corect, poți oricând să folosești indiciile de sub întrebare sau să apeși pe butonul "Arată-mi răspunsul".
Cum se va desfășura turul? La fiecare pas poți citi în aplicație detalii interesante despre locul în care te afli la acel moment. Pe pagina următoare se află instrucțiuni pentru a găsi următorul indiciu. Odată ce ai urmat acele instrucțiuni și ai ajuns la locul următorului indiciu ai o sarcină de rezolvat (task). Tastează rezolvarea acelei sarcini în câmpul răspuns (cu prima literă mare și fără diacritice) și apasă butonul "mai departe". Dacă rezolvarea este corectă, pe următoarea pagină ți se va dezvălui ce este locul în care ai ajuns. Dacă nu găsești răspunsul corect, poți oricând să folosești indiciile de sub întrebare sau să apeși pe butonul "Arată-mi răspunsul".
Într-adevăr 1668 este anul ce se poate citi pe Turnul Archebuzierilor, primul turn întâlnit pe această stradă. Ansamblul de turnuri medievale de pe strada Cetății face parte din incinta 3 de fortificații a Sibiului (incinta exterioară). Turnul Archebuzierilor, ulterior denumit al Postăvarilor, are forma unei prisme octogonale, cu metereze în formă de gaură de cheie la primul nivel pentru a permite focul de archebuze. Archebuzele erau arme vechi de foc, asemănătoare cu puștile. Turnul a fost ridicat în secolul 14, iar anul 1668 inscripționat sus reprezintă o etapă de restaurare.
Mai fă câțiva pași și vei ajunge la următorul turn.
Turnul Olarilor, următorul pe strada Cetății, este considerat a fi ridicat mai târziu, în secolul 16, tot cu rol de apărare, dispunând de găuri de tragere. El a aparținut breslei Olarilor și este unit de următorul turn printr-un zid construit in 2 etape. Astăzi, zidul se poate vizita dacă este deschis.
Într-adevăr 1668 este anul ce se poate citi pe Turnul Archebuzierilor, primul turn întâlnit pe această stradă. Ansamblul de turnuri medievale de pe strada Cetății face parte din incinta 3 de fortificații a Sibiului (incinta exterioară). Turnul Archebuzierilor, ulterior denumit al Postăvarilor, are forma unei prisme octogonale, cu metereze în formă de gaură de cheie la primul nivel pentru a permite focul de archebuze. Archebuzele erau arme vechi de foc, asemănătoare cu puștile. Turnul a fost ridicat în secolul 14, iar anul 1668 inscripționat sus reprezintă o etapă de restaurare.
Mai fă câțiva pași și vei ajunge la următorul turn.
Turnul Olarilor, următorul pe strada Cetății, este considerat a fi ridicat mai târziu, în secolul 16, tot cu rol de apărare, dispunând de găuri de tragere. El a aparținut breslei Olarilor și este unit de următorul turn printr-un zid construit in 2 etape. Astăzi, zidul se poate vizita dacă este deschis.
Imediat după Turnul Dulgherilor ia-o la dreapta și treci de zidurile vechi prin poarta ce se deschide spre șosea. În stânga vei întâlni imediat un turn alb, mult mai gros decât cele întâlnite până acum. Acesta este Turnul gros.
Task
Inițial a fost turn de apărare, dar apoi i s-au dat întrebuințări artistice. Ce muză îi dă numele azi?
În parcarea de lângă semnul cu Sala Thalia vei întâlni o altă poartă în zid. Treci prin ea și în față vei vede un alt turn refăcut, Turnul Fierarilor. Urcă prin el și imediat ce ai pășit iar pe strada Cetății (cea pavata cu piatră cubică), fă dreapta.
Grădina mare de pe partea dreaptă este Grădina Muzeului de Istorie Naturală. Imediat după muzeu fă dreapta și ieși din cetate.
Poarta prin care treci se numea Poarta Leșurilor și a fost demolată în 1858. Ea a fost construită în zidul cetății în secolul 16, când a izbucnit epidemia de ciumă pentru a facilita transportul cadavrelor în cimitirul de lângă, de unde și numele ei.
Imediat ce treci de ea fă stânga și mergi mai departe pe lângă zidurile de cărămidă. Curând vei vedea un loc de joacă și lângă el, un bastion impozant din cărămidă (o structură ieșită în afara zidului fortificațiilor).
Task
Două personalități se întâlnesc la colțul lui. Primul este Onofrei iar celălalt este...
Ai dreptate, Coposu este răspunsul corect. Corneliu Coposu este numele personalității după care a fost denumită strada din colțul Bastionului Haller.
Început în 1551 și finalizat în 1553, bastionul Haller a fost construit după modelul italian, din cărămidă și umplut apoi cu pământ, pentru a întări apărarea cetății în punctele mai importante. Are formă de pică, fiind proiectat pentru a amplasa un număr mare de tunuri. Numele bastionului vine de la primarul de atunci al Sibiului, Petrus Haller.
Ai dreptate, Coposu este răspunsul corect. Corneliu Coposu este numele personalității după care a fost denumită strada din colțul Bastionului Haller.
Început în 1551 și finalizat în 1553, bastionul Haller a fost construit după modelul italian, din cărămidă și umplut apoi cu pământ, pentru a întări apărarea cetății în punctele mai importante. Are formă de pică, fiind proiectat pentru a amplasa un număr mare de tunuri. Numele bastionului vine de la primarul de atunci al Sibiului, Petrus Haller.
Task
Venind noaptea pe aici ți se poate părea întunecat, dar ai noroc cu clopoțeii care îți luminează calea până la trecerea pe sub boltă. Câți vezi?
Mergi mai departe prin galeria care cotește la dreapta și, imediat ce ieși din ea fă stânga în stradă. Pe dreapta vei întâlni Sinagoga din Sibiu. Urcă iar spre centru pe prima la stânga, apoi ia-o pe prima la dreapta pe strada îngustă dintre case, luminată de aceleași felinare. Aceasta coboară până întâlnește pe stânga o bucată de zid vechi. Ai ghicit: aici este o altă rămășiță de zid. Mergi pe lângă zid, iar când zidul se sparge, continuă pe strada care coboară pe lângă el și în capăt vei ajunge într-o piațetă. Fâ stânga și urcă pe scări pentru a ajunge la Turnul Aurarilor.
Task
Când zărești pentru prima dată turnul Bisericii Evanghelice (biserica cu acoperiș colorat și ceas), oprește-te și vezi ce inscripție albă citești deasupra ei?
Într-adevăr, 1868 este anul inscripționat pe pasajul prin care poți vedea Biserica Evanghelică, pasaj ce duce la Turnul Aurarilor. Piațeta din care ai urcat poartă același nume cu Turnul, Aurarilor. Turnul Scării Aurarilor are două etaje, la fiecare etaj fiind câte o cameră folosită ca locuință. El făcea trecerea pietonală între Piața Mică și Piața Aurarilor.
Într-adevăr, 1868 este anul inscripționat pe pasajul prin care poți vedea Biserica Evanghelică, pasaj ce duce la Turnul Aurarilor. Piațeta din care ai urcat poartă același nume cu Turnul, Aurarilor. Turnul Scării Aurarilor are două etaje, la fiecare etaj fiind câte o cameră folosită ca locuință. El făcea trecerea pietonală între Piața Mică și Piața Aurarilor.
Mergi mai departe spre biserica pe care ai zărit-o prin poarta de trecere și vei ieși într-o piață: Piața Mică. Imediat ce ai ieșit în piață vezi în stânga un turn alb cu ceas. Acesta este Turnul Sfatului.
Task
Mergi spre el până îi vezi ceasul mai bine. Ce oră pare altfel față de cum o știi scrisă de obicei?
Exact! Ora 4 este scrisă diferit pe ceasul din turn. Cu cifre romane, 4 s-ar scrie IV, dar pe ceas este scrisă IIII.
Turnul Sfatului în fața căruia te afli acum a fost construit pentru a apăra poarta de intrare în incinta a doua de fortificații. A fost ridicat în mai multe etape începând cu secolul 13 și înglobat apoi în setul de clădiri ce mărginesc Piața Mică pe această latură.
Este o construcție cu șapte etaje retrase succesiv, susținută de contraforturile înalte, ce se retrag în trepte. Turnul mai păstrează din prima lui versiune doar nucleul ridicat până la înălțimea primului etaj. Etajele superioare s-au prăbușit în secolul 16, dar au fost refăcute, iar acoperișul actual datează din 1824.
În anii 1961-1962 Turnul Sfatului a fost restaurat complet.
Numele i-a fost dat fiind ridicat în apropiere de clădirea primăriei (sfat).
Pe peretele sudic al turnului se observă doi lei de piatră care se presupune că fac parte din structura originală, din secolul 13.
De-a lungul timpului, după ce și-a pierdut rolul de apărare, turnul a fost folosit la depozit de grâne, loc de observare a incendiilor și chiar de arest preventiv. Azi, cele 2 ganguri din stânga și dreapta turnului fac legătura între Piața Mică și Piața Mare, iar turnul este unul dintre cele mai vizitate locuri din Sibiu.
Exact! Ora 4 este scrisă diferit pe ceasul din turn. Cu cifre romane, 4 s-ar scrie IV, dar pe ceas este scrisă IIII.
Turnul Sfatului în fața căruia te afli acum a fost construit pentru a apăra poarta de intrare în incinta a doua de fortificații. A fost ridicat în mai multe etape începând cu secolul 13 și înglobat apoi în setul de clădiri ce mărginesc Piața Mică pe această latură.
Este o construcție cu șapte etaje retrase succesiv, susținută de contraforturile înalte, ce se retrag în trepte. Turnul mai păstrează din prima lui versiune doar nucleul ridicat până la înălțimea primului etaj. Etajele superioare s-au prăbușit în secolul 16, dar au fost refăcute, iar acoperișul actual datează din 1824.
În anii 1961-1962 Turnul Sfatului a fost restaurat complet.
Numele i-a fost dat fiind ridicat în apropiere de clădirea primăriei (sfat).
Pe peretele sudic al turnului se observă doi lei de piatră care se presupune că fac parte din structura originală, din secolul 13.
De-a lungul timpului, după ce și-a pierdut rolul de apărare, turnul a fost folosit la depozit de grâne, loc de observare a incendiilor și chiar de arest preventiv. Azi, cele 2 ganguri din stânga și dreapta turnului fac legătura între Piața Mică și Piața Mare, iar turnul este unul dintre cele mai vizitate locuri din Sibiu.
Dacă vrei poți urca în turn pentru a vedea de sus piețele frumoase ale Sibiului: Piața Mare și Piața Mică. Dacă nu, ia-ți la revedere de la el, întoarce-i spatele și vei vedea o stradă cu piatră cubică ce coboară sub un pod de fier forjat, frumos decorat. Acesta este Podul minciunilor. Mergi pe sub el, treci de barieră, continuă pe piatra cubică și, când dai de asfalt, mergi drept pe strada cu sens unic. Aproape de capătul ei vei vedea o clădire nouă ce seamănă cu o fabrică.
Aici a fost inainte o alta iesire din cetate: Poarta Ocnei. Nu merge până la fabrică, ci ia-o pe strada din stânga ta, chiar înainte ca strada să cotească la dreapta prin fața fabricii. Mergi printre printre casele vechi și clădirea cu 4 etaje și după câțiva pași uită-te pe geamul construcției de pe dreapta, următoarea celei cu 4 etaje. În curtea interioară vei zări un alt turn vechi: Turnul pulberăriei.
Task
Lasă-l în urmă și mergi în continuare căci la următoarea intersecție vei întâlni un alt turn vechi. O bârnă de lemn stă prinsă bine în turn. În câte locuri e prinsă?
Într-adevăr, 7 cuie susțin bârna veche prinsă în turn. Acesta este Turnul Pielarilor. Împreună cu Poarta Ocnei, azi dărâmată și Turnul Pulberăriei pe care tocmai l-ai zărit pe geam, a făcut parte din incinta a patra de fortificații a cetății Sibiu, ridicată la finalul secolului 15.
Turnul Pulberăriei are o formă circulară, fiind construit în acest mod pentru a putea rezista tirului artileriei de asediu. Azi se află în curtea Grupului Şcolar Independenţa.
Turnul Pielarilor are patru nivele, iar ultimul este dotat cu guri de păcură și goluri de tragere pătrate, pentru piese de artilerie uşoare. Mai masiv decât turnurile din strada Cetății, Turnul Pielarilor a fost folosit, la fel ca și Turnul Pulberăriei, pentru păstrarea pulberii. În 1556 a fost incendiat și, datorită materialului depozitat în interior, a explodat. Acesta nu a fost singurul astfel de incident, turnul mai fiind distrus prin explozie de alte 2 ori. În 1638 este trăsnit, iar explozia cauzată de praful de pușcă din interior provoacă un incendiu devastator în oraș. După acest eveniment, turnul este refăcut în forma actuală.
Într-adevăr, 7 cuie susțin bârna veche prinsă în turn. Acesta este Turnul Pielarilor. Împreună cu Poarta Ocnei, azi dărâmată și Turnul Pulberăriei pe care tocmai l-ai zărit pe geam, a făcut parte din incinta a patra de fortificații a cetății Sibiu, ridicată la finalul secolului 15.
Turnul Pulberăriei are o formă circulară, fiind construit în acest mod pentru a putea rezista tirului artileriei de asediu. Azi se află în curtea Grupului Şcolar Independenţa.
Turnul Pielarilor are patru nivele, iar ultimul este dotat cu guri de păcură și goluri de tragere pătrate, pentru piese de artilerie uşoare. Mai masiv decât turnurile din strada Cetății, Turnul Pielarilor a fost folosit, la fel ca și Turnul Pulberăriei, pentru păstrarea pulberii. În 1556 a fost incendiat și, datorită materialului depozitat în interior, a explodat. Acesta nu a fost singurul astfel de incident, turnul mai fiind distrus prin explozie de alte 2 ori. În 1638 este trăsnit, iar explozia cauzată de praful de pușcă din interior provoacă un incendiu devastator în oraș. După acest eveniment, turnul este refăcut în forma actuală.
Lasă Turnul Pielarilor în spate și mergi mai departe pe strada ce se deschide în fața lui. La prima intersecție ia-o în stânga spre Biserica Evanghelică (biserica cu turn alb și ceas pe care ai mai zărit-o și din alte locuri pe traseu). Când întâlnești asfalt mergi tot spre Biserica Evanghelică trecând de stâlpii ce marchează strada pietonală. Când ajungi în dreptul scărilor vei vedea în capătul lor un alt turn denumit sugestiv Turnul scărilor.
Task
O ușă, o fereastră și un număr pe scări par să formeze o casă. Despre ce număr este vorba?
Într-adevăr, 2 este numărul inscripționat pe căsuța din stânga, chiar înainte de intrarea pe sub turn. Acesta este Turnul scărilor pe sub care se trece pentru a ajunge din Orașul de jos în Orașul de sus, în Piața Huet mai exact. Este o rămășiță din primul zid de fortificații al Sibiului, datând din secolul 13 fiind printre cele mai vechi clădiri din oraș, dacă nu cea mai veche.
De-a lungul timpului a fost modificat, ajungând la forma actuală în secolul 16. În interiorul acestuia locuiesc calfele călătoare când ajung în zonă, turnul fiind alipit Casei calfelor.
Povestea calfelor călătoare o poți afla din turul autoghidat Secretele Sibiului.
Dar scările ce urcă spre turn nu erau singura legătură spre Piața Huet. Chiar din turn, se face spre stânga o poartă ce duce spre un drum azi închis, dar care păstrează o bucată din primul zid de fortificație. Trecerea boltită se numea Colțul Ispășirii (Busswinkel) fiindcă aici erau expuși public cei care atentau la binele comunității.
Coboară scările înapoi de unde ai venit și ia-o imediat în stânga pe lângă ele. Ai ajuns în Pasajul scărilor, parte din cea de-a treia centură de fortificații. Mai este denumit și Pasajul Pemfflinger după primarului care a dispus construirea lui în secolul 14 din piatră și cărămidă. Este susținut de contraforturile masive sprijinite în arcuri boltite pe clădirile ridicate de-a lungul pasajului.Într-adevăr, 2 este numărul inscripționat pe căsuța din stânga, chiar înainte de intrarea pe sub turn. Acesta este Turnul scărilor pe sub care se trece pentru a ajunge din Orașul de jos în Orașul de sus, în Piața Huet mai exact. Este o rămășiță din primul zid de fortificații al Sibiului, datând din secolul 13 fiind printre cele mai vechi clădiri din oraș, dacă nu cea mai veche.
De-a lungul timpului a fost modificat, ajungând la forma actuală în secolul 16. În interiorul acestuia locuiesc calfele călătoare când ajung în zonă, turnul fiind alipit Casei calfelor.
Povestea calfelor călătoare o poți afla din turul autoghidat Secretele Sibiului.
Dar scările ce urcă spre turn nu erau singura legătură spre Piața Huet. Chiar din turn, se face spre stânga o poartă ce duce spre un drum azi închis, dar care păstrează o bucată din primul zid de fortificație. Trecerea boltită se numea Colțul Ispășirii (Busswinkel) fiindcă aici erau expuși public cei care atentau la binele comunității.
Coboară scările înapoi de unde ai venit și ia-o imediat în stânga pe lângă ele. Ai ajuns în Pasajul scărilor, parte din cea de-a treia centură de fortificații. Mai este denumit și Pasajul Pemfflinger după primarului care a dispus construirea lui în secolul 14 din piatră și cărămidă. Este susținut de contraforturile masive sprijinite în arcuri boltite pe clădirile ridicate de-a lungul pasajului.Străbate pasajul și în capătul lui fă dreapta pe alee, nu urca treptele. Continuă pe strada pe care ai ieșit, având Biserica Evanghelică în spate. Când vezi iar că strada este despicată de zid, ia-o pe partea care urcă.
La prima intersecție vei întâlni pe dreapta scara Poschen. Poți coborî pe ea ca să o admiri pe îndelete, dar întoarce-te aici sus și mergi mai departe pe strada pe care ai venit.
Case vechi o mărginesc de-o parte și de alta, iar pe alocuri poți admira în dreapta Orașul de Jos. La un moment dat strada coboară ajungând într-o intersecție.
Tu continuă drept și apoi vei da de asfalt. Mergi tot drept și pe asfalt până vei intalni pe dreapta o bucată de zid ce pare spart de strada pe care ai venit.
Imediat după acest zid, tot pe dreapta vei întâlni bastionul Soldisch.
Task
Pe o parte a lui vei găsi o stemă pe o placă de marmură albă. Ce se sprijină pe mânerul celor două săbii încrucișate?
