Agrochimie SEM II
Agrochimie SEM II Quiz
Welcome to the Agrochimie SEM II quiz! This comprehensive quiz consists of 56 multiple-choice questions that explore the origins and properties of essential soil nutrients including nitrogen, phosphorus, and potassium.
- Test your knowledge on agricultural chemistry.
- Understand the role of fertilizers and their environmental impact.
- Learn about the composition of organic materials like manure.
Originea azotului în sol este:
Secundară (materie organică)
Primară (pe roca pe care s-a format)
Minerală
Originea fosforului în sol este:
Din resturi vegetale
Primară (pe roca pe care s-a format)
Din humus
Originea potasiului în sol este:
Atmosferică
Organică
Primară (pe roca pe care s-a format)
Un sol normal aprovizionat în N total conţine:
0,14-0,22%
0,05-0,10%
0,35-0,40%
Un sol normal aprovizionat în P total conţine:
0,100-0,150%
0,151-0,200%
>0,251%
Un sol normal aprovizionat în K total conţine:
>2,0%
0,81-1,20%
1,21-1,60%
Plantele absorb cu precădere forma de azot:
Amoniacală
Nitrică
Amoniacală şi nitrică
La pH 5,7 ce formă de azot este absorbită de către plante cu precădere
Amoniacal
Nitric
Amoniacal şi nitric
Ionii de NO 3- sunt absorbiţi mai rapid şi intens în plantă în mediu
Acid
Alcalin
Neutru
Pentru fabricarea îngrăşămintelor cu N prin sinteză se utilizează ca materii prime:
Gaz metan, cărbune, petrol
Silvinit
Kainit
Pentru fabricarea îngrăşămintelor cu P prin sinteză se utilizează ca materii prime:
Gaz metan
Apatit şi fosforit
Silvinit
Pentru fabricarea îngrăşămintelor cu K prin sinteză se utilizează ca materii prime:
Făină de fosforite
Săruri potasice brute
Cărbune
Cele mai energofage îngrăşăminte sunt
Îngrăşămintele cu K
Îngrăşămintele cu P
Îngrăşămintele cu N
Cele mai solubile şi uşor levigabile îngrăşăminte sunt
Îngrăşămintele cu K
Îngrăşămintele cu P
Îngrăşămintele cu N
Îngrăşământul expus pericolului de explozie este:
Azotat de potasiu
Nitrocalcar
Azotat de amoniu
Îngrăşământul expus fenomenului de retrogradare este
Superfosfat
Clorura de potasiu
Nitrocalcar
Îngrăşămintele care prezintă pericolul cel mai ridicat de poluare sunt:
Îngrăşămintele cu azot nitric
Îngrăşămintele cu azot amidic
Îngrăşămintele cu azot greu solubil (ureoformaldehida)
Plantele în care se acumulează cantităţi mari de nitraţi sunt
Legume pentru frunze
Rădăcinoase
Pomi fructiferi
Pentru evitarea poluării mediului, sortimentul de îngrăşăminte cu azot de perspectivă este
Sub formă de săruri cristalizate
Granulate
Cu azot cu eliberare lentă
Gunoiul de grajd reprezintă
Amestec de dejecţii lichide, solide şi paie
Amestec de resturi vegetale cu urină
Amestec dejecţii de păsări şi paie
Gunoiul de grajd semifermentat reprezintă materialul obţinut după fermentare care a pierdut:
50% din greutatea iniţială
25% din greutatea iniţială
75% din greutatea iniţială
Compostarea gunoiului de grajd se realizează prin:
Aşezarea în grămezi nesistematizate în câmp
Aşezarea în grămezi nesistematizare în gospodărie
Fermentarea la cald în platformă
Gunoiul de grajd conţine în medie elemente nutritive N, P, K în proporţie de:
10%azot, 12%fosfor, 15%potasiu
1%azot, 1,2%fosfor, 1,5%potasiu
0,5%azot, 0,25%fosfor, 0,6%potasiu
Gunoiul de grajd conţine în medie azot în proporţie de:
1%
0,5%
10%
Gunoiul de grajd conţine în medie fosfor în proporţie de
0,25%
1,2%
12%
Gunoiul de grajd conţine în medie potasiu în proporţie de:
0,6%
1,5%
15%
Pentru culturile de primăvară, cel mai bine este ca încorporarea gunoiului de grajd să se facă
Toamna odată cu arătură
Primăvara înainte de semănat
În cursul vegetaţiei
Gunoiul de grajd este folosit în primul an la culturile
Prăşitoare
Cereale de toamnă
Direct la rădăcinoase
Gunoiul de grajd este considerat în primul an un îngrăşământ preponderent cu
Azot
Potasiu
Fosfor
În gunoiul de grajd proaspăt, raportul C/N este în medie de
50/1
19/1-25/1
8/1-12/1
Composturile organice sunt materiale rezultate prin:
Prin procese complexe de sinteză industrială folosind deşeuri organice
Descompunerea microbiologică şi enzimatică a unor deşeuri
Prin biosinteză unor deşeuri vegetale
În componenţa unui compost se întâlnesc materiale ca:
Deponii de la dragarea lacurilor
Deşeuri de la industria minieră
Resturi vegetale şi menajere
Carenţa în N la plante se manifestă prin
Decolorarea în formă de V de la vârful limbului
Apariţia culorii violacee
Creşterea luxuriantă a plantelor
Albirea marginilor limbului
Carenţa în P la plante se manifestă prin
Decolorarea frunzelor între nervuri
Decolorarea în formă de V de la vârful limbului
Apariţia culorii violacee
Albirea marginilor limbului
Carenţa în K la plante se manifestă prin
Albirea marginilor limbului
Apariţia culorii violacee
Decolorarea nervurilor frunzelor
Decolorarea în formă de V de la vârful limbului
Carenţa în N se manifestă în plantă prin
Rădăcinile sunt puternic ramificate
Plantele rămân mici şi firave
Frunzele capătă o coloraţie verde-închis
Tulpinile au culori roşietice spre purpuriu
Carenţele în N, P, K apar întâi pe
Frunzele de la baza plantei
Pe frunzele tinere ale plantei
În jurul apexului terminal
În vârfurile de creştere ale plantei
Excesul de N se manifestă prin
Îngălbenirea frunzelor
Frunze de culoare verde-închis albastru metalizat
Frunze de culoare galben-verzui
Frunze de culoare brun-gălbui
În cazul carenţei în P modificările biochimice duc la:
Sinteza antocianilor
Sintezei clorofilei
Sinteza agmatinei
Sinteza putresceinei
Carenţa în calciu se manifestă pe
Frunzele de la bază
Vârfurile de creştere şi la frunzele tinere
Frunzele ramurilor secundare
Vârful apexului principal
Carenţa în magneziu se manifestă pe
Frunzele mature de la bază
Vârful apexului principal
Ramificaţiile secundare ale plantei
Frunzele tinere ale plantei
Carenţa în sulf se manifestă prin:
Grăbirea maturării la cereale
Creşterea fixării biologice a azotului
Scăderea sintezei aminoacizilor la cereale
Creşterea numărului de nodozităţi la leguminoase
Carenţa în mangan se manifestă prin
Amăreala fructelor - bitter pit
Pete brun închise pe frunzele mature
Necrozarea scoarţei pomilor fructiferi
Pătarea galben cenuşie – grey speck
Carenţa în fier se manifestă prin
Cloroza ferică
Acumularea pigmenţilor antocian
Ramificarea puternică a rădăcinilor
Bronzarea frunzelor
Carenţa în zinc duce la:
Acumularea pigmenţilor antocian
Acumularea zaharurilor
Acumularea fosforului anorganic cu slaba formare de ATD
Carenţa în bor se manifestă prin
Prăbuşirea pulpei la mere
Căderea cerealelor
Pătarea galben cenuşie (grey-speck)
Putrezirea inimii sfeclei de zahar
Îngrăşămintele care poluează cel mai mult apa, aerul, solul sunt
Îngrăşămintele cu azot
Îngrăşămintele cu fosfor
Îngrăşămintele cu potasiu
Normele UE privitoare la Directiva nitraţilor prevăd ca doze de îngrăşăminte cu N cantităţi:
50kgN/ha
170kgN/ha
300kgN/ha
Normele UE privitoare la Directiva nitraţilor prevăd un conţinutului (LMA) în apă de:
35 ppm NO -3
100 ppm NO - 3
50 ppm NO - 3
Normele UE privitoare la Directiva nitraţilor prevăd un conţinutului (LMA) în salata cultivată în câmp de
2000 ppm NO3-
100-200 ppm NO3-
3000 ppm NO3-
{"name":"Agrochimie SEM II", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Welcome to the Agrochimie SEM II quiz! This comprehensive quiz consists of 56 multiple-choice questions that explore the origins and properties of essential soil nutrients including nitrogen, phosphorus, and potassium.Test your knowledge on agricultural chemistry.Understand the role of fertilizers and their environmental impact.Learn about the composition of organic materials like manure.","img":"https:/images/course8.png"}
More Quizzes
Frunza
20100
SRG Colocviu
251233
Analitica tot 3
472431
26-50
251227
Grile 11-20
9455
Compusi carbonilici
1587
Wad
7035119
Biochimie inca 100000 grile
472455
Biochim alte 10000
311660
Cuestionario Química General
210
Cancer Care Made Personal: Answer this Quiz to Discover Your Unique Needs and Support Network
1160
Welcome To Greece - Sasha
10534