Grile NA
Explore the Celestial Mechanics Quiz
Test your knowledge of astronomical concepts and celestial mechanics with our engaging and informative quiz. Dive into questions about the movement of celestial bodies, their positions in the sky, and the fundamentals of navigation astronomy.
Key Features:
- 100 carefully crafted questions
- Multiple choice format for easy answering
- Suitable for astronomy enthusiasts and learners
Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:
Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
Pol Nord, pol Sud
Zenit, Nadir
Punct cardinal Est, punct cardinal Vest
Emisfera care contine polul ridicat se numeste:
) Emisfera boreala
Emisfera estica
Emisfera vizibila
Emisfera sudica
Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:
Distanta zenitala
Declinatie
Distanta polara
Inaltime
Declinatia unui astru se masoara pe ...... De la ......:
Cercul vertical……..ecuator
Cercul orar……..orizontul adevarat astronomic
Primul vertical……..ecuator
Cercul orar……….ecuator
Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:
Inaltime, distanta polara
Unghi orar, unghi la pol
Declinatie, unghi orar
Unghi sideral, ascensiune dreapta
Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:
Inaltimea, declinatia, latitudinea
Azimutul, declinatia, unghiul orar
Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral
) Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular
Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia
Paralelului de inaltime cu cercul orar
Paralelului de declinatie cu cercul vertical
Paralelului de declinatie cu cercul orar
Paralelului de inaltime cu cercul vertical
Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
Este uniforma
Este izocrona
Este aparenta
Este directa
Un astru la culminatie intersecteaza:
Meridianul superior,meridianul inferior
Primul vertical estic,primul vertical vestic
Orizontul adevarat astronomic
Orizontul adevarat astronomic
Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:
Culminatiei superioare, culminatiei inferioare
Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic
Rasaritului, apusului
Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt :
Astrii circumpolari vizibili
Astrii cu rasarit si apus
Astrii care intersecteaza primul vertical
Astrii circumpolari invizibili
Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
) Numai cadranele de orizont SE, SW
Numai cadranele de orizont NE, NW
Toate cadranele de orizont
Este invizibil
Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:
Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili
Toti astrii au rasarit si apus
Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus
Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus
Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
090 grd -270 grd
0 grd -360grd
0 grd -180 grd
180 grd -360 grd
Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste
Digresiune minima
Digresiune
Elongatie minima
Elongatie
Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23grade 27 min
Solstitiu de iarna
Echinoctiu de primavara
Solstitiu de vara
Echinoctiu de toamna
La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
20 martie, 22 iunie
21 martie, 23 septembrie
) 22 iunie, 23 septembrie
22 iunie, 22 decembrie
Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
22 decembrie, 21 martie
21 martie, 22 iunie
21 martie, 23 septembrie
22 iunie, 22 decembrie
Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:
) Mercur, Venus Marte, Jupiter
Venus, Marte, Jupiter, Saturn
Venus, Marte, Jupiter, Uranus
Marte, Jupiter, Saturn, Neptun
In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioare sunt:
Mercur, Venus
Venus, Marte
Mercur, Jupiter
Jupiter, Saturn
Timpul civil se defineste astfel:
Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul inferior al observatorului
Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianul inferior al observatorului
Unghiul orar al punctului vernal
Unghiul orar al unui astru oarecare
Intre timpul locului t si timpul la Greenwich T al unui astru exista urmatoarea relatie:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Tervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se numeste:
An sideral
An tropic
An calendaristic
An solar mediu
Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul superior al observatorului a....
Soarelui mediu
Punctului vernal
Soarelui adevarat
Unui punct fictiv pe sfera cereasca
O nava in deplasare spre est traverseaza meridianul de 180 grd la ora 21.00 din data de 30.06. Ce data se inscrie in jurnalul de bord la ora 24.00?
1.07
30.6
29.6
02.07
O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:
La miezul noptii
In momentul traversarii meridianului limita
Indiferent la ce ora a bordului
Nu se modifica
Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Notatia „d” din tabla de interpolare si corectii cuprinsa in Efemerida nautica are urmatoarea semnificatie:
Declinatie magnetica
Semidimetrul Soarelui
Variatia orara a declinatiei
Variatia orara a unghiului orar
Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
Corectarea inaltimilor mai mari de 30° masurate la Soare
Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare
Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare
In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii punctului navei:
Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie
Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de intersectie la limita
Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima de intersectie
Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii favorabile de intersectie
Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:
Cu ajutorul efemeridei nautice
Prin calcul
Cu ajutorul hartilor ceresti
Cu ajutorul navisfere
Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:
Colatitudine si inaltime
Latitudine si timpul sideral al locului
Longitudine si timpul sideral al locului
Longitudine si declinatie
Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:
Reflexiei
Dublei reflexii
Refractiei
Dublei refractii
Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei valorii obtinute este:
Cu orizontul
Cu o stea de magnitudine mica
Cu Soarele
Cu o stea de magnitudine mare
Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul soarelui este:
+-1’.0
+-0’.2
+-0’.5
+-1’.5
Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este ≤ ±2’.5 se:
Reface calculul de control
Reface controlul si reglajul sextantului
Verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor
Determina din nou corectia sextantului
La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata de:
Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor
) Eroare de gradare a limbului sextantului
Eroare de gradare a tamburului sextantului
Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului
) Care este succesiunea logica in care se aplica factorii de corectie pentru determinarea inaltimii adevarate din inaltimea instrumentala masurata la Soare?:
Ha=hi+ε-ϝDEPRS.D.+π
Ha=hi+εS.D.-ϝ+π– DEPR
Ha=hi+ε-DEPR-ϝ+π+-S.D.
Ha=hi+ε-DEPR+π-ϝ+-S.D
Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
Corectie de depresiune si refractie
Corectia de depresiune si paralaxa
Corectie de refractie si semidiametru
Corectie de semidiametru si paralaxa
Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:
30grd>h<70grd
30grd<h<70grd
30grd<h>70grd
30grd>h>70grd
Formula corecta pentru calculul latitudinii din inaltimea Stelei Polare cu Efemerida Brown este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomanda utilizarea urmatoarei metode:
Repetarea observatiilor
Observatii simultane efectuate de mai multi observatori
Reducerea inaltimilor la acelasi zenit
Serie de observatii
Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la astri indiferent de latitudinea locului observatorului este :
Cu Soarele la rasarit sau apus
Cu un astru la inaltime oarecare
Cu azimutul stelei polare
Cu o planeta inferioara
Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
Cerc de egala distanta
Dreapta de inaltime
Izoazimutala
Cerc de inaltime
Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:
Punctul determinativ
Punctul subastral
Polul ridicat
Punctul estimat al navei
Pentru determinarea punctului navei cu doua observatii simultane la astri diferenta de azimut optima este:
ΔAz≅90º
ΔAz≅60º
ΔAz≅120º
Orice valoare
Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimut limita este:
30º≤ΔAz≥150º
30º≥ΔAz≤150º
30º≥ΔAz≥150º
30º≤ΔAz≤150º
Pentru determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri diferenta de azimut recomandata este:
ΔAz≅30ºsau ΔAz≅150º
Orice valoare
ΔAz≅60º sau ΔAz≅120º
ΔAz≅30º sau ΔAz≅70º
Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii succesive la Soare trebuie sa fie:
ΔAz≤60º
ΔAz≥30º
ΔAz≤150º
ΔAz≥90º
Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din variantele de mai jos este FALSA
Prima observatie a.m. A doua p.m.
Prima observatie meridiana, a doua p.m.
Prima observatie a.m., a doua meridiana
Prima observatie meridiana, a doua a.m.
Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul
Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor
Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor
Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor
Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor
Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?
Cu tablele A.B.C.
Cu formula ctg Z
Prin masurare cu alidada
Cu formula sin Z
Tablele A.B.C. Nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prin metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
Nu ofera suficienta precizie
Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor din table
Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrul in orizontul adevarat astronomic
Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui
Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:
0-18grd
6-12 grd
12-18 grd
0-6 grd
Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia
tf=tm-(λf-λ)
tf=tm+(λf-λ)
tf=tm+λf
tf=tm-λ
Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la intersectia:
Almucantaratului cu cercul orar al astrului
Paralelului de declinatie cu cercul vertical
) Paralelului de inaltime cu cercul orar
Paralelului de inaltime cu cercul vertical
Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
Primului vertical
Meridianul ceresc al locului observatorului
) Orizontului adevarat astronomic al observatorului
Ecuatorului ceresc
Ecuatia medie a timpului exprima:
Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat
Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu
Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu
Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta a Soarelui
Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:
Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar
Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar
Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar
Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina
Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt
La zenit, paralactic, la pol
La pol, sideral, distanta polara
La zenit, declinatia, distanta zenitala
La pol, colatitudinea, inaltimea
Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul rand de:
Eroarea in estima
Eroarea in corectia sextantului
Eroare de masurare a timpului
Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie
Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime
Eroarea accidentala de masurare a inaltimii
Eroarea in citirea cronometrului
Eroarea in punctul estimat
In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul orizontului astronomic, cu zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Almucantarat
Verticalul;
Meridianul ceresc al observatorului.
Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Orizontul astronomic al observatorului;
Ecuatorul ceresc;
) meridianul astronomic al observatorului.
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Orizontul astronomic al observatorului;
Ecuatorul ceresc;
Meridianul astronomic al observatorului.
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Orizontul astronomic al observatorului;
Ecuatorul ceresc;
Meridianul astronomic al observatorului.
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Orizontul astronomic al observatorului;
Ecuatorul ceresc;
Meridianul astronomic al observatorului.
Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:
Punctul vernal;
Zenitul;
Punctul cardinal nord
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Cercul vertical al astrului
Cercul orar al astrului;
Meridianul observatorului
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Linia est vest;
Linia nord sud;
Dreapta de inaltime
Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:
Punctul cardinal nord
Punctul cardinal sud;
Nadir
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Punctul cardinal est;
Punctul cardinal vest
Punctul cardinal vest.
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
punctul cardinal est
Punctul cardinal vest
Punctul cardinal sud.
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
cerc vertical;
Meridianul superior
Meridianul inferior
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Cerc vertical
Meridianul superior;
Meridianul inferior
Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii:
Orizontul astronomic al observatorului;
Ecuatorul ceresc
Meridianul astronomic al observatorului.
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Cercul vertical
Meridianul ceresc
Cercul orar
Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul intrebarii reprezinta urmatoarea coordonata a astrului:
Unghiul orar
Unghiul la pol
Azimutul
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
dreapta de inaltime
Meridianul inferior
Meridianul superior
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Dreapta de inaltime
Meridianul inferior
Meridianul superior
Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:
unghiul orar
Unghiul sideral
Azimutul
Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
Cercul de inaltime;
Almucantaratul
Paralelul de declinatie
Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:
inaltimea;
declinatia;
unghiul sideral
Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:
Azimutul
Unghiul orar
Unghiul sideral
In figura alaturata, unghiul la pol este:
La est
la vest
La sud
Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?
Drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
Drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat este in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord;
Drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?
Drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
) drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
Drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
Unghiul din imaginea alaturata este
Deviatia compas;
Corectia totala compas;
Declinatia magnetica
Unghiul din imaginea alaturata este:
Deviatia compas
Corectia totala compas;
declinatia magnetica.
Unghiul din imaginea alaturata este:
Deviatia compas;
corectia totala compas;
Declinatia magnetica
Unghiul din imaginea alaturata este:
Corectia totala compas
Drumul compas
Deviatia compas
O nava se deplaseaza intre doua puncte intr-un drum reprezentat in figura alaturata. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
Δφ<0 si Δλ>0
Δφ>0 si Δλ>0
Δφ<0 si Δλ<0
O nava se deplaseaza intre doua puncte intr-un drum reprezentat in figura alaturata. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
Δφ<0 si Δλ>0
Δφ>0 si Δλ>0
Δφ<0 si Δλ<0
O nava se deplaseaza intre doua puncte intr-un drum reprezentat in figura alaturata. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
Δφ<0 si Δλ>0
Δφ>0 si Δλ>0
Δφ<0 si Δλ<0
Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:
IV
III
II
Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:
III
I
II
Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:
IV
III
II
{"name":"Grile NA", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge of astronomical concepts and celestial mechanics with our engaging and informative quiz. Dive into questions about the movement of celestial bodies, their positions in the sky, and the fundamentals of navigation astronomy.Key Features:100 carefully crafted questionsMultiple choice format for easy answeringSuitable for astronomy enthusiasts and learners","img":"https:/images/course8.png"}