Licenta 2016
Urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie, cu exceptia:
IMA care dateaza de mai putin de 5 zile
Insuficienta cardiaca severa
Hipertrofie ventriculara stanga
Stenoza aortica stransa simptomatica
Cardiomiopatie obstructiva simptomatica
Complicatiile mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de venticul stang sunt:
Ruptura peretelui liber ventricular
Sindromul Dressler
Insuficienta mitrala ischemica
Tromboembolismul pulmonar
Blocurile atrioventriculare
Cresterea sintezei factorilor vitaminei K-dependenti apare datorita:
AINS
Amiodarona
Estrogeni
Antibiotice
Corticoizi
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre embolia pulmonara:
Se confirma prin ecografie Doppler pulmonara
Indicatie de fibrinoliza in caz de embolie pulmonara complicata cu infarct pulmonar
Anticoagulare numai dupa ce diagnosticul este confirmat
Diagnosticul este evocat clinic
Diagnosticul este sprijinit pe ECG, dozare D-dimeri
Semnele clinice de IMA sunt:
Durere anginoasa trinitrorezistenta cu o durata de peste de 10 minute
Durere anginoasa trinitrorezistenta cu o durata de peste 30 de minute
Supradenivelare ST concordanta in toate derivatile
Supradenivelare ST in anumite derivatii specifice localizarii
Aparitia undei Q de necroza
Complicatiile precoce ale infarctului de miocard sunt:
Fibrilatie ventriculara
Asistolie
Tahicardie ventriculara
Infarct renal
Tulburari supraventriculare de ritm
HTA la pacientul varstnic va fii tratata de preferinta cu:
Diuretice tiazidice
Antialdosteronice
Betablocante
Blocanti ai canalelor de Ca
Antisecretorii
Clase terapeutice de a doua intentie folosite in tratamentul HTA
Antihipertensive centrale
Sartani
Betablocante
Alfablocante
Blocanti ai canalelor de Ca
Este adevarat despre tratamentul HTA:
Se initieaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3 luni de respectare riguroasa a regulilor igieno-dietetice
Debuteaza din start, in caz de risc cardiovascular crescut
Poate debuta cu monoterapie sau biterapie
Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA nu este scazuta foarte eficient
Sunt privilegiate medicamentele administrate in doua prize dimineata si seara pentru a creste complianta terapeutica
Semne clinice de rasunet ale HTA sunt:
Proteinurie (>500mg/24h)
AVC ischemic
Boala vasculara periferica
Disectia de aorta
Stenoza aortica
Sunt cauze de HTA secundara:
Hipertiroidismul
Tumorile carcinoide
Acromegalia
Sindromul Cushing
Lupusul cutanat
Pentru bilantul edemelor din insuficienta hepatocelulara e nevoie de urmatoarele investigatii, cu exceptia:
Ecografie hepatica
Prealbuminemie
Albuminemie
Dozarea ASAT
Dozarea ALAT
In legatura cu tratamentul farmacologic al insuficientei cardiace sunt adevarate:
Singurele antiaritmice utilizabile sunt cele de clasa I
Derivatii nitrati reduc presarcina
Tratamentul cu betablocante se instituie numai impreuna cu IEC si diuretice
Inhibitorii de calciu se utilizeaza ca antihipertensive daca HTA persista in ciuda tratamentului cu diuretice, betablocante si IEC
Digitalicele reduc frecventa spitalizarilor
Care din urmatoarele diuretice sunt indicate in edemul cerebral:
Triamteren
Spironolactona
Acetazolamida
Ciprofloxacin
Furosemid
La un pacient cu insuficienta cardiaca antivitaminele K sunt indicate in urmatoarele cazuri:
Daca este in clasa NYHA II
In caz de fibrilatie atriala permanenta
Daca are proteza valvulara mecanica
In caz de tromb intracavitar
Daca insuficienta cardiaca este refractara la medicatia maximala
Tratamentul insuficientei cardiace sistolice cuprinde:
Furosemid si derivati nitrati in caz de edem pulmonar acut
IEC ca si tratament de referinta chiar si pentru clasa I
Corticosteroizi
Inhibitori de Ca, daca HTA persista in ciuda diureticelor, IEC, betablocante
Antiaritmice de clasa I
Caracterizeaza aspectul normal al complexului QRS:
Indice Sokolov > 35mm
Axa normala 0 la -120 grade
Durata sub 80 milisecunde
Durata peste 120 milisecunde
Prezenta undei R in V1
Explorarile complementare de prima intentie in cazul palpitatiilor sunt:
Ecografia cardiaca
Angiografia ventriculara, scintigrafie si RMN
Holter ECG
Explorari de electrofiziologie cu stimulare ventriculara asociata
ECG
Indicatiile implantarii unui stimulator cardiac sunt:
Bradicardie asimptomatica, insuficienta cronotropa simptomatica si pauze sinusale de mai mult de 3 secunde
Bradicardie simptomatica, insuficienta cronotropa simptomatica si pauzele sinusale de mai mult de 3 secunde
BRS asociat cu bloc AV de gradul I deoarece predispune la bloc AV complet
Bloc AV care produce sincopa, bloc AV cu sediu hisian sau infrahisian
Bloc alternant si bloc trifascicular
La un pacient cu insuficienţă cardiacă antivitaminele K sunt indicate în următoarele cazuri :
dacă este în clasa NYHA II
în caz de fibrilaţie atrială permanentă
Dacă are proteză valvulară mecanică
în caz de tromb intracavitar
Daca insuficienţa cardiacă este refractară la medicaţia maximală
Tratamentul IC sistolice cuprinde:
Furosemid si derivati nitrati in caz de EPA
IEC, ca si tratament de referinta chiar si pentru clasa I
Corticoterapie
Inhibitori de calciu, daca HTA persista in ciuda diureticelor, IEC, Betablocante
Antiaritmice de calsa I
Unul din semnele stetacustice care apare în insuficienţa aortică este:
Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
Zgomot 2 diminuat sau abolit
Suflu holosistolic, maximal, în focarul mitral, piolant, care iradiază în axilă
Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal în focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gâtului
Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim în focarul aortic
Care din următoarele sunt semne de insuficienţă cardiacă la copilul mare:
Cianoză
edeme periferice
Palpitaţii
Dispnee de efort
Stări de rău
ECG in insuficienta mitrala poate prezenta:
Unda P<0,12 secunde bifida in DI
Hipertrofie ventriculara stanga (diastolica apoi sistolica)
P >0,12 secunde bifida in V1
P >0,12 sec bifazica in V1
Fibrilatie sau flutter atrial
Diagnosticul diferenţial al stenozei aortice include :
Disectia de aortă
Insuficienţa tricuspidiană
Comunicarea interventriculară
Cardiomiopatia obstructivă
Insuficienţă mitrală
Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la insuficienta mitrala cronica degenerativa:
Apare degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, redundante
Defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
Este cea mai frecventa valvulopatie, afecteaza subiectii in varsta
Valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite
Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze valvulare
*Hipoxia cu hipercapnie se întâlnesc în:
Decompensarea BPOC
Embolia periferica
Criza de astm
Edem cerebral
Insuficienţa renală
Care dintre următoarele explorări trebuie realizate de primă intenție în caz de dispnee:
Radiografia toracică fară
Radiografia toracică profil
Gazometria arterială
EKG
Fibroscopia bronşică
BPOC foarte severă se caracterizează prin:
VEMS/CV sub 0,70
VEMS sub 30% din cel teoretic
VEMS sub 50% din valoarea prezisă în absența insuficienței respiratorii
30% < VEMS > 50% decât cel teoretic
VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg
Care dintre următorii sunt factori de risc pentru BPOC:
Praf de piatră
Deficit de alfa 1 antitripsină
SO2
Polen
Bumbac
Care dintre următoarele semne de alarmă necesită ventilaţie mecanică:
Confuzie
Semne de şoc
Tulburări recente ale funcţiilor superioare
PaO2<45mmHg
PaCO2>45mmHg
*La un pacient cu tuse cronică, cu Rx toracică anormală se iau următoarele măsuri :
Se face o endoscopie bronşică
Se face un test de provocare bronşică
Se face pH-metrie sau tranzit esogastric
Se face examenul expectoraţiei şi/sau endoscopie bronşica
Se face o Rx de sinusuri
Tusea cronică cu radiografie toracică anormală nu apare în următoarele circumstanţe:
Fibroza pulmonară
Mucoviscidoză
Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie
Dilatare bronşică difuză
Reflux gastroesofagian
Reprezintă principii de management pentru hemoptizia masivă:
Prevenirea asfixiei
Perfuzarea cu soluţii macromoleculare
Arteriografie bronşică +/- embolizare
Nu se administrează oxigenoterapie
Chirurgia hemostazei
Hemoragia alveolara poate avea ca etiologie:
Tratament medicamentos
toxice
Periarterita Nodoasa
LES
tulburari de conducere
*Spitalizarea unei crize astmatice este indicată atunci când:
PEF este < 50% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul initial
PEF este < 40% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul initial
PEF cuprins între 70-80% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul initial
PEF cuprins între 50-60% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul initial
PEF este > 80% din valoarea optimă la 2-3 ore după tratamentul initial
Astmul persistent moderat se caracterizează prin:
Simptome cotidiene
VEMS < 40% din valorile prezise
Alterarea somnului
Utilizarea zilnică de beta 2 agonisti
Simptome de astm nocturn < 1/saptamana
Care dintre următoarele afirmaţii privind dozarea de IgE serice specifice sunt adevărate:
Este limitată la 5 pneumalergeni
Este inutilă dacă testele cutanate sunt negative
Este utilă când există diferenţe între istoricul clinic şi testele cutanate
Este utila când testele cutanate nu sunt disponibile
Este inutila dacă examenul clinic este puţin evocator
Care dintre următoarele criterii de astm instabil sunt adevărate:
Agravare în zori
Variaţii ale PEF <-30%
Crize pluricotidiene
Agravare noaptea
Creşterea consumului de B2 agonişti
Despre rinita alergica sunt adevarate urmatoarele:
rinita sezoniera este datorata mai ales polenului
rinita peranuala este datorata alergenilor domestici
rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii
Exista ordine cronologica intre rinita si astm
rinitele alergice sunt clasificate in persistente si intermitente
*Care este medicamentul rezervat cazurilor bogate în bacili sau suspecte cu bacili rezistenti la copil in tuberculoza:
Etambutol
Rifabutina
Isoniazida
Pirazinamida
Rifampicina
Tuberculoza miliară se manifestă prin:
alterarea rapidă a stării generale
Alterarea diurezei
Febră
subfebrilitate
dispnee pentru forma evoluată
Urmărirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective:
Vindecarea pacientului
Evitarea răspândirii bolii de către un pacient tratat neadecvat
Dezvoltarea rezistentei la medicamentele antituberculoase
Supravegherea pacientului până la finalul bolii
Documentarea sfârşitului tratamentului
Cvadriterapia antituberculoasă cuprinde următoarele, cu excepţia:
Procainamida
Izoniazida
Pirazinamida
Esmolol
Rifampicină
Educaţia terapeutică a pacientului cu boală tuberculoasă vizează:
Natura şi durata tratamentului
necesitatea supravegherii subiecţilor contacţi
modalităţi de administrare al tratamentului
necesitatea respectării tratamentului
documentarea sfârşitului tratamentului
*Într-o fibroză pulmonară primitivă:
Debutul este brusc, cu tuse şi expectoratie mucopurulentă
Apar frecvent semne extrarespiratorii
Vârsta medie de aparitie este de 20 de ani
Evoluția este favorabilă, spre vindecare
Lavajul bronhoalveolar (LBA)evidentiaza : alveolită cu PNN frecvent cu eozinofile
Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandată în prezența unor semne de gravitate imediată:
Confuzie
Frecventa cardiacă > 125/min
Roşeaţă la nivelul pomeţilor
Temperatura de 37-38º C
Presiune arterială < 90/60 mmHg
Care dintre următoarele sunt caracterisitce pneumoniei cu anaerobi:
Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
Hiponatremie
Eradicarea focarelor infecţioase
Hemoculturi frecvent negative
Excavaţie cu nivel hidroaeric
Infecţiile acute comunitare cauzatoare de pneumopatie interstiţială difuză sunt:
Rujeola
Micoplasma pneumoniae
Stafilococ auriu
Streptococ pneumoniae
Chlamidiae
Alveolita cu neutrofile se regaseste in urmatoarele entitati patologice:
Sclerodermie
Histiocitoza X
Sarcoidoza
Azbestoza
Poliartrita reumatorida
*Tumorile pulmonare secundare se prezintă sub mai multe aspecte, cu excepţia:
Nodulilor pulmonari
Limfangitei carcinomatoase
Cavernei bacilare
Metastazelor endobronşice
Adenopatiilor mediastinale
În cancerul broho-pulmonar fără celule mici, bilanţul iniţial include:
Fibroscopia bronşică
Probele functionale respiratorii
RMN
Biopsia medulară
CT toracic
Cancerul brohopulmonar fără celule mici regrupează următoarele tipuri histologice:
Epidermoid
Cu celule mici
Cu celule mari
Adenocarcinoamele
Slab diferentiat
*În caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienţii cu insuficienţă respiratorie markerul biologic cel mai precoce este:
Hipercapnia arterială cronică
Hipoxemia arterială cronică
Hipokaliemia
Hiponatremia
Hipovolemia
Insuficienta respiratorie restrictivă datorată unei afectări neurologice sau musculare apare în urmatoarele circumstanţe patologice:
Poliomielită anterioară acută
Poliradiculonevrită
Miastenie
Zona Zoster
Dermatopolimiozită
Următoarele reprezintă măsuri de ameliorare a oxigenării în insuficienţa respiratorie cronică:
Kinoterapie respiratorie
Oxigenoterapie de scurtă durată
Ventilaţie spontană cu presiune pozitivă inspiratorie
Ventilaţie asistată
Ventilaţie spontană cu presiune pozitivă expiratorie
Deformari toracice fara rasunet respirator apar in:
Obezitate
Pectus excavatum (Torace in palnie)
Absenta primei coaste
Coasta cervicala accesorie
Defect de osificare a claviculelor
Următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie sunt adevărate:
Insuficienta respiratorie cronică reprezintă imposibilitatea aparatului circulator de a mentine gazometria
Insuficienta respiratorie obstructivă se caracterizează prin diminuarea capacitătii pulmonare totale
Insuficienta respiratorie obstructivă se caracterizează prin afectarea schimbului respirator
Insuficienta respiratorie restrictivă se caracterizează prin diminuarea capacitătii pulmonare totale
Insuficienta respiratorie restrictivă se caracterizează prin afectarea 13 pompei ventilatorii
Definitia clinică a stării de şoc este:
HTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor
HTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor
HTA cu TAS < 90 mmHg in absenţa semnelor de hipoperfuzie a organelor
HTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenţa sau absenţa semnelor de hipoperfuzie a organelor
HTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenţa sau absenţa semnelor de hipoperfuzie a organelor
Dintre medicamentele utilizate în resuscitarea cardio – pulmonară (în stopul cardiac) fac parte :
Noradrenalina
Adrenalina
Amiodarona
Digoxin
Lidocaina
În stopul cardiac, alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicată în caz de:
Hipopotasemie confirmată sau suspectată
Hiperpotasemie confirmată sau suspectată
Hipercalcemie
Hipocalcemie suspectată
Stop cardiac în cadrul unei intoxicaţii cu antidepresive triciclice
Privind şocul hipovolemic sunt adevărate următoarele afirmaţii:
Scade funcţia de pompă cardiacă
Creşte presarcina cardiacă
Scade aportul de oxigen tisular
Scade presarcina
Scade debitul cardiac
Semne biologice care pot apărea în starea de şoc pot fii:
Hiperlactacidemie (>12 mmol/L)
Hipoxie în caz de detresă respiratorie
Colestază hepatică şi citoliză apar întotdeauna
Coagulare intravasculară diseminată
Acidoză metabolică
.*Embolia cerebrală cu punct de plecare o endocardită infecţioasă trebuie căutata în caz de:
AVC însoţit de febra, suflu de insuficienţă mitrală sau aortică
AVC cu cefalee şi cervicalgie
AVC si fibrilaţie atrială
AVC şi cardiomiopatie dilatativă
AVC şi diabet zaharat decompensat
*În cazul unui Accident Ischemic Tranzitor deficitul neurologic regresează în mai puţin de:
24 ore
30 minute
48 ore
1 oră
72 ore
În cazul suspiciunii de AVC se impune de urgenţă (pentru diagnostic de certitudine)
Măsurarea tensiunii arteriale
Corectarea glicemiei
Repausul la orizontală în pat
CT craniu
RMN craniu
Bolile arterelor mici sunt:
la originea infarctelor lacunare
Responsabile de 50% din infarctele cerebrale
Produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante
Generatoare de emboli cerebrale
Legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
Sindromul pseudobulbar consta în:
Râs şi plâns spasmodic
Sindrom cerebelos bilateral
Tulburari de fonaţie şi deglutiţie
Crize epileptice
Demenţă
Examinari paraclinice de realizat de urgenta in cazul unui infarct cerebral sunt:
Radiografia toracica
Ac anti beta 2 GP1
Eco doppler cervical
TPHA VDRL
CPK
Imagistica cerebrala in cazul unui infarct cerebral arata:
CT cerebral initial normal
Aspect de prea frumoasa sylviana
Hiposemnal in secventele de difuzie
Hipersemnal FLAIR in primele 30 de minute de la ischemie
Hemoragie vizualizabila pe secventele T2
* Care dintre următoarele afirmatii este falsă?
La adult, temperatura se măsoară axilar, bucal sau la nivelul timpanului
Orice tip de febră trebuie asistata de urgentă
Febra se datorează unei disfunctii de termoreglare
Febra este sinonimă cu infectia
Anamneza si examenul clinic orientează diagnosticul de febră acută
Febra se defineste prin:
O temperatură centrală mai mare de 38°C dimineaţa
O temperatură la nivelul timpanului mai mare de 39°C
O temperatură axilară mai mare de 37,8°C seara
O temperatură la nivelul timpanului mai mare de 38°C dimineaţa
O temperatură bucală mai mare de 38,3°C seara
Printre semnele de gravitate ale unei febre acute se numără:
Deshidratarea acută
Complicaţiile neurologice: comă, convulsii, encefalopatie
Vârstele extreme şi sarcina
Situaţia socială avantajată
Întoarcerea dintr-o zonă endemică pentru obezitate
În etiologia febrei acute, se regăsesc următoarele cauze neinfectioase:
Spasmofilia
Boala tromboembolică
Tumorile solide sau hematologice
Traumatismele acute ale membrelor superioare
Alergia medicamentoasă
În fata unei febre acute, urgentele infectiose sunt:
Purpura fulminans
Hepatitele acute virale
Celulita extinsă
Septicemia
Accidentul vascular cerebral
În fiziopatologia gripei, se parcurg următoarele etape:
Penetrarea celulară, gratie hemaglutininei
Replicarea intracelulară
Evolutia endemică sau epidemică, legată de diversitatea genetică a virusului
Eliberarea virionilor, gratie neuraminidazei
Liza celulară, reactia inflamatorie si suprainfectiile bacteriene potentiale
Preventia gripei se realizează prin:
Antibioterapie sistematică în focar
Vaccinare repetată anual la anumite categorii de populatie
Screeningul secretiilor respiratorii în colectivitătile în care evoluează un caz izolat de gripă
Administrarea precoce de oseltamivir la adultii si copiii de peste 13 ani expusi la un caz diagnosticat, în perioadă epidemică
Măsuri de întrerupere a transmiterii
*Gripa aviară, cu transmitere importantă la om si mortalitate de peste 60%, recunoaste ca agent etiologic:
Un virus H1N1
Un virus H2N2
Un virus H5N1
Un virus H3N2
Un virus H1N5
Vaccinarea anuală antigripală este recomandată pacientilor cu următoarele conditii cronice:
Infectia cu HIV
Diabetul insulinodependent
Sindromul nefrotic pur
Epilepsia fotosensibilă
Luxatia congenitală de sold
Gripa malignă se va lua în considerare în caz de:
Debut brusc
Sexul feminin si vârsta sub 6 luni
Febră ridicată, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameteală
Liză celulară, reactie inflamatorie si suprainfecsii bacteriene potentiale
Prezenta contaminării recente si a unui context epidemic (noiembrie – martie)
Principalele infectii oportuniste care pot apare la pacientii infectati cu HIV sunt:
Infectia streptococică recurentă
Pneumocistoza pulmonară
Toxoplasmoza cerebrală
Infectia cu citomegalvirus
Sarcomul Kaposi
Istoria naturală a infectiei cu HIV parcurge următoarele faze:
Primoinfectia
Faza de latentă
Faza de variabilitate genomică a virionilor
Faza paucisimptomatică
SIDA
* HIV este:
O infecţie cronică
Germen oportunist
Un retrovirus ce conţine ARN
O reacţie serologică
Un polimixovirus ce conţine ARN
Profilaxia transmiterii maternofetale a infecţiei cu HIV se realizează prin:
Selectarea donatorilor de sânge
Tratarea mamei în timpul sarcinii
Naştere asistată de o echipă antrenată
Tratamentul profilactic al nou-născutului, timp de 6 săptămâni
Contraindicarea alăptării
Cancerele întâlnite frecvent în evolutia infectiei cu HIV sunt:
Sarcomul Kaposi
Melanomul malign
Osteosarcoame
Limfoamele
Unele cancere solide: pulmonar, al colului uterin, al canalului anal
Indicatiile penicilinoterapiei în sifilis sunt următoarele:
Neurosifilisul
Cicatricea serologică a unui sifilis vechi
Sifilisul precoce si tardiv
Reactia Herxheimer
Testul de imunofluorescentă indirectă
Leziunea specifică sifilisului primar este:
Tabesul
Goma sifilitică
Sifilida
Rozeola sifilitică
Sancrul sifilitic
Bilantul biologic de realizat în fata unei Infectii cu transmitere sexuala constă în:
Anamneza si examenul clinic
Serologia HIV1 si HIV2, cu acordul pacientului
Serologia virusurilor hepatitelor A, B si C
TPHA-VDRL
Prelevat uretral/vaginal în caz de scurgeri/leucoree sau senzatii de arsură
Care dintre următoarele afirmatii referitoare la infectia gonococică sunt adevărate:
Este cauzată de Neisseria Gonorrheae, coc Gram-negativ
Nou-născutul poate dezvolta formă oftalmică, angajând prognosticul functional al ochiului
Perioada de incubatie variază între 4-6 săptămâni si 6 luni
Diagnosticul este sugerat de examenul clinic în formele purulente clasice
Infectiile sunt contractate mai ales în timpul rapoartelor orogenitale neprotejate
Definitia Sindromului de Raspuns Inflamator Sistemic este clinică si cuprinde următoarele:
Febră peste 38°C sau sub 36°C
Paloare cutaneomucoasă impresionantă
Frecventă respiratorie peste 20/minut
Frecventă cardiacă peste 90/minut
Transpiratii reci
Care dintre următoarele elemente sunt considerate factori de teren cu risc pentru septicemie:
Statutul social precar
Spitalizarea sau perioada postoperatorie recentă
Vârstele extreme (peste 65 ani si sub 6 luni)
Imunosupresia, celulară sau umorală, congenitală sau dobândită
Toxicomania
Supravegherea biologică a tratamentului într-o septicemie se realizează în functie de:
Verificarea portii de intrare
Identificarea unei complicatii iatrogene
Curba termică, starea generală, localizările secundare
Hemoculturi seriate, minim 3/24 ore
Hemogramă, CRP, hemostază
Diagnosticul diferential al septicemiei se face cu:
Socul cardiogen
Embolia pulmonară
Socul hipovolemic
Criza de astm bronsic
Accidentul vascular cerebral
Care dintre următoarele localizări corespund etiologiei stafilococice a septicemiei:
Sistemul urinar
Endocardul
Căile biliare
Tegumentele
Focarul vascular
În care dintre următoarele situatii se recurge la rehidratarea parenterală:
Vărsături incoercibile
Deshidratare severă
Vârste extreme (peste 65 ani si sub 6 luni)
În majoritatea cazurilor
Tulburări de constientă / de vigilentă
Profilul sindromic al diareei se referă la:
Sindromul de soc septic;
Sindromul nefrotic impur
Sindromul gastroenteritic
Sindromul holeriform
Diareea invazivă
Examenul parazitologic al scaunului este indicat în caz de:
Diaree peste 3 zile
Diaree peste 7 zile, în ciuda unui tratament antibiotic specific
Diaree continând glere, sânge, puroi
Diaree la un subiect imunodeprimat
Diaree la revenirea dintr-un sejur în zona tropicală
Care dintre următorii agenti etiologici generează sindroame dizenterice:
Campylobacter jejuni si Yersinia
Stafilococul aureu si Bacillus cereus
Shigella si Salmonella
Vibrio cholerae
Escherichia coli
Tratamentul antibiotic în diareea acută cu deshidratare la adult:
Calmează durerile abdominale
Nu este administrat sistematic
Se adresează contactilor, pentru preventia contaminării
Trebuie precedat de examinarea endoscopică
Este rezervat diareei nosocomiale
Hemoragia digestiva superioara provine din:
Esofag
Stomac
Intestin subtire
Duoden in amonte in unghiul duodeno-jejunal
Vene suprahepatice
Hemoragia digestiva superioara poate fi data de:
Esofagita peptica
Sindromul Mallory-Weiss
Tumori maligne si benigne gastroesofagiene
Ruptura varice esofagiene
Ruptura anastomoza intestinala
In cazul Hemoragiei Digestive Superioare este necesar:
Evaluarea parametrilor vitali :TA, puls
Anamneza asupra medicatiei antiinflamatoare
Evaluarea factorilor de risc pentru insuficienta hepatocelulara
Evaluarea factorilor de risc pentru aparitia anemiei
Tuseu rectal
Pentru evaluarea gravitatii Hemoragia Digestiva Superioara sunt necesare:
Hemoleucograma
Uree
EKG
EEG
Teste hepatice
Leziunile ulcerative gastro-duodenale hemoragige sunt favorizate de:
Aspirina
Antiinflamatoare nesteroidiene
Blocante ale canalelor de calciu
Blocanti ai receptorilor AT1
Anticoagulante
Hemoragia Digestiva Inferioara poate fi data de:
Diverticuli colici
Tromboza de vena pulmonara
Angiodisplazii
Cancer de colon
Colita ulceroasa
In caz de Hemoragia Digestiva Inferioara:
Este necesar excluderea Hemoragiei digestive Superioare
Este necesar o colonoscopie totala
Se poate efectua examen cu videocapsula endoscopica
Este necesar efectuarea unei arteriografii membrele inferioare
Efectuarea unei arteriografii celio-mezenterice
In cazul hemoragiilor digestive se vor efectua urmatoarele investigatii cu exceptia:
Hemoleucograma
Grupa sanguina , Rh
Teste de coagulare
Scintigrafie ventilatie perfuzie
Explorare endoscopica
Masurile de stabilizare/reanimare in hemoragia digestiva includ :
Oxigenoterapie
Pozitie laterala de securitate
Prinderea a doua cai venoase periferice
Intubatie oro-traheala
Umplere vasculara
Care dintre următoarele afirmatii sunt adevărate în hepatitele virale:
Se vindecă întotdeauna complet, dând imunitate de durată
Se caracterizează printr-o inflamatie a parenchimului hepatic, secundară unei infectii virale
Ecografia abdominală este relevantă pentru diagnosticul pozitiv
Sunt legate în majoritatea cazurilor de virusuri hepatotrope
Toate virusurile implicate contin ADN
Care dintre următoarele afirmatii referitoare la hepatitele virale sunt adevărate:
În general, pe primul plan se situează simptomele tipice ale infectiei virale
Hepatita dată de herpesvirusuri este deseori asimptomatică sau pauci simptomatică
Transmiterea bolii se face exclusiv prin mecanism fecal-oral
Boala este mai frecventă si mai gravă la subiectii imunodeprimati
Cronicizarea reprezintă regula în evolutia hepatitelor cu herpesvirusuri
Care dintre următoarele faze caracterizează istoria naturală a hepatitei cronice B:
Portajul cronic al AgHBs sub 6 luni
Imunotoleranta
Imunoeliminarea
Alergică
Faza non-replicativă
*Virusul hepatitic Delta:
Este un ADN-virus
Se transmite mai ales pe cale fecal-orală
Este un virus defectiv
Determină o eruptie veziculoasă
Generează o infectie acută zgomotoasă, severă, cu risc vital
În examenul serologic al hepatitei virale acute B:
AgHBs este prezent imediat după infectare
Ac anti-HBs semnifică vindecare sau vaccinare eficientă
Ac anti-Delta apar la purtătorii de AgHBs
Prezenta IgM anti-HBc este un semn de infectie acută
Trecerea la cronicitate este sugerată de prezenta AgHBs
Tabloul clinic in ulcerul gastric presupune:
Dupere de tip crampa in epigastru
Durere ameliorata de alimentatie alcalina
Durere in hipocondru stang
Greturi si varsaturi bilioase
Diaree
Endoscopia digestive superioara
Permite diagnosticul pozitiv al ulcerului
Permite realizarea biopsiilor
Test-diagnostic pentru ingestia de substante caustice
Arata eradicarea Helicobacter Pylori
Permite efectuarea biopsiilor antrale pentru identificarea Helicobacter pylori
Metode de diagnostic a infectiei cu Helicobacter Pylori:
Examen histologic din biopsia mucoasei gastrice
Testul rapid cu ureaza
Cultura din biopsii
Testarea de TGO si TGP
Testarea ureei si creatininei
Tratamentul ulcerului include:
eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori daca este prezent
Continuarea tratamentului cu AINS
Prescrierea unui tratament cu inhibitori de pompa de protoni(IPP) pe durata variabila
intreruperea unui tratament gastrotoxic
consumul de lactate
Icterul – definitie
Coloratie galbena a pielii si mucoaselor
Cresterea nivelului plasmatic al bilirubinei
Scaderea nivelului plasmatic al bilirubinei
Bilirubina totala >50 µmol/l (2-2,7mg%)
Bilirubina >80µmol/l
In icterul cu bilirubina conjugata intalnim:
Urina de culoare normala
Urina de culoare inchisa
Scaune normal colorate
Scaune decolorate
Diaree
In icterul cu bilirubina neconjugata intalnim:
Urina de culoare deschisa
urina de culoare inchisa
Scaune normal colorate
scaune decolorate
Diaree
Cauzele principale in icterul cu bilirubina neconjugata
Hemoliza
fumatul
Sindromul Gilbert
Consumul de toxine
Oboseala
La examenul clinic in icterul cu bilirubina conjugata intalnim:
subfebrilitati
leziuni de grataj
Semne de hipertensiune portala si de insuficienta hepatocelulara
febra
Cardiomegalie
Cauzele frecvente de ciroza hepatrica sunt urmatoarele:
Alcoolul
Hepatita B virala
Steatohepatita nonalcoolica
Boala Wilson
Deficit de alfa-1antitripsina
Tabloul clinic in hipertensiunea portala cuprinde:
Spenomegalie
Circulatie coleterala abdominala
Ascita
Eritroza palmara
Hipocratism digital
Urmatoarele sunt semne de insuficienta hepato celulara:
Splenomegalia
Circulatia venoasa colaterala
Eritroza palmara
Hipocratismul digital
Icter
In ciroza hepatica ecografia Doppler poate decela:
Conturul hepatic
Dilatarea trunchiului portal
Incetinirea sau chiar inversarea fluxului portal
Presiunea in vena porta
Dismorfie hepatica
Managementul cirozei hepatice implica urmatoarele cu exceptia:
Tratamentul cauzei
Depistarea complicatiilor
Managementul comorbiditatilor
Vaccinarea contra citomegalvirusului
Adaptarea posologiei anumitor medicamente
Factorii declansatori ai sindromului hepato renal sunt:
Infectia sistemica
Psoriazis cutanat
Hepatita alcoolica acuta
Dezechilibre hidroelectrolitice
Dezechilibre psihologice
Encefalopatia hepatica asociaza:
Encefalopatia hepatica asociaza :
Anomalii ale aparatului locomotor
Anomalii ale examenului clinic neurologic
Tulburati de constienta
Tulburari de personalitate
In cazul encefalopatiei hepatice trebuie efectuate :
Glicemia
PSA
Bilant hidroelectrolitic
CT cerebral
Punctie lombara
Tratamentul encefalopatiei hepatice cuprinde urmatoarele cu exceptia:
Tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie
Tratamentul cauzei declansatoare
Lactuloza sau neomicina
Interzicerea consumului de alcool si a medicatiei hepato toxice
Contraindicarea tratamentelor psihotrope
Factorii declansatori ai ascitei voluminoase sunt:
Icterul
Consumul de alcool
Infectia sistemica
Hemoragia digestiva
Carcinom hepatocelular
Boala Crohn definitie
Boala inflamatorie transmurala
Afecteaza tubul digestiv
Localizarile frecvente: ileonul, colonul, anusul
Caracterizata prin onstipatie
Localizare exclusiva in colon si anus
Evolutia in boala Crohn:
Evolutie in pusee
Fara modificari de la un puseu la altul
Posibile modificari fenotipice de la un puseu la altul
Speranta de viata a pacientilor este usor diminuata
Recidiva postoperatorie este foarte frecventa
Complicatiile bolii Crohn sunt:
Colita acuta grava
Tromboza venoasa profunda
Fistule/abcese
Stenoza digestive
Constipatie
Rectocolita hemoragica –definitie:
Boala inflamatorie non-trasmurala
Afecteaza constant rectul
Tabloul clinic este dominat de constipatie
Este dominata in general de diaree cu glere si sange
Are o evolutie progresiva asociata cu dureri abdominale
Complicatiile rectocolitei hemoragice sunt:
Obezitate
Megacolon toxic
Denutritie
Perforatie
Cancer colorectal 5-15%
Factorii de risc in aparitia volvusului sigmoidian sunt:
Varsta peste 50 de ani
Varsta peste 70 de ani
Constipatia
Megadolico-sigmoid
Interventii chirurgicale anterioare
Diagnosticul volvusului sigmoidian:
Meteorism voluminos simetric
Radiografie abdominala simpla/ CT: niveluri colice in U inversat
Abdomen suplu, mobil cu respiratia
Meteorism voluminos asimetric
Episoade repetate de rectoragie cantitativ reduse
Tratamentul ocluziei pe brida in prezenta semnelor de severitate este:
Doar tratament medical
Laparotomie: explorare, prelevare de lichid peritoneal
Laparotomie – pastrarea bridei
Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire
Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire , in absenta necrozei:rezectie, anatomopatologie +/- restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala
Diagnosticul de volvulus al cecului presupune:
Meteorism voluminous difuz
Prezenta varsaturilor
Absenta varsaturilor
Radiografie abdominala simpla
Nivel colic la nivelul hipocondrului stang
In ocluzia de intestine subtire apare:
Varsaturi precoce
Hematemeza
Oprirea mai tardiva a tranzitului intestinal
Aspect fecaloid initial al varsaturilor
Rectoragie
Principala cauză de apariţie a apendicitei acute este:
Obstrucţia cu ascarizi
Obstrucţia cu stercoliţi
Hipertrofia ţesutului limfoid
Obstrucţia cu bariu
Obstrucţia cu sâmburi
Care dintre urmatoarele afirmatii legate de anatomia apendicelui este corecta:
Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea retrocecala
Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea mezoceliaca
Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea pelvina
Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea laterocecala
Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea subhepatica
Din punct de vedere fiziopatologic infectia apendiculara se produce cel mai adesea pe cale:
Limfatica
Hematogena arteriala
Hematogena venoasa
Endogena
Exogena
In cazul unui plastron apendicular tratamentul consta in:
Lavaj intraabdominal
Apendicectomie imediata
Apendicectomie la distanta
Tratament medical initial- antibioterapie imediata
Drenaj percutanat
Care din urmatoarele elemente nu sunt caracteristice computer tomografiei in apendicita acuta:
Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva pozitiva
Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva negative
Deceleaza intarirea conturului mucoasei apendiculare
Deceleaza diminuarea conturului mucoasei apendiculare
Deceleaza diminuarea conturului mucoasei apendiculare
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Hernia se exteriorizeaza printr-un orificiu natural
Hernia se exteriorizeaza printr-un punct slab datorat unei incizii efectuate in prealabil
Eventratiile apar prin orificii ne-naturale
Eventratiile apar prin orificii naturale
Evisceratia se caracterizeaza prin absenta peritoneului din jurul viscerelor
Care din urmatoarele afirmatii legate de evisceratii sunt corecte:
Apar prin orificii ne-naturale
Viscerele sunt acoperite de peritoneu
Visecerele nu sunt acoperite de peritoneu
Apar prin orificii natural
Cel mai frecvent apar la nivelul orificiului ombilical
Care dintre elementele examenului clinic al bolnavului cu hernie sunt corecte:
Palpare unilateral
Palpare bilateral
Palpare in ortostatism
Palpare in decubit dorsal
Efortul de tuse al pacientului
In cazul unei hernii strangulate diagnosticul clinic va decela:
Masa tumorala ireductibila
Masa tumorala partial reductibila
Durere
Prezenta pulsiunii la efortul de tuse
Absenta pulsiunii la tuse
Principala complicatie a unei hernii este strangularea. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Durere majora in strangularea intestinului subtire
Durere estompata in strangularea intestinului subtire
Varsaturi precoce in strangularea intestinului subtire
Varsaturi tardive in strangularea intestinului subtire
Blocarea tardiva a tranzitului in strangularea colonului
Tabloul biologic in cazul unei colecistite acute cuprinde:
Colestaza
Sindrom inflamator
Lipaza normala
Citoliza
Absenta icterului si a citolizei
Tabloul clinic in cadrul unei colecistite acute cuprinde:
Durere in hipocondrul drept insotita de aparare muscular
Durere in hipocondrul drept neinsotita de aparare muscular
Sindrom febril
Sindrom icteric
Fara semne de ocluzie intestinala
Formele clinice ale colecistitei cronice litiazice sunt:
Litiaza coledociana
Cancerul hepatic
Colecistita scleroatrofica
Vezicula de portelan
Fistula biliara
Care din urmatoarele afirmatii legate de ileusul biliar sunt corecte:
Este o ocluzie intestinala
Colecistectomia este absolut necesara in timpul interventiei care va rezolva ocluzia intestinala
Aerobilia este prezenta
Sindromul icteric este prezent
Aceasta complicatie apare ca urmare a aparitiei unei fistule intre colecist si duoden
Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul ileusului biliar nu este corecta:
Necesita spitalizare de urgenta
Tratament simptomatic
Necesita laparotomie, enterectomie, extragere calcul, sutura intestinului
Colecistectomia este obligatorie
De cele mai multe ori colecistectomia se efectueaza in timpul doi
Elementele care compun triada Charcot sunt:
Febra, frison, icter
Durere, febra, icter
Durere, febra, oprire de tranzit
Aparare musculara, oprire de transit, icter
Oprire de transit, icter, febra
In pancreatita cronica:
Durerea este o manifestare sporadica
Consumul prelungit de alcoolul reprezinta cauza dominanta
Poate sa apara in hipercalcemia hipercronica
Poate sa apara in boala Crohn
Nu influenteaza starea de nutritie
Examenele paraclinice in pancreatita cronica includ urmatoerele cu exceptia
CT abdominal
RMN pancreatic
Ecoendoscopie
Angiografie celio-mezenterica
Ecografie abdominala
Complicatiile pancreatitei cronice sunt:
Pusee de hepatita acuta
Pusee de pancreatita acuta
Pseudochist
Insuficienta hepatica
Insuficienta pancreatica exocrina
Criteriile de Ranson in pancreatita acuta la internare includ:
Glucoza ≥11mmol/l
Vasta sub 55 ani
Leucocite peste 16 000 m3
LDH≥ 1,5 normalul
ASAT ≥ 6 normalul
Scorul Ronson la 48 ore in pancreatita acuta include urmatoarele:
Scaderea hematocritului cu mai mult sau egal cu 10%
Calcemia mai mic sau egal cu 2 mmol/l
PaO2 ≥ 60 mmHg
Glucoza mai mare sau egal cu 11mmol/ l
Leucocite mai mare sau egal cu 16 mii m3
In 80-90% din cazuri etiologia pancreatitei acute include:
Hipercalcemia
Hiperlipidemia
Tumori de cap pancreatic
Alcoolul
Litiaza veziculara
Urmatoarele sunt complicatii locale ale pancreatitei acute:
Soc septic
Insuficienta renala acuta
Pseudochiste
Abcese
Infectia necrozei pancreatice
Tratamentul initial al pancreatitei acute include:
Spitalizare
Repaus absolut
Corectarea tulburarilor electrolitice
Analgezice majore
Tratamentul etiologic
Tratamentul durerii in pancreatita cronica este:
Antalgice
Sevraj alcoolic si tabagic
Enzimoterapie
Tratament endoscopic
Tratamentul hiperglicemiei
Cauzele de pancreatita cronica sunt urmatoarele cu exceptia:
Alcoolul
Hipercalcemia cronica
Cauze genetice
Cauze obstructive
Hipocalcemia
Peritonita secundara corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia:
Tuberculozei
Fistulei anastomotice
Infectiilor cu fungi
Infectarea pleureziei
Perforatiilor diverticulare
Consecintele sistemice ale unei peritonite acute sunt urmatoarele cu exceptia:
Soc septic
Insuficienta renala
Acidoza metabolica
Alcaloza metabolica
Insuficienta respiratorie
Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare este incorecta:
In mecanismele de aparare este implicat peritoneul
In mecanismele de aparare este implicat epiploonul
In mecanismele de aparare este implicat sistemul complement
Agentii infectiosi sunt de regula polimicrobieni
Agentii infectiosi sunt de regula monomicrobieni
Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare sunt corecta:
Principalul factor de prognostic este tipul de interventie chirurgicala care va fi efectuata
Principalul factor de prognostic este intervalul de la debut la interventia chirurgicala
Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de promptitudinea masurilor de reanimare
Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de tipul de antibioterapie care este instituit
Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de umplerea volemica si corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
Obiectivele primei consultaţii prenatale includ:
Confirmarea stării sarcinii
Prescrierea examenelor biologice obligatorii
Biopsia de vilozităţi coriale
Recomandări pentru igiena sarcinii
Ecografia morfofetală
Hipertensiunea arterială gestaţională include în definiţie:
Proteinurie masivă
Convulsii
TA sistolica >140 mm Hg
TA diastolica >90 mm Hg
Apariţia începând cu săptămâna a 10-a
Etiologia hemoragiilor din primul trimestru de sarcină nu include:
Placenta previa
Avortul spontan
Sarcina oprita in evoluţie
Sarcina extrauterină
Mola hidatiformă
Hemoragiile din trimestrele doi şi trei de sarcină pot fi produse de:
Ruptura uterină
Moartea fetală intrauternă
Placenta previa
HRP (hematomul retroplacentar)
. Chistele ovariene
Printre consecinţele diabetului gestaţional asupra fătului se numără:
Avortul spontan
Malformaţiile
Distocia de umeri
Oligoamnios sever
Macrosomie
Sarcina extrauterină reprezintă
Inserţia placentei la nivelul segmentului inferior
Hematomul retroplacentar
Dilatarea colului uterin în primul trimestru de sarcină
Boala trofoblastică gestaţională
Implantarea sacului gestaţional în afara cavităţii uterine
Fazele travaliului includ:
ştergerea şi dilatarea colului uterin
Angajarea craniului fetal
Expulzia
Lăuzia tardivă
Delivrenţa
În monitorizarea postpartum se urmăresc:
Bătăile cordului fetal
Contracţiile uterine de travaliu
Situatia craniului fetal în pelvisul matern
Globul uterin
Lohiile fiziologice
Dintre examenele paraclinice în cadrul primei consultaţii prenatale fac parte:
Serologia HIV, CMV
Amniocenteza
Hemograma
Ecografia Doppler
Proteinuria şi glicozuria
Evaluarea complementară a pacientului cu poliartrită reumatoidă presupune
Investigarea sindromului inflamator, VSH, Proteina C reactiva
Identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405
Determinarea anticorpilor anti-CCP si a factorului reumatoid
Radiografia de mâini si ecografia articulară
Testarea functiei hepatice si a creatininei
Tratamentul de fond în poliartrita reumatoidă presupune:
Utilizarea de prima intenție a terapiei anti-TNF în formele ușoare și moderate de boală
Inițial administrarea de metotrexat sau leflunomidă
Administrarea de rituximab de prima intenție în formele severe de boală
Evitarea hidroxiclorochinei în monoterapie
Utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazină
Factori de prognostic ai severitatii în poliartrita reumatoidă sunt
Prezenta gastritei
Prezenta eroziunilor la diagnostic
Teren genetic HLA-B27 pozitiv
Persistenta sinovitei la 3 luni de tratament
Debut acut monoarticular
In cadrul terapiei biologice din PR, medicatia anti-TNF include:
Influximab
Metotrexat
Diclofenac
Etanercept
Adalimumab
Cauzele principale ale mortalitatii in poliartrita reumatoida sunt:
Infectia
Distrugere osteocondrala
AVC
Sinovita atlantoaxoidiana
Cancer
Reactii adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide:
Diaree
Insomnii
Dispepsie
alopecie
Citopenii
Deformarea membrului inferior într-o fractura dezangrenata a extremitătii superioare a femurului este în:
Rotatie externă
Rotatie internă
Abductie
Adductie
Flexie
Următoarele afirmatii referitoare la fracturile extremitătii superioare a femurului sunt adevărate:
Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
Fracturile cervicale prezintă risc de necroză secundară a capului femural
Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
Fracturile cervicale prezintă risc de pseudartroză
Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioasă
O fractura a extremitatii inferioare a radiusului se caracterizează clinic prin
Durere
Impotenta functională
Deformarea pumnului „în dos de furculita” dacă deplasarea este anterioară
Leziune a nervului humeral
Edem
Din complicatiile posibile ale unei fracturi a extremitătii inferioare a radiusului fac parte
Leziunea nervului radial
Deschidere cutanată
Sindromul de compartiment
Infectia zonei operate
Necroza osoasă
Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din următoarele motive:
Risc de epifiziodeza postoperatorie (daca interventia chirurgicală este localizată pe cartilajul de crestere)
Tolerabilitate bună a fixarii vicioase prin remodelarea ulterioară
Epifize fertile: aproape de genunchi si departe de cot
Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de crestere
Absenta complicatiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips
In cazul fracturilor extremitatii inferioare a radiusului, la radiagrafia de fata a pumnului trebuie analizate:
interlinia articulara
Orientatia glenei radiale
Indicele radio-ulnar
Linia bistiloidiana
Angularea
Conform clasificării Garden, fractura cervicală a femurului cu ruptura completă este de tip:
Garden I
Garden II
Garden III
Garden IV
Garden V
Fractura extraarticulară cu deplasare posterioară a extremitătii inferioare a radiusului se numeste :
Pouteau-Colles
Goyrand-Smith
Gerard-Marchand
Destot
Galeazzi
{"name":"Licenta 2016", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie, cu exceptia:, Complicatiile mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de venticul stang sunt:, Cresterea sintezei factorilor vitaminei K-dependenti apare datorita:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}
More Quizzes
Das Boot Quiz
15814
Who knows me best
10512
Space Quiz
22110
Pilot Assessment Test
11627
Your xmas present
520
Fairtrade Jewellery Co.
4217
Dialogue_1
7424
Can YOU Make It Work?
1265
How Much Do You Really Know About Cars?
320
Part of SCRUM?
5221
DSN263-30 Shader Materials
24120
Which Bad Education (2019) Character Are You?
6318