Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

Chirurgie 400-450

$A detailed illustration depicting orthopedic surgery scenarios, including dislocations and fractures, with medical professionals in action in a surgical environment.$

Orthopedic Emergency Quiz

Test your knowledge on orthopedic emergencies and fracture management with our comprehensive quiz. This quiz includes questions on dislocations, fractures, first aid, and vascular issues commonly encountered in surgical practice.

Join fellow medical students and professionals to strengthen your understanding and ensure you are prepared for real-life situations. Key features include:

52 engaging questions
A variety of question types including multiple choice and checkboxes
Focus on practical and clinical knowledge

52 Questions13 MinutesCreated by HealingHands102

Luxația se consideră acută în primele (variantele mele)

24h

3 saptamani

4 saptamani

2 luni

30 minute

Luxația se consideră acută în primele (variantele mele)

<48 ore

3-4 saptamani

>4sapt

>48 ore

>2 luni

Indicați fazele de vindecare (consolidare) a fracturilor. (variantele mele)

Faza hemoragico-exsudativa (callus fibro-proteic)

Faza fibrocondroida(callus fibrinos sau condroid)

Faza osificarii provizorii(callus osos primitive)

Faza osificarii definitive(callus osos definitive)

Faza osificarii secundare(callus osos secundare)

Indicați afirmații corecte referitoare la primul ajutor în caz de luxații: (variantele mele)

Aplicarea pansamentului(luxatie deschisa)

Imobilizarea(aplicarea atelei cuprinzand cel putin o articulatie mai sus si mai jos de locul de luxatie)

Repletia volemica intravenoasa

Interzisa orice tentative de reducere

Fixarea imediata a oaselor

Care fracturi se consideră complicate

A) Fractura în “lemn verde”

B) Fractura asociată cu lezarea arterei magistrale

C) Fractura dezvoltată pe fondalul tumorii osoase

D) Fractura asociată cu lezarea nervilor (pareză, paralizie)

E) Fractură dezvoltată pe fondal de osteomielită cronică

Indicați tipurile de imobilizare utilizate pentru tratamentul definitiv (pînă la consolidare) a fracturilor. (variantele mele))

Pansament ghipsat( circular,atelo-circular,atelo-ghipsat),

Osteosinteza

Fixare externa cu brose

Tractiune scheletala cu atele

Pansament de material dizolvabil

Indicați tipurile de imobilizare utilizate pentru tratamentul definitiv (pînă la consolidare) a fracturilor. (variantele mele))

Fixare interna extramedulara

Fixare interna intramedulara

Atela Braun

Fixare externa cu brosa Kirschenet

Perfuzie intravenoasa

Indicaţi cea mai frecventă complicaţie a fracturilor deschise.

A) Embolia lipidică

B) Scurtarea extremităţii afectate

C) Paralizia extremităţii

D) Osteomielita

E) Amiloidoza

Indicați tipurile standarde de repoziție a osului în caz de fractură. (variantele mele)

Manuală

Transscheletală

Primara

Secundara

Externa

Primul ajutor medical în caz de fractură va include:

A) Administrarea analgezicelor

B) Imobilizarea de transport cu dispozitive speciale sau improvizate

C) În fracturi deschise – hemostaza, aplicarea pansamentului aseptic pe plagă

D) Reducerea fragmentelor osoase în caz de fractură deschisă (Perforarea pielii cu un fragmentosos)

E) Înlăturarea deplasării fragmentelor osoase şi a deformării extremităţii

Indicați atele de transport utilizate pentru acordarea primului ajutor în caz de fractură:

A) Atele improvizate din materiale ocazionale

B) Atela Krammer

C) Atela Beller

D) Atela pneumatică

E) Atela Dieterichs

Atela Dieterichs / O’Hare se utilizează pentru:

A) Imobilizarea de transport a extremităţii superioare

C) Tratamentul fracturilor membrelor superioare

B) Imobilizarea de transport a extremităţii inferioare

D) Tratamentul fracturilor membrelor inferioare

E) Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale

Acordarea primului ajutor medical în caz de fractură deschisă nu presupune:

A) Efectuarea hemostazei provizorii

B) Administrarea remediilor analgezice

D) Imobilizarea de transport

C) Repoziţia fragmentelor osoase

E) Aplicarea suturii primare pe plagă

Termenul de “ischemie a extremităţii” semnifică:

A. Aflux excesiv al sîngelui arterial spre extremitate

B. Comunicare patologică între arteră şi venă

C. Insuficienţa afluxului de sînge arterial spre extremitate

D. Drenajul venos deficitar de la extremitate

E. Inflamaţia nervului ischiatic

Sindromul de “ischemie a extremităţii” este divizat în:

A. Ischemie acută

B. Ischemie subacută

C. Ischemie cronică

D. Ischemie recidivantă

E. Ischemie tranzitorie

Indicaţi cauzele posibile ale dezvoltării insuficienţei arteriale acute a extremităţii

A. Trauma arterei magistrale

C. Embolia arterială

D. Tromboza arterială

B. Stenoza lumenului arterial cauzată de o placă aterosclerotică

E. Tromboflebita

Trombembolia arterelor periferice se asociază cu dezvoltarea sindromului de:

B. Ischemie cronică

A. Insuficienţă venoasă cronică

C. Ischemie acută

D. Coagulare intravasculară diseminată

E. Dilatare anevrismatică arterială

Indicaţi cea mai frecventă cauză a dezvoltării insuficienţei arteriale cronice a extremităţii.

A. Ateroscleroza obliterantă

B. Trombangeita obliterantă (endarteriita)

C. Aortoarteriita nespecifică

D. Anomaliile de dezvoltare ale arterelor

E. Anevrismele arterelor periferice

Termenul “anevrism arterial” semnifică:

A. Dereglarea inervaţiei şi a autoreglării vasului

B. Curbura patologică a vasului

C. Îngustarea arterei

D. Dilatarea arterei cu mai puţin de 50% faţă de normă

E. Dilatarea arterei cu peste 50% faţă de normă

În raport cu cauza dezvoltării anevrismele arteriale se divizează în

A. Primare

B. Secundare

C. Adevărate

D. False

E. Combinate

Peste trei luni după o leziune cu cuţitul în proiecţia arterei femurale la un pacient se determină o formaţiune pulsatilă pe suprafaţa medială a coapsei. Cum veţi formula corect diagnosticul?

A. Anevrism primar al arterei femurale

B. Pseudoanevrism al arterei femurale

C. Hematom pulsatil al coapsei

D. Anevrism adevărat al arterei femurale

E. Anevrism posttraumatic al arterei femurale

Indicaţi complicaţiile tipice ale anevrismelor arteriale.

A. Ischemia acută a extremităţii

B. Insuficienţa venoasă cronică

C. Abcedarea

D. Ruptura şi hemoragia

E. Trombembolia recidivantă a arterei pulmonare

Indicaţi patologiile, ce se manifestă prin sindromul de insuficienţă venoasă cronică a extremităţilor.

A. Phlegmasia cerulea dolens

B. Boala varicoasă

C. Tromboza venoasă acută

D. Afectarea aterosclerotică a arterelor

E. Sindromul posttrombotic

Indicaţi mecanismele patogenetice ale insuficienţei venoase cronice.

A. Ocluzia completă sau parţială a venelor profunde ale extremităţilor

B. Lezarea sau înlăturarea chirurgicală a venelor superficiale

D. Vâscozitatea sporită a sîngelui venos

C. Insuficienţa valvulelor venelor şi refluxul venos

E. Trombocitoza

Limfedemul extremităţii se clasifică în:

A. Primar şi secundar

B. Eritematos şi bulos

C. Adevărat şi fals

D. Extern şi intern

E. Superficial şi profund

Un pacient acuze dureri puternice repetate în muşchii gastrocnemieni, ce apar după parcurgerea unei anumite distanţe. Durerea îl obligă să se oprească, fapt ce este urmat de dispariţia acesteia după o scurtă odihnă. Cum se numeşte simptomul respectiv?

A. Simptomul Blumberg

B. Simptomul “mersului de raţă”

C. Simptomul claudicaţiei intermitente

D. Simptomul slăbiciunii muşchilor gastrocnemieni

E. Simptomul radicular

Pacientul acuze dureri puternice repetate în muşchii gastrocnemieni, ce apar după parcurgerea unei anumite distanţe. Durerea îl obligă să se oprească, însă dispare după oscurtă odihnă. Ce sindrom trebuie suspectat

A. Sindromul de ischemie acută

B. Sindromul de ischemie cronică

C. Tromboza venoasă acută

D. Insuficienţa venoasă cronică

E. Limfedemul

Indicaţi poziţiile tipice în pat ale bolnavului cu ischemie severă (critică) a membrului inferior.

A. În decubit dorsal cu membrul inferior elevat

B. În decubit dorsal cu membrul inferior lăsat în jos

E. Pe şezute

C. În decubit lateral cu membrele inferioare flexate spre abdomen

D. În decubit ventral

Durerea în repaus în caz de ischemie cronică a membrelor inferioare are următoarele caracteristici

B. Îl privează pe bolnav de somn

C. Nu este jugulată cu analgezice

E. Diminuează în poziţia pe şezute

A. Se accentuează în poziţia pe şezute

D. Apare periodic

Dereglarea sensibilităţii (parestezia, hipo- sau anestezia) şi diminuarea mişcărilor active (pareza, plegia) sunt caracteristice pentru:

A. Sindromul de ischemie acută

B. Sindromul de ischemie cronică

C. Tromboza venoasă acută

E. Limfedem

D. Insuficienţa venoasă cronică

Senzaţia de greutate la nivelul membrelor inferioare (simptomul “picioarelor grele”) ce apare în poziţia verticală şi dispare după odihna de noapte este caracteristică pentru:

A. Sindromul de ischemie acută

B. Sindromul de ischemie cronică

C. Tromboza venoasă acută

D. Insuficienţa venoasă cronică

E. Anevrismul arterial

Indicaţi datele anamnezei vieţii ce au semnificaţie în stabilirea diagnosticului de sindrom de ischemie a extremităţii.

A. Fumatul îndelungat

B. Accese de aritmie

E. Traumatisme în proiecţia arterelor magistrale

C. Lucru îndelungat în poziţie verticală

D. Suportarea erizipelului

În prezenţa căror patologii concomitente trebuie suspectată embolia, drept cauză a ischemiei acute a membrelor inferioare?

A. Diabetul zaharat tip II

B. Fibrilaţia atrială

C. Boala varicoasă a extremităţilor inferioare

D. Infarctul miocardic

E. Anevrismul de aortă abdominală

Indicaţi datele anamnezei vieţii, ce posedă semnificaţie în stabilirea diagnosticului de limfedem secundar al extremităţii.

A. Suportarea mastectomiei pentru cancerul de glandă mamară

B. Radioterapia pentru tumori maligne

D. Erizipelul recidivant

C. Fumatul

E. Regimul îndelungat la pat (imobilizarea de durată)

Examenul primar al bolnavului cu maladie varicoasă a membrelor inferioare trebuie efectuat în poziţia bolnavului:

A. În decubit dorsal

B. În decubit ventral

C. În decubit lateral

D. Pe şezute

E. În ortostatism

Edemul extremităţii în caz de sindrom de ischemie acută are următoarele caracteristici:

A. Se dezvoltă din momentul debutului bolii

B. Diminuează în poziţia orizontală a pacientului

C. Cuprinde doar gamba şi planta

E. Se dezvoltă la etapele tardive ale patologiei

D. Implică toată extremitatea

Edemul membrului în caz de tromboză venoasă profundă proximală (iliofemurală)are următoarele caracteristici:

A. Se dezvoltă din momentul debutului bolii

D. Implică toată extremitatea

B. Diminuează în poziţia pe şezute

C. Cuprinde doar gamba şi planta

E. Se dezvoltă în stadiile tardive ale patologiei

Edemul membrului inferior în caz de insuficienţă venoasă cronică are următoarele caracteristici:

Se dezvoltă acut

Se dezvoltă treptat

Se extinde pe coapsă

Diminuează în poziţia orizontală a pacientului

Se asociază cu un sindrom algic pronunţat

Simptomul Büerger-Ratschow în caz de sindrom de ischemie cronică includeurmătoarele momente:

Hiperemia plantară la elevarea extremităţii

Paloarea plantară la elevarea extremităţii

Hiperemia plantară la lăsarea în jos a extremităţii

Paloarea plantară la lăsarea în jos a extremităţii

Pulsaţia slăbită pe arterele piciorului

Phlegmasia cerulea dolens reprezintă:

Sinonimul ischemiei cronice severe a extremităţii

Simptomul tipic al emboliei arteriale

Complicaţia maladiei varicoase

Cea mai gravă formă a trombozei venelor magistrale

Stadia terminală a limfedemului

Pentru stadiile tardive ale ischemiei acute a extremităţii sunt caracteristiceurmătoarele date clinice:

Dilatarea pronunţată a venelor subcutanate

Edemul pronunţat al coapsei şi hiperemia plantară

Plegia extremităţii şi contractura în flexie

Edemul moderat al gambei

Aspectul de marmoră al tegumentelor şi hipotermia marcată a plantei

Pentru gangrena umedă a extremităţii sunt caracteristice următoarele simptome clinice

A. Mirosul fetid caracteristic, pronunţat

B. Edemaţierea ţesuturilor afectate

C. Prezenţa liniei de demarcare

D. Progresarea rapidă

E. Absenţa reacţiei generale a organismului şi a simptomelor de intoxicare

Tromboza venelor subcutanate în caz de maladie varicoasă (varicotromboflebita) se caracterizează prin următoarele simptome locale:

Edem pronunţat al coapsei şi gambei

Hiperemia locală a pielii deasupra venelor trombozate

O parte din venele varicoase nu colabează la elevarea membrului

Durere sfîşietoare la nivelul gambei şi plantei

Simptomul Homans pozitiv

Sindromul de insuficienţă venoasă cronică a membrelor inferioare se caracterizează prin următoarele simptome locale:

Atrofia muşchilor gambei

Hiperpigmentarea pielii în treimea inferioară a gambei

Lipsa pulsaţiei la nivelul arterelor periferice

Edemul regiunii paramaleolare

Tendinţa spre dezvoltarea exemei

Pentru sindromul de insuficienţă venoasă cronică a membrelor inferioare nu sunt caracteristice următoarele simptome:

A. Apariţia ulcerelor în treimea inferioară, pe suprafaţa medială a gambei

B. Apariţia unor ulcere mici, foarte dolore, la nivelul plantei

C. Lipodermatoscleroza la nivelul gambei

D. Fenomenul “atrofiei albe a pielii”

E. Dureri nocturne pronunţate la nivelul extremităţii afectate

Palparea pulsului la nivelul arterei brahiale se efectuează în:

Fosa axilară, la marginea piloasă anterioară

Sulcus brahi medialis

Fosa cubitală, medial de tendonul bicepsului brahial

Regiunea laterală a fosetei supraclaviculare

Regiunea deltoidiană, în profunzimea ţesuturilor moi

Palparea pulsului pe artera femurală se efectuează în:

Punctul, localizat la hotarul treimii superioare şi medii a liniei, ce uneşte ombilicul şi spina iliaca anterioară superioară

Proiecţia canalului Hunter

Punctul, localizat cu 5 cm mai sus de marginea superioară a patelei

Punctul, localizat la hotarul treimii externe şi medii a ligamentului inghinal

Punctul, localizat la hotarul treimii interne şi medii a ligamentului inghinal

Palparea pulsului pe artera poplitee se efectuează:

Cu două mâini

Cu o mână

În profunzimea fosei poplitee

În treimea superioară a gambei

În treimea inferioară a coapsei

Aproximativ la 10% dintre indivizii sănătoşi nu este posibil de apreciat pulsul pe:

A. Artera radială

B. Artera humerală

C. Arterele dorsale ale plantei

D. Artera poplitee

E. Artera femurală

În caz de fistulă arteriovenoasă palpator pot fi apreciate urmatoarele simptome:

A. Simptomul Homans

B. Simptomul Branham

C. Simptomul “freamătului de pisică” (suflul sistolo-diastolic)

D. Simptomul Trendelenburg

E. Simptomul Büerger-Ratschow

La evaluarea simptomului Branham rezultatul este apreciat pozitiv dacă

A. Apare durere acută în extremitatea examinată

B. Sporeşte frecvenţa respiratorie

C. Scade frecvenţa contracţiilor cardiace

D. Creşte frecvenţa contracţiilor cardiace

E. Se determină edemul pronunţat al extremităţii

Grupa de simptome, reunite în literatura anglofonă sub termenul “6Р”, este caracteristică pentru

A. Ischemia acută a extremităţii

B. Ischemia cronică a extremităţii

C. Anevrismul arterial

D. Tromboza venoasă acută

E. Insuficienţa venoasă cronică

{"name":"Chirurgie 400-450", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on orthopedic emergencies and fracture management with our comprehensive quiz. This quiz includes questions on dislocations, fractures, first aid, and vascular issues commonly encountered in surgical practice.Join fellow medical students and professionals to strengthen your understanding and ensure you are prepared for real-life situations. Key features include:52 engaging questionsA variety of question types including multiple choice and checkboxesFocus on practical and clinical knowledge","img":"https:/images/course4.png"}