Chirurgie 400-450
Orthopedic Emergency Quiz
Test your knowledge on orthopedic emergencies and fracture management with our comprehensive quiz. This quiz includes questions on dislocations, fractures, first aid, and vascular issues commonly encountered in surgical practice.
Join fellow medical students and professionals to strengthen your understanding and ensure you are prepared for real-life situations. Key features include:
- 52 engaging questions
- A variety of question types including multiple choice and checkboxes
- Focus on practical and clinical knowledge
Luxația se consideră acută în primele (variantele mele)
24h
3 saptamani
4 saptamani
2 luni
30 minute
Luxația se consideră acută în primele (variantele mele)
<48 ore
3-4 saptamani
>4sapt
>48 ore
>2 luni
Indicați fazele de vindecare (consolidare) a fracturilor. (variantele mele)
Faza hemoragico-exsudativa (callus fibro-proteic)
Faza fibrocondroida(callus fibrinos sau condroid)
Faza osificarii provizorii(callus osos primitive)
Faza osificarii definitive(callus osos definitive)
Faza osificarii secundare(callus osos secundare)
Indicați afirmații corecte referitoare la primul ajutor în caz de luxații: (variantele mele)
Aplicarea pansamentului(luxatie deschisa)
Imobilizarea(aplicarea atelei cuprinzand cel putin o articulatie mai sus si mai jos de locul de luxatie)
Repletia volemica intravenoasa
Interzisa orice tentative de reducere
Fixarea imediata a oaselor
Care fracturi se consideră complicate
A) Fractura în “lemn verde”
B) Fractura asociată cu lezarea arterei magistrale
C) Fractura dezvoltată pe fondalul tumorii osoase
D) Fractura asociată cu lezarea nervilor (pareză, paralizie)
E) Fractură dezvoltată pe fondal de osteomielită cronică
Indicați tipurile de imobilizare utilizate pentru tratamentul definitiv (pînă la consolidare) a fracturilor. (variantele mele))
Pansament ghipsat( circular,atelo-circular,atelo-ghipsat),
Osteosinteza
Fixare externa cu brose
Tractiune scheletala cu atele
Pansament de material dizolvabil
Indicați tipurile de imobilizare utilizate pentru tratamentul definitiv (pînă la consolidare) a fracturilor. (variantele mele))
Fixare interna extramedulara
Fixare interna intramedulara
Atela Braun
Fixare externa cu brosa Kirschenet
Perfuzie intravenoasa
Indicaţi cea mai frecventă complicaţie a fracturilor deschise.
A) Embolia lipidică
B) Scurtarea extremităţii afectate
C) Paralizia extremităţii
D) Osteomielita
E) Amiloidoza
Indicați tipurile standarde de repoziție a osului în caz de fractură. (variantele mele)
Manuală
Transscheletală
Primara
Secundara
Externa
Primul ajutor medical în caz de fractură va include:
A) Administrarea analgezicelor
B) Imobilizarea de transport cu dispozitive speciale sau improvizate
C) În fracturi deschise – hemostaza, aplicarea pansamentului aseptic pe plagă
D) Reducerea fragmentelor osoase în caz de fractură deschisă (Perforarea pielii cu un fragmentosos)
E) Înlăturarea deplasării fragmentelor osoase şi a deformării extremităţii
Indicați atele de transport utilizate pentru acordarea primului ajutor în caz de fractură:
A) Atele improvizate din materiale ocazionale
B) Atela Krammer
C) Atela Beller
D) Atela pneumatică
E) Atela Dieterichs
Atela Dieterichs / O’Hare se utilizează pentru:
A) Imobilizarea de transport a extremităţii superioare
C) Tratamentul fracturilor membrelor superioare
B) Imobilizarea de transport a extremităţii inferioare
D) Tratamentul fracturilor membrelor inferioare
E) Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale
Acordarea primului ajutor medical în caz de fractură deschisă nu presupune:
A) Efectuarea hemostazei provizorii
B) Administrarea remediilor analgezice
D) Imobilizarea de transport
C) Repoziţia fragmentelor osoase
E) Aplicarea suturii primare pe plagă
Termenul de “ischemie a extremităţii” semnifică:
A. Aflux excesiv al sîngelui arterial spre extremitate
B. Comunicare patologică între arteră şi venă
C. Insuficienţa afluxului de sînge arterial spre extremitate
D. Drenajul venos deficitar de la extremitate
E. Inflamaţia nervului ischiatic
Sindromul de “ischemie a extremităţii” este divizat în:
A. Ischemie acută
B. Ischemie subacută
C. Ischemie cronică
D. Ischemie recidivantă
E. Ischemie tranzitorie
Indicaţi cauzele posibile ale dezvoltării insuficienţei arteriale acute a extremităţii
A. Trauma arterei magistrale
C. Embolia arterială
D. Tromboza arterială
B. Stenoza lumenului arterial cauzată de o placă aterosclerotică
E. Tromboflebita
Trombembolia arterelor periferice se asociază cu dezvoltarea sindromului de:
B. Ischemie cronică
A. Insuficienţă venoasă cronică
C. Ischemie acută
D. Coagulare intravasculară diseminată
E. Dilatare anevrismatică arterială
Indicaţi cea mai frecventă cauză a dezvoltării insuficienţei arteriale cronice a extremităţii.
A. Ateroscleroza obliterantă
B. Trombangeita obliterantă (endarteriita)
C. Aortoarteriita nespecifică
D. Anomaliile de dezvoltare ale arterelor
E. Anevrismele arterelor periferice
Termenul “anevrism arterial” semnifică:
A. Dereglarea inervaţiei şi a autoreglării vasului
B. Curbura patologică a vasului
C. Îngustarea arterei
D. Dilatarea arterei cu mai puţin de 50% faţă de normă
E. Dilatarea arterei cu peste 50% faţă de normă
În raport cu cauza dezvoltării anevrismele arteriale se divizează în
A. Primare
B. Secundare
C. Adevărate
D. False
E. Combinate
Peste trei luni după o leziune cu cuţitul în proiecţia arterei femurale la un pacient se determină o formaţiune pulsatilă pe suprafaţa medială a coapsei. Cum veţi formula corect diagnosticul?
A. Anevrism primar al arterei femurale
B. Pseudoanevrism al arterei femurale
C. Hematom pulsatil al coapsei
D. Anevrism adevărat al arterei femurale
E. Anevrism posttraumatic al arterei femurale
Indicaţi complicaţiile tipice ale anevrismelor arteriale.
A. Ischemia acută a extremităţii
B. Insuficienţa venoasă cronică
C. Abcedarea
D. Ruptura şi hemoragia
E. Trombembolia recidivantă a arterei pulmonare
Indicaţi patologiile, ce se manifestă prin sindromul de insuficienţă venoasă cronică a extremităţilor.
A. Phlegmasia cerulea dolens
B. Boala varicoasă
C. Tromboza venoasă acută
D. Afectarea aterosclerotică a arterelor
E. Sindromul posttrombotic
Indicaţi mecanismele patogenetice ale insuficienţei venoase cronice.
A. Ocluzia completă sau parţială a venelor profunde ale extremităţilor
B. Lezarea sau înlăturarea chirurgicală a venelor superficiale
D. Vâscozitatea sporită a sîngelui venos
C. Insuficienţa valvulelor venelor şi refluxul venos
E. Trombocitoza
Limfedemul extremităţii se clasifică în:
A. Primar şi secundar
B. Eritematos şi bulos
C. Adevărat şi fals
D. Extern şi intern
E. Superficial şi profund
Un pacient acuze dureri puternice repetate în muşchii gastrocnemieni, ce apar după parcurgerea unei anumite distanţe. Durerea îl obligă să se oprească, fapt ce este urmat de dispariţia acesteia după o scurtă odihnă. Cum se numeşte simptomul respectiv?
A. Simptomul Blumberg
B. Simptomul “mersului de raţă”
C. Simptomul claudicaţiei intermitente
D. Simptomul slăbiciunii muşchilor gastrocnemieni
E. Simptomul radicular
Pacientul acuze dureri puternice repetate în muşchii gastrocnemieni, ce apar după parcurgerea unei anumite distanţe. Durerea îl obligă să se oprească, însă dispare după oscurtă odihnă. Ce sindrom trebuie suspectat
A. Sindromul de ischemie acută
B. Sindromul de ischemie cronică
C. Tromboza venoasă acută
D. Insuficienţa venoasă cronică
E. Limfedemul
Indicaţi poziţiile tipice în pat ale bolnavului cu ischemie severă (critică) a membrului inferior.
A. În decubit dorsal cu membrul inferior elevat
B. În decubit dorsal cu membrul inferior lăsat în jos
E. Pe şezute
C. În decubit lateral cu membrele inferioare flexate spre abdomen
D. În decubit ventral
Durerea în repaus în caz de ischemie cronică a membrelor inferioare are următoarele caracteristici
B. Îl privează pe bolnav de somn
C. Nu este jugulată cu analgezice
E. Diminuează în poziţia pe şezute
A. Se accentuează în poziţia pe şezute
D. Apare periodic
Dereglarea sensibilităţii (parestezia, hipo- sau anestezia) şi diminuarea mişcărilor active (pareza, plegia) sunt caracteristice pentru:
A. Sindromul de ischemie acută
B. Sindromul de ischemie cronică
C. Tromboza venoasă acută
E. Limfedem
D. Insuficienţa venoasă cronică
Senzaţia de greutate la nivelul membrelor inferioare (simptomul “picioarelor grele”) ce apare în poziţia verticală şi dispare după odihna de noapte este caracteristică pentru:
A. Sindromul de ischemie acută
B. Sindromul de ischemie cronică
C. Tromboza venoasă acută
D. Insuficienţa venoasă cronică
E. Anevrismul arterial
Indicaţi datele anamnezei vieţii ce au semnificaţie în stabilirea diagnosticului de sindrom de ischemie a extremităţii.
A. Fumatul îndelungat
B. Accese de aritmie
E. Traumatisme în proiecţia arterelor magistrale
C. Lucru îndelungat în poziţie verticală
D. Suportarea erizipelului
În prezenţa căror patologii concomitente trebuie suspectată embolia, drept cauză a ischemiei acute a membrelor inferioare?
A. Diabetul zaharat tip II
B. Fibrilaţia atrială
C. Boala varicoasă a extremităţilor inferioare
D. Infarctul miocardic
E. Anevrismul de aortă abdominală
Indicaţi datele anamnezei vieţii, ce posedă semnificaţie în stabilirea diagnosticului de limfedem secundar al extremităţii.
A. Suportarea mastectomiei pentru cancerul de glandă mamară
B. Radioterapia pentru tumori maligne
D. Erizipelul recidivant
C. Fumatul
E. Regimul îndelungat la pat (imobilizarea de durată)
Examenul primar al bolnavului cu maladie varicoasă a membrelor inferioare trebuie efectuat în poziţia bolnavului:
A. În decubit dorsal
B. În decubit ventral
C. În decubit lateral
D. Pe şezute
E. În ortostatism
Edemul extremităţii în caz de sindrom de ischemie acută are următoarele caracteristici:
A. Se dezvoltă din momentul debutului bolii
B. Diminuează în poziţia orizontală a pacientului
C. Cuprinde doar gamba şi planta
E. Se dezvoltă la etapele tardive ale patologiei
D. Implică toată extremitatea
Edemul membrului în caz de tromboză venoasă profundă proximală (iliofemurală)are următoarele caracteristici:
A. Se dezvoltă din momentul debutului bolii
D. Implică toată extremitatea
B. Diminuează în poziţia pe şezute
C. Cuprinde doar gamba şi planta
E. Se dezvoltă în stadiile tardive ale patologiei
Edemul membrului inferior în caz de insuficienţă venoasă cronică are următoarele caracteristici:
Se dezvoltă acut
Se dezvoltă treptat
Se extinde pe coapsă
Diminuează în poziţia orizontală a pacientului
Se asociază cu un sindrom algic pronunţat
Simptomul Büerger-Ratschow în caz de sindrom de ischemie cronică includeurmătoarele momente:
Hiperemia plantară la elevarea extremităţii
Paloarea plantară la elevarea extremităţii
Hiperemia plantară la lăsarea în jos a extremităţii
Paloarea plantară la lăsarea în jos a extremităţii
Pulsaţia slăbită pe arterele piciorului
Phlegmasia cerulea dolens reprezintă:
Sinonimul ischemiei cronice severe a extremităţii
Simptomul tipic al emboliei arteriale
Complicaţia maladiei varicoase
Cea mai gravă formă a trombozei venelor magistrale
Stadia terminală a limfedemului
Pentru stadiile tardive ale ischemiei acute a extremităţii sunt caracteristiceurmătoarele date clinice:
Dilatarea pronunţată a venelor subcutanate
Edemul pronunţat al coapsei şi hiperemia plantară
Plegia extremităţii şi contractura în flexie
Edemul moderat al gambei
Aspectul de marmoră al tegumentelor şi hipotermia marcată a plantei
Pentru gangrena umedă a extremităţii sunt caracteristice următoarele simptome clinice
A. Mirosul fetid caracteristic, pronunţat
B. Edemaţierea ţesuturilor afectate
C. Prezenţa liniei de demarcare
D. Progresarea rapidă
E. Absenţa reacţiei generale a organismului şi a simptomelor de intoxicare
Tromboza venelor subcutanate în caz de maladie varicoasă (varicotromboflebita) se caracterizează prin următoarele simptome locale:
Edem pronunţat al coapsei şi gambei
Hiperemia locală a pielii deasupra venelor trombozate
O parte din venele varicoase nu colabează la elevarea membrului
Durere sfîşietoare la nivelul gambei şi plantei
Simptomul Homans pozitiv
Sindromul de insuficienţă venoasă cronică a membrelor inferioare se caracterizează prin următoarele simptome locale:
Atrofia muşchilor gambei
Hiperpigmentarea pielii în treimea inferioară a gambei
Lipsa pulsaţiei la nivelul arterelor periferice
Edemul regiunii paramaleolare
Tendinţa spre dezvoltarea exemei
Pentru sindromul de insuficienţă venoasă cronică a membrelor inferioare nu sunt caracteristice următoarele simptome:
A. Apariţia ulcerelor în treimea inferioară, pe suprafaţa medială a gambei
B. Apariţia unor ulcere mici, foarte dolore, la nivelul plantei
C. Lipodermatoscleroza la nivelul gambei
D. Fenomenul “atrofiei albe a pielii”
E. Dureri nocturne pronunţate la nivelul extremităţii afectate
Palparea pulsului la nivelul arterei brahiale se efectuează în:
Fosa axilară, la marginea piloasă anterioară
Sulcus brahi medialis
Fosa cubitală, medial de tendonul bicepsului brahial
Regiunea laterală a fosetei supraclaviculare
Regiunea deltoidiană, în profunzimea ţesuturilor moi
Palparea pulsului pe artera femurală se efectuează în:
Punctul, localizat la hotarul treimii superioare şi medii a liniei, ce uneşte ombilicul şi spina iliaca anterioară superioară
Proiecţia canalului Hunter
Punctul, localizat cu 5 cm mai sus de marginea superioară a patelei
Punctul, localizat la hotarul treimii externe şi medii a ligamentului inghinal
Punctul, localizat la hotarul treimii interne şi medii a ligamentului inghinal
Palparea pulsului pe artera poplitee se efectuează:
Cu două mâini
Cu o mână
În profunzimea fosei poplitee
În treimea superioară a gambei
În treimea inferioară a coapsei
Aproximativ la 10% dintre indivizii sănătoşi nu este posibil de apreciat pulsul pe:
A. Artera radială
B. Artera humerală
C. Arterele dorsale ale plantei
D. Artera poplitee
E. Artera femurală
În caz de fistulă arteriovenoasă palpator pot fi apreciate urmatoarele simptome:
A. Simptomul Homans
B. Simptomul Branham
C. Simptomul “freamătului de pisică” (suflul sistolo-diastolic)
D. Simptomul Trendelenburg
E. Simptomul Büerger-Ratschow
La evaluarea simptomului Branham rezultatul este apreciat pozitiv dacă
A. Apare durere acută în extremitatea examinată
B. Sporeşte frecvenţa respiratorie
C. Scade frecvenţa contracţiilor cardiace
D. Creşte frecvenţa contracţiilor cardiace
E. Se determină edemul pronunţat al extremităţii
Grupa de simptome, reunite în literatura anglofonă sub termenul “6Р”, este caracteristică pentru
A. Ischemia acută a extremităţii
B. Ischemia cronică a extremităţii
C. Anevrismul arterial
D. Tromboza venoasă acută
E. Insuficienţa venoasă cronică
{"name":"Chirurgie 400-450", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on orthopedic emergencies and fracture management with our comprehensive quiz. This quiz includes questions on dislocations, fractures, first aid, and vascular issues commonly encountered in surgical practice.Join fellow medical students and professionals to strengthen your understanding and ensure you are prepared for real-life situations. Key features include:52 engaging questionsA variety of question types including multiple choice and checkboxesFocus on practical and clinical knowledge","img":"https:/images/course4.png"}