Chirurgie 451-500
Acute Limb Ischemia Quiz
Testați-vă cunoștințele despre ischemia acută a membrelor inferioare și complicațiile asociate. Acest chestionar cuprinde 50 de întrebări variate care acoperă simptomele, diagnosticul și gestionarea situațiilor de urgență în chirurgie vasculară.
Beneficiile quiz-ului:
- Îmbunătățirea cunoștințelor medicale.
- Evaluarea abilităților clinice.
- Învățare interactivă și stimulativă.
Indicaţi simptomele tipice ale ischemiei acute a membrelor inferioare.
A. Dereglarea sensibilităţii în regiunea plantei
B. Claudicaţia intermitentă
C. Edemul pronunţat al coapsei
D. Limitarea sau absenţa mişcărilor active la nivelul degetelor plantei
E. Suflul sistolic, auscultat deasupra arterelor plantei
Indicaţi manifestările, ce nu se referă la grupa de simptome reunite în literatura anglofonă sub termenul “6Р”.
A. Paresthesia – parestezia
C. Polyuria – polyuria
B. Pallor - paloarea tegumentelor
D. Poikilocytosis – poichilocitoza
E. Pain – durerea
Pericolul principal în cazul dezvoltării trombozei venei safene mari constă în:
A. Dezvoltarea inevitabilă a sindromului posttrombotic
B. Posibilitatea dezvoltării trombemboliei arterei pulmonare
C. Necesitatea înlăturării întregului trunchi venos afectat
D. Riscul major de dezvoltare a complicaţiilor septice
E. Posibilitatea dezvoltării gangrenei extremităţii
Indicaţi simptomele, prezente în caz de tromboză a venelor profunde a membrului inferior.
Simptomul Branham
Simptomul Mozes
Simptomul Kocher
Simptomul Büerger-Ratschow
Simptomul Homans
Apariţia durerilor acute în muşchii gastrocnemieni la flexia pasivă dorsală a plantei este considerată, în semiologia vasculară, ca simptomul pozitiv:
Branham
Homans
Kocher
Büerger-Ratschow
Mozes
Cu scop de diagnostic clinic al refluxului venos patologic în caz de maladie varicoasă în bazinul venei safene mari se utilizează:
A. Proba Hackenbruch
B. Proba Trendelenburg
C. Proba Velpaux
D. Proba Homans
E. Proba Delbet-Perthes
Cu scop de diagnostic clinic al permeabilităţii venelor profunde ale membrelor inferioare înainte de intervenţia chirurgicală pentru boala varicoasă se utilizează:
Proba Hackenbruch
Proba Trendelenburg
Proba Velpeux
Proba Homans
Proba Delbet-Perthes
Suflul sistolic deasupra arterelor magistrale se auscultă în caz de:
A. Hipertensiune arterială
B. Tromboză arterială acută
C. Stenoză arterială
D. Ocluzie arterială
E. Anevrism arterial
Suflul continuu (sistolo-diastolic) deasupra arterelor magistrale se auscultă în caz de:
Embolie a arterelor periferice
Tromboză arterială acută
Stenoză critică a arterelor magistrale
Ocluzie arterială
Fistulă arterio-venoasă
În cazul auscultării suflului sistolic în fosa poplitee se va suspecta:
A. Tromboza acută a arterei poplitee
B. Stenoza critică a arterei poplitee
C. Anevrismul arterei poplitee
D. Embolia arterei poplitee
E. Fistula arterio-venoasă în regiunea fosei poplitee
Indicaţi arterele, auscultaţia cărora nu are semnificaţie clinică în caz de sindrom de ischemie a membrelor inferioare.
A. Artera tibială anterioară
B. Artera peronee
E. Artera tibială posterioară
D. Artera femurală
C. Artera iliacă
Care din factorii enumeraţi conduc nemijlocit spre necroza ţesuturilor?
A) Factorul mecanic
C) Arsura termică
E) Electrocutarea
B) Embolia arterială
D) Compresia vasului arterial
Care din factorii enumeraţi conduc indirect la necroza ţesuturilor?
A) Factorul mecanic
B) Embolia arterială
C) Factorii termici
D) Hernia strangulată
E) Electrotraumatismul
Prin ce se caracterizează gangrena?
A) Se dezvoltă doar în organele, ce au contact cu mediul extern
C) Organul sau regiunea anatomică sunt afectate integral
B) Se dezvoltă doar în organele, ce nu au contact cu mediul extern
D) Se dezvoltă în urma compresiei îndelungate a ţesuturilor moi între suprafeţi dure (planul osos şi patul)
E) Este afectată doar o parte a oraganului, vascularizată de o anumită ramură arterial
Care din factorii enumeraţi nu influienţează asupra dezvoltării necrozelor “circulatorii”?
A) Insuficienţa afluxului de sînge arterial
B) Dereglarea schimbului gazos pulmonar
C) Dereglarea întoarcerii sîngelui venos
D) Dereglarea metabolismului transcapilar la nivel de microcirculaţie
E) Dereglarea inervaţiei
Indicaţi componentele triadei Virchow, ce constituie mecanismul patogenetic al trombozei vasculare.
A) Leziunea endoteliului
B) Încetinirea fluxului sangvin
D) Hipercoagularea
C) Fibrilaţia atrială cu ruperea trombului din cavitatea cordului
E) Utilizarea îndelungată a anticoagulantelor indirecte
Indicaţi localizarea tipică a ulcerului trofic în cazul sindromului de ischemie cronică.
A) Treimea medie a gambei
B) Suprafaţa externă a treimii inferioare a gambei
C) Falanga distală a degetelor piciorului, regiunea călcîiului
D) Suprafaţa medială a treimii inferioare a gambei
E) Fosa poplitee
Gangrena uscată se caracterizează prin următoarele manifestări:
A) De regulă se dezvoltă în caz de ischemie acută
B) De regulă se dezvoltă în caz de ischemie cronică
C) Se dezvoltă după anexarea infecţiei
D) Există linia de demarcare
E) Linia de demarcare lipseşte
Gangrena umedă se caracterizează prin următoarele manifestări
A) De regulă se dezvoltă în caz de ischemie acută
B) De regulă se dezvoltă în caz de ischemie cronică
C) Se dezvoltă după anexarea infecţiei
D) Există linia de demarcare
E) Linia de demarcare lipseşte
Care din poziţiile enumerate se referă la necroză?
A) Infarctul
B) Escarele
C) Ulcerul trofic
D) Gangrena
E) Toate cele enumerate
Indicaţi organele în care se poate dezvolta gangrena.
A) Splina
B) Plămînul
C) Pancreasul
D) Intestinul
E) Membrele inferioare
Indicaţi cauzele dezvoltării ulcerelor trofice.
A) Tromboza venoasă acută
B) Ischemia cronică
C) Anevrismul arterial
D) Insuficienţa venoasă cronică
E) Ischemia acută
Care din fistulele enumerate se referă la cele congenitale?
A) Fistula purulentă în caz de osteomielită cronică
B) Fistula de ligatură
C) Gastrostoma
D) Fistula uracusului
E) Colostoma
Care din fistulele enumerate se referă la cele dobîndite
B) Fistula de ligatură
A) Fistula purulentă în caz de osteomielită cronică
C) Traheostoma
D) Fistula uracusului
E) Colostoma
Indicaţi fistulele externe.
A) Fistula pararectală
B) b) Colecisto-entero-anastomoza
D) Gastrostoma
C) Colostoma
E) e) Gastro-entero-anastomoza
În dependenţă de caracterul ţesutului, ce acoperă canalul fistulos, se disting următoarele tipuri de fistule:
A) Epiteliale
B) Musculare
C) Labiale
D) Granulante
E) Osificate
Comunicarea artificială creată pe cale chirurgicală între două organe cavitare se numeşte:
A) Perforaţie
B) Stomă
C) Anastomoză
D) Chist
E) Penetraţie
Comunicarea creată artificial între un organ cavitar şi mediul extern se numeşte:
A) Chist
B) Stomă
C) Perforaţie
D) Joncţiune
E) Anastomoză
Comunicarea patologică între două organe cavitare se numeşte:
A) Fistulă
B) Anastomoză
C) Stomă
D) Chist
E) Perforaţie
Comunicarea patologică între un organ cavitar şi mediul extern se numeşte:
A) Fistulă
B) Anastomoză
C) Stomă
D) Chist
E) Perforaţie
Indicaţi situaţiile clinice ce corespund sindromului de picior diabetic conform definiţiei OMS.
A) Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei
B) Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi angiopatie
C) Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică
D) Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet zaharat
E) Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat
Ulcerul plantar se dezvoltă la:
A) Mai puţin de 1% dintre bolnavii cu diabet zaharat
B) Mai puţin de 5% dintre bolnavii cu diabet zaharat
C) 10-15% dintre bolnavii cu diabet zaharat
D) Mai mult de 50% dintre bolnavii cu diabet zaharat
E) Mai mult de 90% dintre bolnavii cu diabet zaharat
Cel mai des amputaţiile extremităţilor inferioare se efectuează la:
A) Bolnavii cu diabet zaharat
B) Bolnavii cu diabet zaharat și ateroscleroză obliterantă
C) Bolnavii cu osteomielită acută hematogenă
D) Bolnavii cu malformaţii vasculare
E) Bolnavii cu tromboza venelor profunde
Clasificarea patogenetică a plantei diabetice prevede următoarele forme:
A) Neuropatică
B) Ischemică
C) Osteomielitică
D) Neuro-ischemică
E) Gangrenoasă
Indicaţi forma cea mai des întâlnită a piciorului diabetic.
A) Ischemică
B) Osteoartropatică
D) Neuro-ischemică
E) Osteomielitică
C) Neuropatică
Indicaţi forma piciorului diabetic care cel mai des duce la amputaţie înaltă.
A) Ischemică
B) Osteoartropatică
D) Neuro-ischemică
E) Osteomielitică
C) Neuropatică
Neuropatia diabetică somatică provoacă:
A) Hipercheratoză plantară
B) Scăderea tonusului muşchilor plantei
C) Osteoporoza oaselor plantei
D) Ocluzia arterelor magistrale ale membrelor inferioare
E) Hipo- sau anestezia cutanată a plantei
Neuropatia diabetică autonomă provoacă:
A) Hipercheratoză plantară
C) Osteoporoza oaselor plantei
D) Anhidroză plantară
B) Scăderea tonusului muşchilor plantei
E) Hipo- sau anestezia cutanată a plantei
Formarea calusului pe suprafaţa plantară a piciorului diabetic duce la:
A) Dispersarea presiunii pe o suprafaţă mai mare
B) Concentrarea presiunii într-un punct anumit
C) Creşterea rezistenţei pielii la infecţie
D) Scăderea riscului dezvoltării ulcerului trofic
E) Creşterea presiunii de 10 ori şi mai mult
Nivelul critic al presiunii pe suprafaţa plantară ce duce la formarea ulcerului în cadrul sindromului de picior diabetic constituie:
A) 0,7 kg/cm2
B) 1,5 kg/cm2
C) 3,0 kg/cm2
D) 5,0 kg/cm2
E) 7,0 kg/cm2
Cu scop de depistare a pacienţilor diabetici cu risc de dezvoltare a sindromului de picior diabetic („screening”-ul) se efectuează:
A) Inspecţia plantei pentru evidenţierea prezenţei ulcerelor, gangrenei,infecţiei
B) Determinarea nivelului insulinei endogene
C) Palparea pulsului pe arterele plantare
D) Testul Semmes-Weinstein
E) Duplex scanarea vaselor membrelor inferioare
Selectaţi afirmaţiile ce reflectă tehnica corectă de efectuare a testului Semmes-Weinstein.
A) Se utilizează firul monofilament ce se flexează la presiunea de 10 grame
B) Apăsarea cu firul durează o secundă
C) Apăsarea se face într-un punct pe partea dorsală şi unul pe partea plantară
D) La fiecare apăsare întrebăm pacientul dacă aceasta este percepută sau nu
E) Lipsa sensibilităţii doar într-un punct nu se consideră patologică
Pentru forma neuropatică a piciorului diabetic sunt caracteristice:
A) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară
B) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
C) Lipsa pulsului pe arterele plantei
E) Deformarea vădită a plantei
D) Tegumentele plantei - calde şi uscate
Pentru forma ischemică a piciorului diabetic sunt caracteristice:
A) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară
B) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
C) Lipsa pulsului pe arterele plantei
D) Tegumentele plantei - calde şi uscate
E) Suflu sistolic pe artera femurală
Pentru confirmarea formei ischemice a piciorului diabetic sunt utilizate: a) Determinarea indicelui braheo-maleolar
A) Determinarea indicelui braheo-maleolar
B) Testul Semmes-Weinstein
C) Determinarea transcutanată a presiunii oxigenului în ţesuturile plantei (ТѝpO2)
D) Determinarea presiunii sistolice digitale prin fotopletismografie
E) Radiografia plantei
Indicați metodele de vizualizare a vaselor magistrale, utilizate în examinarea complexă a bolnavilor cu forma ischemică a plantei diabetice:
A) Fotopletismografia
B) Duplex scanarea ultrasonografică
C) Tomografia computerizată în regim de angiografie
E) Rezonanța magnetică nucleară în regim de angiografie
D) Scintigrafia izotopică
Metoda de elecţie pentru diagnosticul osteomielitei în cadrul sindromului de picior diabetic este:
A) Radiografia plantei
B) Examenul bacteriologic al eliminărilor din ulcerul plantar
C) Rezonanţa magnetică nucleară
D) Revizia ulcerului cu o sondă metalică
E) Fotopletismografia
Ce efecte are hiperglicemia în diabetul zaharat asupra sistemului imun?
A) Stimulează migrarea leucocitelor
B) Suprimă hemotaxisul leucocitar
C) Suprimă sistemul complementului
D) Stimulează funcţia monocitelor
E) Suprimă fagocitoza
Ce indice reflectă cel mai exact gradul compensării metabolice în cazul diabetului zaharat de tip II?
A) Glucoza sîngelui
B) Hemoglobina
C) Hemoglobina glicolizată
D) Corpii cetonici în urină
E) Hematocritul
Contactul capătului sondei butonate cu osul în timpul reviziei ulcerului trofic pe planta diabetică indică asupra probabilităţii înalte a diagnosticului de:
A) Fractură deschisă a plantei
B) Infecţia ţesuturilor moi
C) Ulcer ischemic
D) Subluxaţia metatarsului
E) Osteomielita plantei
{"name":"Chirurgie 451-500", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Testați-vă cunoștințele despre ischemia acută a membrelor inferioare și complicațiile asociate. Acest chestionar cuprinde 50 de întrebări variate care acoperă simptomele, diagnosticul și gestionarea situațiilor de urgență în chirurgie vasculară.Beneficiile quiz-ului:Îmbunătățirea cunoștințelor medicale.Evaluarea abilităților clinice.Învățare interactivă și stimulativă.","img":"https:/images/course4.png"}