Refrigeration and Steam Turbine Quiz
Refrigeration and Steam Turbine Quiz
Test your knowledge on refrigeration systems and steam turbines with our comprehensive quiz. Dive into the intricacies of thermodynamic cycles, equipment design, and efficiency factors that are essential in the field of thermal engineering.
- Questions covering refrigeration fluids and processes
- Exploration of turbine mechanics and performance
- Designed for engineers, students, and enthusiasts alike
Agentii frigorifici trebuie:
Sa nu se dizolve in ulei
Sa nu contina fluor
Sa vaporizeze la temperaturi ridicate, la presiuni coborate
Intr-o instalatie frigorifica cu compresie mecanica de vapori prin subracirea condensatului dupa condensator:
Regimul de compresie se imbunatateste
Creste puterea frigorifica specifica
Se imbunatateste eficienta instalatiei
In cazul instalatiilor cu compresie mecanica de vapori in 2 trepte:
Eficienta frigorifica este mai mica ca cea a instaltiei intr-o singura treapta
Intre treptele de compresie are loc supraincalzirea intermdiara a agentului frigorific
Intre treptele de compresie are loc racirea intermediara a agentului frigorific
Daca diferenta intre temperatura purtatorului de frig la iesireadin vaporizator si temperatura de vaporizare a agentului termic creste:
Lucrul mecanic de compresie creste
Suprafata de schimb de caldura a vaporizatorului creste
Investitia la vaporizator scade
Prezenta buteliei separatoare in circuitul frigorific asigura alimentarea compresorului cu vapori:
Saturati uscati
Supraincalziti
Umezi
Lucrul mecanic specific de compresie:
Este invers proportional cu raportul de compresie
nu depinde de natura agentului frigorific
Se masoara in KW/Kg
Eficienta instalatiei frigorifice cu absorbtie:
Este mai mare ca a celei cu compresie mecanica
In acest caz nu se poate defini o eficienta a ciclului
Este mai mica ca a celei cu compresie mecanica
Pentru a avea loc desorbtia agentului frigorific in instalatia cu absorbtie, solutia trebuie:
Incalzita
Racita
Procesul este izoterm
Sarcina termica a condensatorului frigorific este:
Intotdeauna mai mare ca sarcina frigorifica
Intotdeauna mai mica ca sarcina frigorifica
Intotdeauna mai mica ca lucrul mecanic de compresie
Forma recomandata pentru paletele unei turbine cu abur este:
Perete plan
Placa concava
Nu conteaza forma
La o treapta de turbina cu reactie, destinderea aburului se prodce in:
Palete
Ajutaje
Atat in palete cat si in ajutaje
La o treapta de turbina cu actiune, energia cinetica a aburului creste in:
Palete
Ajutaje
atat in palete cat si in ajutaje
Patrunderea aburului in zona umeda are ca efect:
Aparitia fenomenului de coroziune al paletelor
Scaderea lucrului mecanic posibil a fi produs in turbine
Cresterea pierderilor mecanice ale turbinei
Caracteristica energetica a unei turbine exprima legatura intre:
Debitul de abur intrat in turbine si puterea electrica produsa
lucrul mecanic produs in palete si debitele de abur extrase la prize
debitul de abur intrat in turbina si edbitul de mers in gol
.Daca in turbina este introdus un debit de abur egal cu debitul de mers in gol, atunci
Puterea electrica produsa este nula
Lucrul mecanic produs de abur compenseaza pierderile mecanice ale turbinei si pierderile din generatorul electric
Turbina se gaseste in stare de repaos
Randamentul maxim al unui generator de abur se atinge in general
La o incarcare de 100% din sarcina nominala
La o incarcare de (80-90)% din sarcina nominala
La o incarcare de (60-70)% din sarcina nominala
O turbina de abur de mare putere, prevazuta cu supraincalzire intermediara se va caracteriza prin:
Existenta mai multor corpuri de turbina distincte
Existenta unor corpuri de joasa presiune in dublu flux
Dispunerea pe mai multe linii de arbori
La un generator de abur pe combustibili fosili, vaporizatorul este amplasat:
In focar
Dupa economizer
Nu conteaza locul de amplasare
.Presiunea maxima a aburului vin pentru un generator de abur cu circulatie naturala este:
140 bar
180 bar
240 bar
In circuitul aer-gaze de ardere al unui generator de abur, ventilatorul de gaze de ardere se amplaseaza:
Inainte de filtrul de cenusa
Dupa filtrul de cenusa
Nu conteaza locul de amplasare
Arderea in pat fluidizat atmosferic este recomandat pentru:
Combustibili gazosi
Combustibili solizi
Orice tip de combustibil
La generatoarele de abur cu circulatie naturala, circulatia in sistemul vaporizator este asigurata de:
O pompa de circulatie
Pompa de alimentare
Diferenta de densitate intre faza lichida, respectiv gazoasa a agentului termic
La generatoarele de abur cu circulatie fortata multipla, circulatia in sistemul vaporizator este asigurata de:
O pompa de circulatie
Pompa de alimentare
Diferenta de densitate intre faza lichida, respectiv gazoasa a agentului termic
.Factorii care influenteaza alegerea temperaturii gazelor de ardere la cosul unui generator de abur sunt:
Modul de dispersie al noxelor in atmosfera
Tipul circulatiei din circuitul vaporizator al sistemului apa-abur
Necesitatea de a obtine un randament al generatorului cat mai ridicat
Pentru un acelasi debit de abur produs, la care din urmatoarle tipuri de generatoare avem cel mai mare debit prin sistemul vaporizator?
Cu circulatie naturala
Cu circulatie fortata multipla
Cu circulatie fortata unica
Pierderile de caldura ale generatorului datorate arderii incomplete din punct de vedere chimic caracterizeaza un generator care functioneaza pe:
Carbune
Gaz natural
pacura
Tamburul poate fi intalnit la un generator:
Cu circulatie naturala
Cu circulatie fortata multipla
Cu circulatie forata unica
.Economizorul unui generator serveste pentru:
Vaporizarea apei
Incalzirea apei de alimentare pana la temperatura de saturatie
Separarii fazei gazoase fata de cea lichida
Care dintre urmatoarele tipuri de turnuri de racire sunt executate din prefabricate
Toate turnurile de racire
Cele cu tiraj natural
Cele cu tiraj fortat
Capacitatea de racire mai mare fata de cea a bazinelor de stropire au
Turnurile de racire cu tiraj fortat
Iazurile (lacurile) de racire
Turnurile de racire cu tiraj natural
Procesul de expandare reprezinta
Vaporizarea brusca a unui lichid aflat intial la saturatie la cresterea brusca a temp
Vaporizarea brusca a unui lichid aflat initial la saturatie la scaderea brusca a presiunii
Vaporizarea brusca a unui lichid aflat initial la saturatie la cresterea brusca a presiunii
Care sunt mecanismele prin care aerul primeste caldura intr-un turn de racire
Prin aport de caldura sensibila de la vaporii formati
Prin evaporare
Prin convectie (contact direct)
Actiunea de coroziunea a O2 din apa
Creste cu cat pH-ul apei este mai mare
Nu este influentata de pH-ul apei
Creste cu cat pH-ul apei este mai coborat
Debitul specific de aer la un turn de racire
Este raportat la debitul de apa de racire
Este mai mare la turnurile cu tiraj fortat fata de cele cu tiraj natural
Este adimensional
Degazarea termica reprezinta procesul
De indepartare a unui lichid dintr-un gaz
De indepartare a unui gaz dintr-un lichid
De indepartare a unui gaz dintr-un amestec de gaze
Pierderile, prin evacuare, la degazoarele termice sunt de ordinul a
5 kg abur/tona de apa degazata
50 kg abur/tona de apa degazata
0.5 kg abur/tona de apa degazata
Dintre degazoarele cu pelicula si cele cu suvite dimensiuni mai mici (la aceeasi capacitate de degazare) au
Dimensiunile lor sunt egale
Degazoarele cu pelicula
Degazoare cu suvite
Capacitatea de racire a bazinelor de stropire este influentata de
Presiunea apei
Temperatura mediului ambiant
Viteza vantului
La care dintre urmatoarele tipuri de turnuri de racire, capacitatea de racire este mai mare?
Cu picurare
Mixte
Peliculare
Racirea apei in turnurile de racire umede are loc
Prin contact cu aerul (convectie)
Prin evaporare
Prin supraincalzirea vaporilor de apa formati
Solubilitatea gazelor de apa
Atinge valoare 0 la temperatura de vaporizare
Este functie de presiune si temparatura
Scade cu cresterea temperaturii pt o presiune constanta
Degazarea chimica a apei
Succede degazarea termica
Precede degazarea termica
Se realizeaza in acelasi timp cu degazarea termica
Degazoarele termice sunt schimbatoare de caldura
De suprafata
De amestec
De suprafata sau de amestec functie de natura agentilor termici
Gradul de incarcare al unui cuptor este definit ca raportul dintre
Sarcina sa nominala si sarcina sa maxima
Sarcina sa efectiva si sarcina sa nominala
Sarcina sa efectiva si sarcina sa maxima
Pentru cuptoarele dotate cu instalatie de recuperare care reintroduc in spatiul de lucru toata caldura recuperata, se stabiliesc pentru intocmirea bilantului termic
Un cuptor de bilant care cuprinde spatiul de lucru si recuperatorul, luate impreuna si un contur care cuprinde separat recuperatorul
Un singur contur de bilant ce corespunde limitelor exterioare ale spatiului de lucru
Un contur de bilant care cuprinde spatiul de lucru si unul care cuprinde recuperatorul
Limita (O2) prescrisa de tratare a apei de alimentare a generatoarelor de abur de inalta presiune este de
0,01 mg/l
0,02 mg/l
0,1 mg/l
Debitul de apa evacuata impreuna cu gazele la degazoarele termice este de ordinul a
1,5 - 5 kg/tona de apa degazata
15 - 50 kg/tona de apa degazata
0,5-5 kg.kg apa degazata
Incarcarea specifica cea mai mare se intalneste in cazul expandoarelor
De pornire si de avarie care au ca rol si recuperarea unei parti din caldura purjei
Care au ca rol si recuperarea unei parti din caldura purjei
Care au rol de disipare a energiei de presiune a lichidului, fara recuperarea productiei purjei
Criteriul Lewis este
Direct proportional cu coef de schimb de masa
Invers proportional cu caldura specifica a aerului
Direct proportional cu coef de convectie
In cazul expandoarelor
Vaporii produsi au temperatura mai mare ca a lichidului expandat
Vaporii produsi au o presiune mai mica ca a lichidului expandat
Volumul spatiului de abur este mai mare decat volumul de apa
La cuptoare, energia chimica a combustibilului se transfera in caldura fizica a gazelor de ardere in
Instalatia de regenerare a caldurii
Camera de lucru
Focar
Ecuatia conservarii energiei pentru un aparat cu jet are expresia (ip, is, ic entalpiile fluidului primar, secundar si comprimat, u= coef de injectie)
U*ip +is=(1+c)ic
Ip+u*is=(1+u)ic
Ip+is=(1+u)ic
Consumul specific de combustibil al unui cuptor este definit ca raportul dintre
Consumul orar de combustibil si capacitatea de productie orara
Capacitatea de productie orara si capacitatea de productie anuala
Consumul orar de combustibil si capacitatea de productie anuala
Suprafata unei suvite la un degazor cu talere este functie de
Nivelul de apa pe taler
Presiunea din degazor
Diametrul gaurilor talerului
La cuptoarele cu temperatura joasa de functionare continua arderea este finalizata
In camera de lucru
In focar, inaintea camerei de lucru
La iesirea din camera de lucru
La degazoarele cu pelicula, suprafata de contact dintre apa si abur este egala cu
Suprafata corpurilor pe care se formeaza pelicula
1/2 din suprafata corpurilor pe care se formeaza pelicula
2* suprafata corpurilor pe care se formeaza pelicula
Presiunea de lucru intr-un degazor trebuie sa fie in mod obligatoriu
Mai mare ca presiunea atm
Nu conteaza .......
Mai mare sau egala decat presiunea atm
In difuzorul unui aparat cu jet se realizeaza
Accelerarea lichidului primar
Cresterea energiei cinetice pe baza micsorarii presiunii statice
Cresterea presiunii statice pe baza micsorarii energiei cinetice
Un aparat cu jet la care fluidul are 120 grade C dintr-o incinta in care presiunea sub cea atm
Poarta denumirea de compresor
Poarta denumirea de ejector
Joaca rolul unei pompe de vid
Temperatura minima teoretica pana la care poate fi racita apa intr-un turn de racire umed
Temp mediului ambiant
Temp punctului de roua
Temp termometrului umed
Dupa directia de curgere a agentului fata de apa, turnurile de racire pot fi
Cu circulatie in contracurent
Cu circulatie in echicurent
Curent incrucisat sau compusa
Racirea prin evaporare are loc
Cand presiunea vaporilor saturati la temp suprafetei lichidului este mai mare decat presiunea partiala a vaporilor din aer la distant de suprafata a fluidului
Cand viteza de curgere a apei este mai mare decat viteza aerului
Numai cand temperatura apei este mai ridicata decat a aerului atm
La asigurarea unei degazari termice corspunzatoare
Apa trebuie adusa la fierbere la presiunea respectiva
Trebuie asigurata de evacuarea gazelor de ardere
Suprafata de contact intre apa si abur trebuie sa fie cat mai mare
Un turn cu circulatie fortata fata de unul cu circulatie naturala cu aceeasi capacitate de racire
Consuma mai multa energiei electrica
Are o inaltime mai mare
Raceste mai mult apa in perioada de vara
Cheltuielile de investitie la turnurile de racire sunt direct proportionale cu
Inaltimea turnului
Suprafata la baza turnului
Contururi interioare succesive curgerii apei
Bazinele de stropire au capacitatea de racire mai mare decat
Iazurile de racire
Turnurile de racire cu tiraj fortat
Turnurile de racire cu tiraj natural
Puterea electrica consumata de ventilatoarele turnurilor cu tiraj fortat este de circa
0.1% din puterea produsa de grupul electrigen care foloseste debitul de apa respectiv
1% din puterea produsa de grupul electrogen care foloseste debitul de apa repectiv
10% din puterea produsa de grupul electrogen care foloseste debitul de apa respectiv
Diferenta dintre temperatura apei si temperatura aerului la un turn de racire este ordinul a
30 40 grade C
5 grade C
0.5 - 1 grade C
Gradul de utilizare a capacitatii de productie a unui cuptor este egal cu gradul de incarcare al cuptorului daca
Numarul de ore de functionare din an este de 3600
Numarul de functionare din an este de 24
Numarul de functionare din an este de 8760
În cazul recuperatoarelor de căldură agentul termic poate fi
Un lichid
Gazul provenit dintr-o instalație de ardere
In cazul instalatiilor frigorifice cu absorbtie:
Eficienta frigorifica este mai mica ca cea a instalatiei cu compresie mecanica
Se consuma caldura si nu energie electrica
agentul frigorific e decat freonu
Instalatia frigorifica cu jet:
Utilizeaza ca agent frigorific apa;
Nu are piese in miscare;
Are eficienta mai mare ca a instalatie cu compresie mecanica de vapori.
O instalatie frigorifica la care vaporizarea are loc la temperatura de 260 K
Apa poate fi utilizata ca agent frigorific la presiuni foarte scazute ;
Apa nu poate fi utilizata ca agent frigorific ;
Se poate utiliza ca agent frigorific amoniacul;
La un recuperator de căldura transferul de căldură prin radiație este influențat de:
Lungimea stratului radiant
Temperatura gazelor
La recuperatoarelor de căldură prin creșterea diametrului echivalent de curgere pe partea de gaze
Crește coeficientul de convecție pe gaze
Lungimea stratului radiant crește
Ponderea radiației termice crește
Subrăcirea lichidului la ieșirea din condensatorul frigorific conduce la:
Reducerea dimensiunilor ventilului de laminare
) Între treptele de compresie are loc răcirea intermediară a agentului frigorific
Umiditatea critică este:
Mai mare decât cea higroscopică
Corespunde finalului perioadei de uscare cu viteză constantă
depinde de natura materialului, grosimea sa și de regimul de uscare.
Procesul de uscare real, față de cel teoretic ține cont de :
Căldura preluată de materialul supus uscării
Căldura preluată de dispozitivele de transport
căldura caloriferului suplimentar
Starea vaporilor de agenti frigorifici la iesirea din compresor este de
Vapori umezi
Vapori saturati
Vapori supraincalziti
Lucrul mecanic de compresie
Este invers proportional cu volumul specific in aspiratia compresorului;
Este direct proportional cu presiunea in refularea compresorului;
Este direct proportional cu presiunea in aspiratia compresorului.
{"name":"Refrigeration and Steam Turbine Quiz", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on refrigeration systems and steam turbines with our comprehensive quiz. Dive into the intricacies of thermodynamic cycles, equipment design, and efficiency factors that are essential in the field of thermal engineering.Questions covering refrigeration fluids and processesExploration of turbine mechanics and performanceDesigned for engineers, students, and enthusiasts alike","img":"https:/images/course5.png"}
More Quizzes
GRILE LICENTA M1 (0-99)
10050441
Eit pl in el
76380
Partial lemne si pietre dupa copiii lui badea
4020274
Eit pula mea 2
25120
04_IFAG_RO-CAN(2012) [cod:840] VARIANTA MARTOR-2 (86-172)
8643197
GRILE M1 ( 100-200)
102510
EIT NR 1
1588
04_IFAG_RO-ERCAN(2012) [cod:841]
4020289
850_05_MIAMH_M7_partea 2
4924123
Examen MH - Grile
10050175
Turbine test 11
14737
TAG Test1
1589