GRILE DEONTOLOGIA FUN
Deontologia Functionarului Public Quiz
Testați-vă cunoștințele despre deontologia funcționarului public în cadrul acestui quiz cu 103 întrebări. Veți avea ocazia să explorați concepte esențiale precum interesul public, transparența decizională și responsabilitățile funcționarilor publici.
Quiz-ul este ideal pentru:
- Studenți la drept
- Funcționari publici
- Oricine este interesat de administrarea publică
Legea este:
Gandire
Vointa
Atat gandire cat si vointa in acelasi timp
Dreptul inglobeaza in interiorul sau:
Numai vointa juridica;
Numai interesul juridic;
Atat vointa juridica, cat si interesul juridic, respectiv interesul exprimat in drept.
Intre interesul juridic si vointa juridica exista un raport:
Corelativ;
Nu exista niciun fel de raport;
De subordonare.
Interesul public se poate defini ca:
Interesul general al comunitatii;
Interesul pacii sociale;
Interesul politic.
Activitatea legiuitorului este justificata de:
Interesul pacii sociale;
Interesul partidului aflat la guvernare;
Interesul general al comunitatii.
Interesul public este stabilit de:
Partidul sau alianta aflata la guvernare, prin legiferare;
Popor;
Organizatii neguvernamentale.
Puterea politica apartine:
Partidului sau aliantei aflate la guvernare;
Cetatenilor;
Organizatiilor guvernamentale.
Puterea publica este definita ca:
Puterea de stat;
Puterea presei;
Puterea de a folosi forta de constrangere a statului.
Interesul public este stipulat prin:
Norme juridice dispozitive;
Norme juridice imperative;
Regulamente de ordine interioara.
Buna guvernare este, potrivit lui Samuel Agere, o forma democratica de guvernare care presupune:
Participarea cetatenilor la adoptarea deciziilor publice;
Transparenta in exercitarea atributiilor guvernamentale si eficienta In furnizarea serviciilor publice;
Respectarea drepturilor omului.
Transparenta decizionala are rolul:
De a sustine colaborarea intre cetateni si autoritatile publice centrale si/sau locale;
De a sustine colaborarea dintre cetateni in procesul adoptarii deciziei comunitare;
De a permite atribuirea mai rapida de contracte publice catre companiile private.
Transparenta decizionala:
Da posibilitatea persoanelor interesate de a participa activ la procesul de adoptare a deciziilor;
Garanteaza legitimitatea institutiilor publice;
Contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Legea transparentei decizionale nr. 52/2003 (cu modificarile si completarile ulterioare) asigura accesul la informatiile de interes public si cadrul necesar celor interesati pentru a se implica in formarea si aplicarea deciziei prin:
Crearea conditiilor legale pentru organizarea dezbaterilor publice asupra unor proiecte de acte normative si stimularea participarii active a cetatenilor la procesul decizional;
Asigura accesul celor interesati la datele personale ale titularilor de functii publice si ale personalului contractual;
Sporirea gradului de responsabilitate a administratiei fafa de cetafeni §i aplicarea principiilor generale referitoare la informarea, consultarea si participarea activa a cetatenilor la luarea deciziei.
Dificultatile de aplicare a legii transparentei decizionale nr. 52/2003 (cu modificarile si completarile ulterioare) rezulta din:
Insuficienta cunoastere a primarului, viceprimarului si consilierilor locali;
Lipsa panourilor de informare in teritoriu;
Dezinteresul cetatenilor, rezistenta la schimbare in implementarea legii si insuficienta cunoastere a acesteia la nivel local.
Potrivit legii, obligatia informarii si consultarii cetatenilor revine:
Asociatiilor de cetateni legal constituite;
Atat autoritatilor centrale, cat si celor locale;
Organizatiilor interguvemamentale.
Conform art. 53 din Constitutia Romaniei, restrangerea unor drepturi si libertati ale cetatenilor se refera la:
Masuri necesare pentru strangerea de bani la buget;
Discriminari prevazute de lege;
Masuri temporare dispuse de stat prin legi sau ordonante de guvem ce reprezinta ingerinte in exercitarea unor drepturi garantate constitutional.
Restrangerile in exercitarea drepturilor si Iibertatilor fundamentale:
Sunt masuri necesare intr-o societate democratica aplicate in scopul realizarii unui interes public sau pentru a ocroti drepturile si libertatile altor cetateni;
Pot viza orice drept fundamental pe o perioada limitata de timp;
Pot fi discriminatorii.
Derogarile in exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale:
Sunt ingradiri ample ale drepturilor si libertatilor fundamentale, dispuse nediscriminatoriu in situatii exceptionale;
Reprezinta acelasi lucru cu restrangerile in scopul realizarii unui interes public;
Nu pot fi arbitrare, iar statele care fac uz de dreptul la derogare au obligatia de a anunta forurile internationale.
Conditiile necesare pentru a opera limitarea sau restrangerea drepturilor si Iibertatilor fundamentale sunt:
Restrangerea sa fie necesara pentru a proteja securitatea nationala, ordinea, sanatatea, morala publica ori drepturile si libertatile celorlalti cetateni intr-o societate democratica;
Sa fie temporara, prevazuta de lege si sa fie stabilita exclusiv in vederea realizarii interesului public, binelui public intr-o societate democratica;
Sa opereze nelimitat in timp pana la incalcarea oricarui drept sau libertate fundamentala.
Preocuparea pentru adoptarea unui set de reguli de conduita pentru functionarii publici se datoreaza:
Indisciplinei manifestate de functionarii publici;
Cresterii numarului de infractiuni de coruptie la nivelul administratiei publice;
Incalcarii principiilor democratice ale unei administratii eficiente, precum si principiile echitatii sociale,
Functia publica este:
Un ansamblu de atributii stabilite prin lege sau prin actele juridice ale cetatenilor, emise pe baza si in executarea legii;
Acelasi lucru cu postul public;
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.
Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:
Nediscriminarea, tratamentul egal, proportionalitatea;
Legalitate, impartialitate, obiectivitate, transparenta, eficienta, eficacitate, responsabilitate, stabilitate, subordonare ierarhica, orientare catre cetatean;
Subordonarea ierarhica, transparenta si stabilitatea in functie.
Functia de prefect este:
O functie publica corespunzatoare inaltilor functionari publici;
O functie publica de cariera;
O functie politica.
Functia de secretar al unui municipiu este:
O functie publica corespunzatoare inaltilor functionari publici;
O functie publica de cariera;
O functie publica de conducere.
Criteriul fundamental de moralitate pentru functionarul public este:
Legalitatea;
Regulile morale;
Nu exista un asemenea criteriu.
Deontologia functionarului public reprezinta:
Un set de norme morale invatate inca din copilarie;
Totalitatea normelor care guverneaza comportamentul profesional si privat al functionarului public, in virtutea statutului de detentor al autoritatii publice;
O inventie a ultirnilor ani in materia functiei publice.
Functia publica are:
O dimensiune etica;
O dimensiune juridica;
Atat o dimensiune etica, cat si o dimensiune juridica.
Dimensiunea etica a functiei publice vizeaza:
Atributiile functiei publice stabilite in temeiul legii;
Responsabilitatile functiei publice stabilite in terneiul legii;
Atat atributiile, cat si responsabilitatile stabilite in terneiul legii.
Codul International de Conduita pentru Agentii Publici a fost adoptat de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia 51/59 din 1996:
Pentru a constitui un ghid in lupta impotriva coruptiei pentru toate statele rnembre ale Organizatiei Natiunilor Unite;
In urrna publicarii de catre Transperancy International a primului top al coruptiei din lurne;
Pentru ca era un vid de docurnente la New York, la acel moment.
Consacrarea normelor de conduita pentru functionarii publici la nivel european s-a realizat:
Prin Recomandarea No. R (2000) 10 privind codurile de conduita pentru functionarii publici la nivelul Consiliului Europei;
Prin adoptarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000);
Prin adoptarea in 2001 a Codului European al Bunei Conduite Administrative.
Principalele izvoare ale deontologiei functionarilor publici din Romania sunt:
Legea nr. 188/1999 cu modificarile si completarile ulterioare si legea nr. 7 /2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici;
Legea nr. 7 /2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici;
Constitutia Romaniei, Legea nr. 188/1999 cu modificarile si completarile ulterioare si legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici.
Principiile deontologiei functionarilor publici sunt:
Numai principii constitutionale;
Numai principii legale;
Atat principii constitutionale, cat si principii Iegale.
Principiul suprematiei Constitutiei si respectiirii Iegii este:
Atat un principiu constitutional, cat si un principiu legal;
Numai un principiu legal;
Numai un principiu constitutional.
Justificarea teoreticii a suprematiei Constitutiei se regaseste:
In caracterul juridic al Iegii fundamentale;
In caracterul dual, politic si juridic al legii fundamentale;
In caracterul politic al Constitutiei, intrucat aceasta a fost votata politic.
Principiile directoare ale ordinii juridice generate de Constitutie sunt:
Egalitatea in drepturi; dreptul de interventie militara impotriva cetatenilor protestatari;
Egalitatea in drepturi si fidelitatea fata de tara.
Principiile constitutionale ale deontologiei functionarilor publici sunt:
Principiul fidelitatii fata de tara; principiul egalitatii de tratament intre toti beneficiarii serviciului public;
Principiul suprematiei Constitutiei si respectarea legii;
Principiul egalitatii de sanse intre barbati si femei pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice; Principiul respectarii demnitatii tuturor beneficiarilor serviciului public, a vietii intime, familiale si private a acestora.
Principiul egalitatii de tratament intre toti beneficiarii serviciului public presupune:
Ca cetatenii Romaniei sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari;
O conduita a functionarilor publici care trebuie sa fie echilibrat, echidistant si sa evite discriminarea de orice fel;
prestarea aceluiasi serviciu public pentru toti cetatenii.
Egalitatea de sanse intre femei si barbati in exercitarea functiilor publice:
Lnseamna luarea in considerare a capacitatilor, nevoilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin si feminin si tratamentul egal al acestora;
Inseamna ca atat femeile, cat si barbatii trebuie sa primeasca servicii publice identice;
Lnseamna ca nu ar trebui sa existe nici un fel de discriminare in acceptarea dosarelor pentru un concurs si nici in ceea ce priveste obiectivitatea examinatorilor intr-o astfel de situatie
Hartuirea morala a unui cetatean de catre un functionar public este o incalcare a principiului:
Respectarii egalitatii de sanse intre femei si barbati in exercitarea functiilor publice;
Respectarii demnitatii umane a beneficiarilor serviciului public;
Fidelitatii fata de tara
Principiul fidelitatii fata de tara presupune:
Ca functionarul public sa fie nationalist;
Ca functionarul public sa aiba o conduita loiala statului roman, pentru promovarea si afirmarea valorilor nationale;
Ca functionarul public sa se comporte firesc la locul de munca.
Prioritatea interesului public presupune:
Considerarea interesului public mai presus decat interesul personal;
Considerarea interesului personal ca fiind cel mai important;
Luarea in considerare a interesului public dupa cel privat.
Obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate:
Este o cerinta a Codului Civil al Romaniei;
Este reprezentarea principiului legal al profesionalismului din Legea nr. 7 /2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici;
Nu exista o astfel de obligatie.
A fi competent inseamna pentru un functionar public:
Sa-si respecte cu strictete programul de lucru zilnic;
Sa poata raspunde Ia orice intrebare adresata de cetateni;
Sa fie capabil sa indeplineasca obiectivele domeniului in care activeaza si pe cele proprii, cu respectarea reglementarilor in vigoare.
Principiul impartialitatii si independentei presupune:
O atitudine neutra fata de cetateni;
O atitudine obiectiva fata de cetateni;
O atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea functiei publice.
Integritatea morala presupune:
O insusire de caracter care urmareste in mod constant idealul etic si binele;
Ca functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei publice;
Ca functionarilor publici le este interzis sa abuzeze in vreun fel de functia publica detinuta.
Fapta unui functionar public de a conditiona eliberarea unui act administrativ care intra in competenta sa de primirea unor pliante electorale este:
O incalcare a principiului deontologic al impartialitatii si independentei;
O fortare a principiului bunului simt;
Nu este nicio incalcare.
Principiul libertatii de gandire si de exprimare presupune ca
Functionarii publici isi pot exprima opiniile fara nicio restrictie;
Functionarii publici isi pot exprima opiniile politice argumentate in timpul serviciului;
Functionarii publici pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri.
Exprimarea agresiva a opiniei politice a unui functionar public in timpul serviciului este:
O forma de manifestare a libertatii de exprimare;
O incalcare a principiului impartialitatii si independentei;
O forrna de incalcare a principiului libertatii de gandire si exprimare.
Principiul deontologic al cinstei si corectitudinii presupune:
Ca functionarul public trebuie sa respecte strict programul pauzei de masa;
Ca in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de serviciu functionarii publici trebuie sa fie de buna-credinta;
Ca buna credinta nu este un element important in activitatea functionarilor publici.
Buna credinta reprezinta:
Convingerea intima a unei persoane ca ceea ce face este bine, conform legii;
O obligatie de comportament confonn cu regulile de convietuire, cu respectarea literei si a spiritului Constitutiei si legilor;
Un comportament corect fata de conationali, respectiv fata de cetateni, prin exercitarea drepturilor si libertatilor proprii, fara a aduce vreo atingere drepturilor si libertatilor celorlalti.
Principiul deschiderii si al transparentei presupune:
Ca programul institutiilor publice trebuie sa fie ,,non-stop";
Faptul ca activitatile desfasurate de functionarii publici in exercitarea functiei lor sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor;
Ca functionarii publici trebuie filmati in orice moment al activitatii lor.
Obligatia de a manifesta discretie profesionala presupune:
Ca functionarul public trebuie sa tina secreta activitatea sa;
Ca functionarul public trebuie sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu;
Ca functionarul public trebuie sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea functiei publice, in conditiile legii, cu exceptia informatiilor de interes public.
Obligatia de a respecta ordinele superiorului sau ierarhic inseamna:
Ca orice functionar trebuie sa se conformeze instructiunilor superiorului sau ierarhic;
Ca orice functionar trebuie sa se conformeze instructiunilor superiorului sau ierarhic, cu exceptia cazului in care ordinul dat e manifest ilegal si de natura sa compromita grav un interes public;
Ca orice functionar public trebuie sa puna in practica orice ordin al superiorului sau.
In cazul unui ordin verbal de a discrimina o femeie insarcinata dat de superiorul sau ierarhic, functionarul public:
Trebuie sa execute ordinul fara vreun comentariu;
Trebuie sa-si instiinteze in scris superiorul ierarhic despre ilegalitatea ordinului sau si sa nu-I puna in aplicare;
Trebuie sa caute o solutie amiabila de impacare a partilor.
Incompatibilitatile pentru functionarii publici presupun:
Acele situatii in care un oficial public ocupa mai multe functii in acelasi timp, desi acest cumul este interzis de lege;
Conceptia legiuitorului, potrivit careia calitatea de functionar public este declarata incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care a fost numit, cu functiile de demnitate publica, precum si cu o functie privata, remunerata sau neremunerata;
Situatiile care presupun raporturi ierarhice directe in cazul in care functionarii publici respectivi sunt soti sau rude de gradul I.
Existenta unor relatii de rudenie sau de afinitate intre functionarii de conducere si de executie din cadrul unei autoritati sau institutii publice:
Afecteaza obiectivitatea si impartialitatea care trebuie sa guverneze activitatea administrativa din respectiva autoritate sau institutie publica;
Este o situatie normala din punct de vedere legislativ;
Genereaza situatii de incompatibilitate, potrivit art. 95 alineatul (I) din Legea nr. 161/2003.
O persoana care detine in acelasi timp functia de director executiv in cadrul unei Directii Judetene de Sanatate Publica si pe aceea de medic in Spitalul Judetean:
Se afla in stare de incompatibilitate, potrivit art. 94, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 161/2003 potrivit caruia,, Functionarii publici nu pot detine alte functii ,si nu pot desfasura alte activitati, remunerate sau neremunerate [. . .} in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice";
Se afla in stare de conflict de interese, potrivit art. 79. alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003, potrivit carora,, Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii [. . .} interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice"
Nu incalca nicio dispozitie legala.
O persoana care este functionar public in cadrul unei primarii dintr-o comuna si care a participat la concursul organizat pentru ocuparea functiei de administrator financiar in cadrul Scolii Gimnaziale din aceeasi comuna unde invata si copiii sai, exercitand ulterior activitati specifice functiei:
Se afla in stare de conflict de interese, potrivit art. 79. alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003, potrivit carora ,,Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii [. . .} interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice;
Nu incalca nicio dispozitie legala, avand tot dreptul sa presteze doua activitati remunerate, intrucat salariul de functionar public este insuficient;
Se afla in stare de incompatibilitate, potrivit art. 94, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 161/2003 potrivit caruia ,,Functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot desfasura alte activitati, remunerate sau neremunerate [. . .} in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice".
O persoana care detine o functie publica in cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura -Centrul Local Giurgiu a devenit in urma alegerilor consilier local in cadrul Consiliului Local al unei comune din judetul Giurgiu. Aceasta situatie este:
O stare de conflict de interese, potrivit art. 79, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003, potrivit carora ,,Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii [. . .} interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice;
O stare de incompatibilitate potrivit dispozitiilor art. 94 alin. (1), alin. (2), lit. a) din Legea 161/2003, potrivit carora ,, Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica; Functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot desfasura alte activitati, remunerate sau neremunerate, dupa cum urmeaza: a) in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice";
o situatie normala din punct de vedere legal.
Sotul doamnei titular al functiei publice de Secretar al unitatii administrativ teritoriale a candidat pentru demnitatea publica de primar si a castigat. S-a creat astfel o stare de incompatibilitate pentru fiecare dintre cei doi soti, potrivit art. 95 alineatul (1) din Legea nr. 161/2003. Indicati solutia de rezolvare a unei asemenea probleme:
Nu este incompatibilitate, intrucat functia de primar nu este o functie publica;
Cei doi soti pot divorta (In mod amiabil) si isi pot pastra astfel fiecare functia;
Unul dintre cei doi soti renunta la functia sa.
O persoana care detine functia publica de referent la Compartimentul Registrul agricol, cadastru, urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Primariei, a exercitat, simultan cu functia publica si activitati autorizate in domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei, de pe urma carora a obtinut venituri in cuantum de 33.576 lei. Aceasta situatie este:
O situatie legala;
O stare de conflict de interese, potrivit art. 79. alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003. Potrivit carora .,Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii [ .. .} interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice;
O stare de incompatibilitate cu incalcarea dispozitiilor art. 96 alin. (1) din Legea 161/2003, potrivit carora .,Functionarii publici [ .. .} pot exercita functii in alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt in legatura directa sau indirecta cu atributiile exercitate ca functionar public [ .. .} potrivit fisei postului ".
Un functionar public din cadrul Directei invatamant, cultura de la Primaria unui oras este profesor de muzica suplinitor la una dintre scolile din ace! oras. Aceasta situatie este:
O situatie legala, potrivit art. 96 din Legea nr. 161/2003 conform caruia ,,Functionarii publici, functionarii publici parlamentari si functionarii publici cu statut special pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, al creatiei literar-artistice .. ";
O stare de conflict de interese, potrivit art. 79. alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003. Potrivit carora ,,Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii [ .. .} interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice;
O infractiune.
Dreptul este generat de:
Interesul unui grup de cetateni;
Interesul moral, ideal, interesul de importanta sociala, util colectivitatii;
Interesul unui partid politic.
Activitatea legiuitorului este justificata de:
Interesul general;
Orice interes;
Interesul pacii sociale.
Interesul public national este precizat:
In documente neoficiale;
In norme juridice imperative, prevazute cu sanctiuni;
In documente internationale.
Restrangerea exercitarii drepturilor si Iibertatilor fundamentale:
Este o masura considerata necesara intr-o societate democratica aplicata in scopul realizarii unui interes public sau pentru a ocroti drepturile si libertatile altora;
Exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale nu poate fi restransa;
Opereaza in anumite conditii prevazute de lege.
Conditiile pentru a opera restrangerea exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale sunt urmatoarele:
Sa fie necesare intr-o societate democratica si sa fie prevazute de lege;
Sa nu fie discriminatorii;
Sa fie adecvate cel putin unuia dintre scopurile prevazute expres de lege, precum si situatiei care le justifica.
Derogarile de la exercitarea drepturilor si Iibertatilor fundamentale:
Nu exista astfel de derogari;
Sunt ingradiri mai ample ale drepturilor si libertatilor fundamentale;
Pot fi dispuse de catre state in situatii exceptionale.
Urmatoarele conditii cumulative sunt necesare pentru limitarea sau restrangerea drepturilor si Iibertatilor fundamentale ale omului:
Restrangerea sa fie necesara in cadrul societatii democratice, sa fie prevazuta in lege si sa fie necesara pentru a proteja securitatea nationala, ordinea, sanatatea sau morala publica ori drepturile si libertatile celorlalti;
Sa fie stabilite pentru anumite etnii;
Sa fie stabilite exclusiv in vederea realizarii interesului public, a binelui public intr-o societate democratica.
Procesul de restrangere a exercitarii unor drepturi si Iibertati fundamentale trebuie sa tina insa seama si de urmatoarele principii:
Restrangerile sa nu afecteze membrii activi ai partidelor politice parlamentare;
Respectarea dreptului la nediscriminare, respectiv restrangerea sau limitarea drepturilor si libertatilor fundamentale nu trebuie sa aiba Joe pe motive de rasa, sex, limba, religie, origine sociala, orientare sexuala sau optiune politica;
Restrangerea trebuie sa vizeze intotdeauna un drept determinat sau determinabil si sa nu afecteze exercitarea altor drepturi sau libertati.
Legea transparentei decizionale nr. 52/2003 asigura accesul la informatiile de interes public si cadrul necesar celor interesati pentru a se implica in formarea si aplicarea deciziei, prin:
Sporirea gradului de responsabilitate a administratiei publice locale fata de cetateni si stimularea participarii active a cetatenilor si asociatiilor legal constituite ale acestora la procesul decizional;
Aplicarea principiilor generale, referitoare la informarea, consultarea si participarea activa a cetatenilor la luarea deciziei si crearea conditiilor legale pentru organizarea dezbaterilor publice asupra unor proiecte de acte normative;
Cresterea controlului contribuabililor asupra utilizarii banului public.
Dificultatile in aplicarea Legii transparentei decizionale nr. 52/2003 rezulta din:
Dorinta de secretizare a informatiilor din administratia locala;
Insuficienta cunoastere a legii la nivel local, rezistenta la schimbare in implementarea legii si dezinteresul cetatenilor, asociatiilor oamenilor de afaceri si a organizatiilor oamenilor de afaceri;
Dezinteresul persoanelor detinatoare de demnitati publice.
Potrivit Legii transparentei decizionale nr. 52/2003, obligatia informarii si consultarii cetatenilor revine:
Atat autoritatilor administratiei publice centrale, cat si celor locale;
Numai Guvernului Romaniei;
Numai Primariilor si Consiliilor Locale.
Proiectele de legi sau hotarari care urmeaza sa fie dezbatute, trebuie anuntate de autoritati pe site-ul propriu sau la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului si in mass-media centrala sau locala:
Cu 10 zile inainte;
Cu 60 de zile inainte;
Cu 30 de zile inainte.
Transparenta decizionala in cadrul administratiei publice are drept scop:
Sporirea gradului de responsabilitate a administratiei publice fata de cetateni ca beneficiari ai deciziei administrative;
Monitorizarea activitatii functionarilor publici si a personalului contractual de catre Guvern;
Stimularea participarii active a acestora in procesul de luare a deciziilor administrative si de elaborare a actelor normative.
Norma juridica, dreptul reprezinta:
Instrumentul prin care se evita conflictele si tensiunile care pot sa apara in societate;
Instrumentul prin care se limiteaza reciproc vointele si interesele individuale si intareste coeziunea colectiva, in scopul respectarii interesului public;
Un instrument de presiune.
Lnteresul public reprezinta:
Valoarea suprema aparata prin normele juridice;
Ratiunea de a exista a statului, care are obligatia de a-l promova si proteja si de a-I corela cu libertatea deplina si cu particularitatea fiecaruia;
Interesul particular al unui grup restrans de cetateni.
Buna guvernare presupune:
Medierea dintre diferitele segmente ale societatii, participarea cetatenilor la luarea deciziilor si transparenta in adoptarea lor;
Minimalizarea fenomenului coruptiei si luarea in considerare a punctelor de vedere ale minoritatilor;
Realizarea echilibrului social prin aplicarea corecta a unor principii democratice
O guvernare democratica presupune:
Numai transparenta;
Transparenta, dezbatere publica,responsabilitate si participare din partea cetatenilor;
Numai dezbatere publica.
Functia publica este:
Un ansamblu de atributii stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica;
Un ansamblu de responsabilitati stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica;
Un ansamblu de atributii si responsabilitati stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica.
Functia publica:
Exista independent de persoana care ar detine aceasta functie la un moment dat;
Este dependenta de persoana fizica detinatoare, neputand sa existe independent;
Nu poate sa existe fara un partid politic.
Functia publica are la baza urmatoarele principii:
Eligibilitate si descentralizare;
Legalitate, impartialitate si obiectivitate, transparenta, eficienta si eficacitate;
Responsabilitate, orientare catre cetatean; stabilitate in exercitare.
Functia publica de director executiv in cadrul institutiei prefectului este:
O functie publica generala;
O functie publica speciala;
O functie publica specifica.
Functia publica de referent de specialitate in cadrul primariei este:
O functie publica specifica, de executie;o functie publica specifica, de executie;
O functie pubIica generala, de executie;
O functie publica speciala, de executie.
Functia publica de comisar in cadrul Politiei Romane este:
O functie publica generala;
O functie publica speciala;
O functie publica specifica.
Functia publica de prefect este:
O functie publica corespunzatoare Inaltilor functionari publici;
O functie pubIica generala, de conducere;
O functie publica speciala;
Functia publica de inspector vamal in cadrul Autoritatii Nationale Vamale este:
O functie publica specifica, de executie;
O functie publica generala, de executie;
O functie publica corespunzatoare Inaltilor functionari publici;
Functionar public poate fi:
Orice persoana fizica sau juridica, care indeplineste conditiile cerute de Legea nr. 188/1999;
Orice persoana fizica, care indeplineste conditiile cerute de O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, partea a VI-a, respectiv Statutul functionarului public;
Orice persoana juridica, care indeplineste conditiile cerute de Legea nr. 188/1999.
Constituie conditie, in sensul art. 465 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, partea a VI-a, respectiv Statutul functionarului public, ce trebuie indeplinita de persoana fizica ce candideaza pentru ocuparea unei functi publice:
Cetatenia romana, ca unica cetatenie si domiciliul In Romania;
Cetatenia romana si domiciliul in Romania;
Cetatenia romana, ca unica cetatenie si resedinta in Romania.
Primarul detine:
O functie publica specifica;
O functie de demnitate publica;
O functie publica generala.
Subprefectul este:
Functionar public cu statut special;
Personal contractual, pentru ca reprezinta interesele Guvernului la nivel de teritoriu;
Inalt functionar public.
Secretarul general al Ministerului Educatei si Cercetarii Stiintifice este:
Inalt functionar public.
Functionar public cu statut special;
Functionar public de conducere.
Secretarul Sectorului 3 al Municipiului Bucuresti este:
Inalt functionar public.
Functionar public cu statut special;
Functionar public de conducere.
Principiile care stau la baza organizarii si desfasurarii concursurilor si examenelor pentru ocuparea functiilor publice sunt, potrivit art. 467 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, partea a VI-a, respectiv Statutul functionarului public:
Adaptabilitatea, orientarea spre cetatean, suprematia actelor administrative cu caracter normativ;
Specializarea, orientarea spre cetatean, promovarea valorilor culturale europene;
Competitia deschisa, selectia dupa competenta si merite personale, asigurarea transparentei, tratamentul egal; confidentialitatea.
Functionarul public este un cetatean:
Investit cu putere politica;
Ce reprezinta un grup de cetateni;
Investit legal sa exercite prerogative de putere publica.
La baza actiunii functionarului public, a administratiei in ansamblul sau, se afla:
Organizarea executarii legii si executarea legii in concret;
Satisfacerea intereselor personale ale grupurilor de cetateni organizate conform legii;
Satisfacerea intereselor partidelor reprezentate in Consiliul Local sau Judetean.
Potrivit Recomandarii nr. 10/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, un conflict de interese apare atunci cand:
Functionarul public are in vedere interesele comunitatii locale;
Functionarul public are un interes personal care influenteaza sau pare sa influenteze indeplinirea atributiilor sale oficiale cu impartialitate si obiectivitate
Functionarul public are in vedere un interes legal de unitatile de invatamant din Iocalitate.
Potrivit Recomandarii nr. 10/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, interesele private ale functionarului public includ:
Un beneficiu pentru un prieten apropiat;
Un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa;
Un beneficiu pentru o persoana fata de care are datorii de orice fel.
Legea este:
Gandire, pentru ca inglobeaza o hotarare logica;
Vointa, pentru ca presupune autoritatea partidului aflat la guvernare;
Gandire si vointa, pentru ca inglobeaza atat o hotarare logica, cat si un act de autoritate.
Potrivit Recomandarii nr. 10/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, elementele componente ale conceptului de conflict de interese sunt:
Participarea la luarea unei decizii;
Calitatea de membru in juriul un concurs pentru elevii localitatii;
Existenta unui interes personal.
{"name":"GRILE DEONTOLOGIA FUNCTIONARULUI PUBLIC 1", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Testați-vă cunoștințele despre deontologia funcționarului public în cadrul acestui quiz cu 103 întrebări. Veți avea ocazia să explorați concepte esențiale precum interesul public, transparența decizională și responsabilitățile funcționarilor publici. Quiz-ul este ideal pentru: Studenți la drept Funcționari publici Oricine este interesat de administrarea publică","img":"https:/images/course1.png"}