Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

Razboi

1. Conform definitiei sale razboiul electronic informational presupune:

A) orice actiune care presupune gestionarea optima in scopuri proprii a spectului informational;

B) orice actiune destinata dezinformarii, perturbarii, alterarii sau distrugerii informatiilor inamicului si a capabilitatilor sale functionale, concomitant cu protejarea fortelor proprii aliate si asigurarea functionalitatii sistemelor informationale proprii

C) orice actiune destinata neutralizarii sistemelor informationale ale adversarului, concomitetn cu protejarea fortelor proprii impotriva actiunilor similare executate de catre adversare

2. Din setul de trasaturi fundamentale asignate razb. Informational fac parte si :

A) caracterul complex, multitudinea de tinte si posibilitatile sporite de manipulare;

B) dificultatea precizarii adversarilor, absenta oricaror frontiere, utilizarea unor tehnologii complexe si multitudinea de tinte

C) caracterul multisenzor multispectral, utilizarea unor tehnilogii avansate si posibilitatile sporite de manipulare

3. Din setul de principii de baza ale organizarii operatiilor informationale fac parte si :

A) principiul promptitudinilor, principiul interoperabilitatii si principiul C2W

B) principiul neutralizarii sistemelor C2, principiul dezinformarii informationale si principiul intensitatii

C) principiul neutralizarii sistemelor C2, principiul cunostiintelor si principiul promptitudinilor

4. Componentele razboiului informational sunt urmatoarele:

A) support informational, atac informational si protectie informationala

B) cercetarea informationala, atac informational si suprematie informationala

C) cercetarea informationala, atac informational si protetctie informationala

5. Conform definitiei si structurii sale, razboiul informational are urmatoarele forme de baza operationale:

A) razboi electronic, razboi contra sitemelor C2, operatiile psihologicem razboi cultural, razboi religios si razboi cybernetic (informatic)

B) razboi conta sistemelor C2, razboiul suprematiei informatiilor, razboiul electronic, razboiul psihologic, razboiul hackerilor si razboiul informatiilor economice

C) razboi cybernetic, raboiul electronic, raboiul hakerilor, operatiile psihologice, razboiul contra sistemelor C2 su IBW

6. Care sunt componentele de baza ale razboiului contra sistemelor C2 (C2W) :

A) razboiul electronic, razboiul cibernetic, razboiul psihologic, razboiul integrat si suprimarea fizica

B) razboiul informational, operatii psihologice, razboiul psihotronic, razboiul electronic si razboiul cibernetic

C) securitatea operatiilor, raboi electronic, operatii psihilogice, dezinformare militara si distrugere fizica

7. Proprietatile de baza ale matricei de senzori ES sunt urmatoarele:

A) caracterul pasiv, actiunea in timp util si superioritatea razei de actiune fata de sistemele de arme ale advers.

B) caracterul pasiv, actiunea in timp cvasireal si caracterul multispectral multisenzor

C) caracterul pasiv, actiunea in timp real si capacitatea de alarmare timpurie

8. Razboiul electronic este definit ca o actiune militara care presupune:

A) utilizarea energiei electromagnetice in scopul gestionarii optimale a spectrului electromagnetic

B) utilizarea energiei electomagnetice in scopul controlarii spectrului electromagnetic

C) utilizarea energiei electomagnetice in scopul neutralizarii adversarului in spectrul electromagnetic

9. Componentele majore ale razboiului electronic sunt urmatoarele:

A) suport electronic, ofensiva electronica si defensiva electonica

B) suport electronic, contramasuri electronice si protectie electrornica

C) suport electronic, cercetare electonica INT si protectie electronica

10. Formele actiunii de lupata ale EW sunt urmatoarele:

A) logistica electronica si defensive electronica

B) suport electronic si ofensiva electronica

C) ofensiva electronica si defensive electronica

11. Din setul de misiuni generele ele EW fac parte si :

A) Tehnicile de tip INT,neutralizarea prin bruiaj si mascarea electronica

B) Cercetarea semnalelor, DEW si EMC

C) Tehnicile de tip INT, suprimarea fizica si EMC

12. Din paleta pincipiilor generale de organizare si ducere a EW fac parte si :

A)Continuitatea si oportunitatea asigurarii cu informatii reale a unitatilor de EW,cercetarea electronica si conducerea centralizata a actiunilor de EW

B)Continuitatea si oportunitatea asigurarii cu informatii reale a unitatilor de EW,repartitia optima a resurselor de EW si continuitatea actiunilor de EW

C)Continuitatea si oportunitatea asigurarii cu informatii reale a unitatilor de EW,principiul imaginii in oglinda si principiul cooperarii permanente

13. Cele mai importatnte tehnici de tip INT (ca si grad de aplicabilitate,certitudine etc) sunt ur :

A)IMINT,COMINT,LASINT? si RINT

B)SIGINT,OPTINT,HUMINT si RINT

C)SIGINT,MASINT,OSINT si RINT

14. Functiile de baza ale suportului electronic sunt ur :

A) Detectia, localizarea, analiza si clasificarea imediata a amenintarilor in spectrul electromagnetic

B) Interceptarea, goniometrarea, analiza si recunoasterea imediata a amenintarilor electronice

C) Interceptarea, localizarea, analiza si recunoasterea surselor de radiatii ostile

15. Utilizarea sis de tip C2 are ca efecte majore:

A) Dominatia in spectrul informational,procesarea avansata a informatiei si fuziunea informatiei

B) Obtinerea superioritatii informationale ,superioritatea actului de C2 si superioritatea de lovire

C) Dominatia informationala,gestionarea actului de C2 si suprimarea fizica a apararii

16. Tehnicile de tip EMCOM presupun:

A) Proceduri de optimizare a emisiilor electromagnetice la nivelul tuturor categoriilot de tehnica militara

B) Proceduri de gestionare si analiza continua a emisiilor electromagnetice la nivelul tuturor categoriilor de tehnica militara

C) Proceduri de restrictionare a emisiilor electromagnetice la nivelul tuturor categoriilor de tehnica militara

17. Sisteme de arme cu senzori pasiv i(video, termal etc) reprezinta :

A) Echipamente care nu furnizeaza informatii pentru sis de ES

B) Tinte pemordiale? Pentru sis de EW al adversarului

C) Echipamente electronice asimilabile regimului de tacere radio

18. Paleta tehnicilor de tip INT cercetare repr :

A) O componenta a EW sinergica tehnicilor de ES si care asigura informatii in timp aproape real

B) O componenta majora a suportului electronic destinata asigurarii cu informatii in timp real/cvasireal

C) O componenta majora a razboiului electronic care asigura updata-rea bibliotecilor de amenintari

19. Suportul electronic presupune printre altele si :

A) Actiunile desfasurate pentru interceptarea,localizarea si identificarea amenintarilor electronice

B) Actiunile desfasurate pentru interceptarea,localizarea si recunoasterea imediata a energiei electromagnetice radiate de adversar

C) Actiunile de interceptare si clasificare imediata in spectrul informational

20. Diferenta majora intre tehnicile de ES si SIGINT consta in :

A) Informatiile de ES sunt obtinute in timp util spre deosebire de cele asignate SIGINT

B) ES se bazeaza pe utilizarea PWD, in timp ce SIGINT preponderent pe EOB

C) ES actioneaza la nivel tactic, in timp ce SIGINT se desfasoara la nivel strategic, dar mai ales in situatii de criza

21. Diferenta majora intre tehnicile de EW si SIGINT in cazul unui echipament electronic consta in:

A) tehicile de EW sunt executate in spectrul electromagnetic, in timp ce tehnicile SIGINT sunt extrapolate la intreg spectrul informational;

B) tehnicile de EW sunt implementate la nivel tactic si in timp real, in timp ce tehnicile SIGINT actioneaza la nivel operational si in situatii de conflict sau criza

C) tehnicile de EW sunt centrate pe neutralizarea functionarii acestuia, in timp ce tehnicile SIGINT sunt axate in special pe obtinerea de informatii privind structura de semnal a acestuia pentru scopuri de analiza ulterioara;

22. Componentei COMINT I se opune componenta COMSEC. Prin urmare COMSEC presupune printre altele si utilizarea:

A) tehnicilor criptografice/steganografice/hibride, de tip EMSEC si de tip EMCON

B) protectiei fizice, tehnicilor criptografice/steganografice/hibride si de tip TRANSEC

C) tehnicilor criptografice/steganografice/hibride, a celor de tip EMCON si tehnologiei TEMPEST;

23. Componenta RINT a cercetarii presupune cercetarea derivata din comunicatiile potential ostile si sistemele de arme pe baza analizei:

A) radiatiilor lor secundare neintentionate si parazite generate prin mecanisme de tip EMI

B) radiatiilor lor secundare neintentionate EMC de tip front-door si respectiv, back-door

C) radiatiilor lor secundare neintentionate, altele decat cele provenite in urma detonatiilor nucleare;

24. Atacul electronic sau presupune:

A) un set de actiuni destinat asigurarii defensivei si ofensivei in spectrul electromagnetic

B) un set de actiuni executate in spectrul informational pentru destabilizarea sistemului electronic global al adversarului;

C) un set de actiuni executate in spectrul electromagnetic pentru neutralizarea sistemului electronic si de EW ale adversarului;

25. Componentele fundamentale ale EA sunt urmatoarele:

A) bruiajul activ, pasiv, imitativ, dezinformarea electronica si suprimarea fizica a apararii adversarului

B) bruiajul, manipularea electronica si distrugerea fizica a echipamentelor electronice si de EW ale adversarului;

C) bruiajul, inselarea electronica si suprimarea fizica a sistemelor si echipamentelor electronice;

26. Bruiajul ca si componenta majora a EA, reprezint

A) radiatia electromagnetica intentionata sau reflexia undelor electromagnetice avand ca scop minimizarea sau neutralizarea functionarii echipamentelor si sistemelor electronice ale adversarului

B) radiatia electromagnetica sau reflexia undelor electromagnetice destinata destabilizarii sistemului electronic global al adversarului

C) radiatia electromagnetica si intentionata (de tip activ sau pasiv) care suprapusa peste semnalul util al sistemului electronic advers ………..…… functionarii echipamentelor si sistemelor electronice ale adversarului

27. Dezinformarea electronica manipulativa reprezinta:

A) alterarea semnalelor din canalele proprii pentru a obtine inselarea

B) introducerea de semnale false in interiorul canalelor proprii pentru a obtine inselarea

C) introducerea de semnale false in interiorul canalelor adversarului pentru a obtine inselarea;

28. Argumentati….. Diferenta majora intre dezinformarea electronica de tip imitativ si cea de tip simulativ:

29. In cadrul actiunilor aeriene, tehnicile de bruiaj pot fi clasificate generic in tehnici:

A) de tip stand-off, de escorta, de autoecranare si mutuale;

B) de tip stand-off, de escorta, de autoprotectie si complementare;

C) de tip stand-off, de acoperire, de autoecranare si mutuale;

30. Dipolii antiradar specifici bruiajului pasiv sunt:

A) folii de aluminiu/staniol etc taiate la o dim de (0,44…0,48)λ pentru a produce fenomenul de reflexie totala;

B) folii de aluminiu/staniol etc. Taiate la o dim de λ/2 pentru a produce fenomenul de reflexie totala;

C) folii de aluminiu/staniol etc. Taiate la o dim de (0,46….0,48)λ pentru a produce fenomenul de refractie totala.

31. Ce semnifica ecuatia bruiajului pasiv:

A) modalitate de calcul a numarului de pachete de dipoli reflectori necesare acoperirii prin bruiaj a unei tinte.

B) modalitate de calcul a suprafetei efective de reflexie a unei tinte (RCS).

C) modalitate de calcul a JSR in contextul actiunii bruiajului pasiv asupra unei tinte

32. Enumerati minim 3 modalitati de suprimare fizica a apararii adversarului in contextul ofensivei electronice:

33.Tehnicile de protectie electronica reprezinta :

A) latura defensiva a tehnicilor de tip C2EW;

B) un set de actiuni destinate asigurarii stabilitatii lucrului propiului sistem electronic global in spectrul electromagnetic;

C) latura defensiva a propiului sistem de EW

34. Tehnicile de EP cuprind in general :

A) masuri organizatorice,masuri de exploatare si masuri tehnice

B) masuri organizatorice,masuri tehnice si de asigurare a EMC

C) masuri organizatorice,de controlelectronicsi de asigurare a EMC

35. Confruntarea EA-EP poate fi considerata fara a gresi :

A) o lupta a resurselor sinergica principiului imaginii in oglinda;

B) o lupta a resurselor tehnologice axata pe principiul imaginii in oglinda;

C) o lupta in plan tehnologic si uman guvernata pe principiul imaginii in oglinda

36. Din perspectiva proiectarii unui echipament electronic, diferenta de baza dintre tehnicile de EP si EA consta in :

A) tehnicile de EP sunt integrate in arhitectura sa inca din faza de proiectare, in timp ce tehnicile EA au o functionare independenta de a acestuia;

B) tehnicile de EA sunt integrate ca si cele de EA in arhitectura sa inca din faza de proiectare,dar sunt pasive si nu active ca ultimele;

C) tehnicile de EP spre deosebire de cele de EA sunt integrate in arhitectura sa inca din faza de proiectare si sunt destinate actiunii in timp real

37. Cei mai importanti parametrii (din perspectiva intrebuintarii in cadrul unui sistem de EW) continuti in structura PWD asignata unei amenintari electronice (semnal)sunt urmatorii:

A) frecventa de lucru ,banda,polarizareasi amplitudinea;

B) frecventa de lucru ,AOA,TOA si polarizarea;

C) frecventa de lucru,durata semnal.TOA,si AOA

38. Informatia referitoare la TOA poate fi utila printre altele, si:

A) pentru sincronizarea generatorului de bruiaj cu sistemul victima;

B) pentru determinarea IPF asignat sistemului victima;

C) pentru managementul temporal al resurselor de bruiaj

39. Enumerati cele mai performante 5 (ca si arie de aplicatibilitate,caracteristici etc.) metode de determinare a AOA:

40. Un dezavantaj major al metodei de determinare al AOA bazata pe utilizarea unei antene de banda ingusta consta in :

A) imposibilitatea dezvoltarii unor sisteme de EW fezabile din punct de vedere practic;

B) imposibilitatea procesarii simultane a semnalelor provenite din directii diferite;

C) imposibilitatea compensarii lobilor secundari laterali.

41. Metode de amplitudine comparative cu cele interforemtrice utilizate pentru determinarea AOA sunt:

A) mai precise

B) mai putin precise

C) comparabile ca nivel de performanta( precizii de ordinul 10-2…10-1 grade)

42. Pentru eliminarea ambiguitatii in determinarea unghiului de incidenta, in cazul unui system interferometric standard de determinare a AOA distanta dintre antene este:

A) cuprinsa in intevalul [0, lamda/2]

B) cuprinsa in intevalul (0, lamda/2)

C) cuprinsa in intevalul (0, lamda/2]

43. Aplicarea efectului Doppler in cazul determinarii AOA pentru emitator stationar consta in :

A) determinarea deviatiei de frecventa intre emitator si goniometrul stationar daca intre acestea exista o miscare relative;

B) determinarea deviatiei de frecventa la iesirea receptorului(receptoarelor) stationar intre semnalul emis sic el receptionat

C) deteminarea deviatiei de frecventa la iesirea receptorului stationar in urma utilizarii unei comutari electronice rapide a retelei de antene gonio.

44. Care sunt elementele component ale unei lentil de microunde:

A) antenele, reteaua de formare a fascicului si matricea de receptoare;

B) porturile de intrare, reteaua de formare a fasciculului si porturile de iesire;

C) porturile de intrare, porturile de iesire si matricea de receptoare;

45. Ce reprezinta un receptor de EW:

A) un echipament specific de determinare in timp real a EOB asignat unei amenintari electronice;

B)un echipament standard de ES;

C) un echipament specific utilizat pentru determinarea componentelor PWD ale unei amenintari electronice;

46. Un receptor de ES in tehnologie avansata spre deosebire de unul standard dispune de :

A) capacitatea de analiza spectrala a semnalelor de intrare;

B)capacitatea de procesare avansata (inteligenta) a semnalelor de intrare;

C) capacitatea de procesare spatiala si adaptive a semnalor de intrare;

47. Configuratiile de baza de receptor canalizat sunt urmatoarele:

A) standard cu banda suprapusa si cu timp distribuit;

B) standard cu banda suprapusa si cu SAW;

C) cu banda suprapusa, cu banda laterala si cu timp distribuit;

48. Un receptor standard de tip IOSA reprezinta in esenta, un:

A) un receptor cu lentil de transformare Fourier si SAW;

B) un receptor AOSA integrat;

C) un receptor cu celule Bragg;

49. Un radiogoniometru reprezinta un echipament destinat pentru:

A) localizarea pasiva a unei surse de radiatii ostile;

B) determinarea directiei catre o sursa de radiatii ostile (adica o tehnica de tip active DF);

C) Determinarea directiei transversale(adica, un sistem DF de tip transversal) catre o sursa de radiatii ostile

50. Enumerati in ordinea descrescatoare a nivelului de performanta metodele de standard de localizare pasiva a unei surse de radiatii:

51. Precizia unui sistem de localizare bazat pe reflexiile ionosferice este de:

A) 5...10% din distanță în gama HF

B) 10...20% din distanță în gama HF

C) 5...10% din distanță în gama HF și respectiv 10...20% în gama VHF

52. Informația referitoare la distanța dintre goniometrele unei rețele gonio este utilă:

A) la nivel, tactic pentru determinarea gradului de imunitate la distorsiunea frontului de undă

B) la nivel, tactic pentru estimarea adâncimii de goniometrare în dispozitivul adversarului

C) în proiectare pentru determinarea îndeplinirii condiției de rețea gonio cu deschidere mică sau mare

53. Pentru ca eroarea de goniometrare datorată distorsiunii câmpului electromagnetic să fie cât mai mică este necesară utilizarea unui sistem de antene:

A) cu bază mică (d/λ<<1)

B) cu bază medie (0.5≤ d/λ≤1)

C) cu bază mare (d/λ>>1)

54. Efectul Faraday constă în:

A) ecranare unei facilități contra acțiunii câmpurilor electromagnetice exterioare acesteia

B) rotirea frontului de undă datorită interacțiunii cu câmpul electromagnetic terestru cu efect asupra creșterii erorilor de polarizare (goniometrare)

C) rotirea planului de polarizare în domeniul RF datorită interacțiunii cu câmpul magnetic terestru

55. Arhitectura standard a unui radiogoniometru conține:

A) rețeaua de antene gonio, receptorul și procesorul gonio

B) rețeaua de antene fazate gonio, matricea de receptoare și unitatea de calcul specializată

C) rețeaua de antene fazate gonio, receptorul, unitatea de calcul specializată și HUD

56. Pentru eliminarea erorilor de polarizare în gama H, sistemul de antene gonio este format din:

A) dipoli verticali simetrici, dispuși la o anumită înălțime față de sol, concomitent cu utilizarea unui sistem special de fideri

B) antene baston distanțate, fideri îngropați în pământ și grile metalice dispuse pe sol

C) dipoli verticali în formă de U și/sau H, dispuși la o anumită înălțime față de sol, concomitent cu utilizarea unui sistem special de fideri

57. În cazul unui sistem de antene gonio cu deschidere mică standard format din 2 antene omnidirecționale pentru procesări ulterioare este utilă informația furnizată de:

A) canalul tem diferență

B) canalul tem sumă

C) ambele

58. Sistemul de antene gonio Adcock este util din perspectiva:

A) respectării în toată banda de frecvență de lucru a condiției de sistem gonio cu deschidere mică

B) scăderii erorilor de distanță în procesulde goniometrare

C) realizării unui compromis rezonabil sensibilitate-erori de distanță

59. Goniometrul Watson-Watt reprezintă:

A) un goniometru automat bicanal care utilizează un sistem de antene gonio de tip Komolov

B) un goniometru automat care utilizează două canale de recepție CVR și display de tip figuri Lissajous

C) un goniometru automat bicanal cu deschidere mică și sistem de antene de tip carotidă

60. Enumerați minim 2 avantaje ale goniometrelor interferometrice comparativ cu cele de tip Doppler:

61. Goniometrele interferometrice pot fi clasificate in general in urmatoarele 2 clase :

A) de tip faz-faza si de tip faza-amplitudine

B) de tip faz-faza si de tip amplitudine-faza

C) de tip faz-faza si de tip zona de semnal egal

62. Ce reprezita denumita generic STEALTH

A) un set de tehnici de proiectare specifice destinate reducerii RCS a uei tinte de cel putin 10^2…10^4 ori

B) denumirea generic pentru tehnicile de slaba observabilitate(adica reducerea RCS de 10…10^2)

C) un set de tehnici de proiectare specific pentru reducerea capacitatii de urmarire a unei tinte de catre un system din apararea aeriana

63. Enumerati minim 3 misiuni de baza ale atacului electronic.

64. In functie de raportul benzilor de frecventa ale generatorului de bruia si respective, ale echipamentului-victima, bruiajul active poate fi:

A) de blocare, spot si de tip pieptene;

B) de baraj, ochit si glisant

C) de blocare, ochit si inutativ

65.Ce reprizinta ecuatia bruiajului active de zgomot

A) o procedura de determinare a ERP in cazul unui generator de bruiaj activ de zgomot;

B) o procedura de determinare JSR in cazul unui echipament supus actiunii bruiajului active de zgomot

C) o procedura de determinare a JSR (coefficient de neutralizare) in cazul unui generator de bruiaj active de zgomot

66. Explicati sintetic diferenta de baza intre bruiaju active de imitare si cel repetitive:

67. Bruiajul active de tip imitative reprezinta:

A) o forma de bruiaj active de tip pieptene;

B) o forma de bruiaj active de zgomot in care peste semnalul util al sistemului-victima sunt suprapuse replici intarziate ale acetuia

C) o forma de bruiaj active in care peste semnalul util al sistemului-victima sunt suprapuse replici modificate ale acestuia

68.Principalele tehnici de generare a bruiajului pasiv sunt urmatoarele:

A) dipoli reflector si dipoli poliedrici

B) dipoli in lambda/2 si mijloacele de EA expandabile

C) dipoli in lambda/2 reflectori poliedrici si flares

69. In contextual unui system de comunicatii, ecuatia bruiajului active de zgomot reprezinta expresia efectiva de calcul a:

A) ERP si BER

B) BER si SNR

C) SJR si coeficientul de neutraliare;

D) JSR si BER

70. Echipamentele de EA expandabili sunt:

A) mijloace de EA miniatura utilizate pentru acoperirea prin bruiaj pasiv a unui obiectiv

B) mijloace de EA untilizate o singua data, un timp limitat si in afara platformei lansatoare pentru care acestea sunt proiectate

C) mijloace si procedure de EA utilizate o singura data, un timp limitat in proximitate echipamentului-victima

71. Tehnicile de EA de inselare difera de tehnicile standard de bruiaj prin:

A) Banda de frecventa de lucru pe care o acopera, in mod usual mai mica decat in cazul bruiajului;

B) Valoarea densitatii spectrale de putere asignata, in mod usual mai mica comparativ cu cazul bruiajului;

C) Modul pasiv (optimal) de actiune, diferit de cel usual al generarii unui SJR defavorabil sistemului-victima;

72. In cazul unui sistem radar tehnicile de tip DEA sunt urmatoarele:

A) in distanta, in coordinate unghiulare si in viteza;

B) in distanta, in coordinate unghiulare si mixte;

C) in distanta, in impuls si in CW;

73. Arhitectura standard a unui sistem de EA modern incorporeaza printer altele si:

A) matricea de senzori ES, microprocessor specializat, generatorul de metode, logica bruiajului si emitatoarele de bruiaj;

B) subsistemul de ES, subsistemul de EA integrate sub forma unui sistem C2EW;

C) subsistemul TEWS, calculatorul specializat, generatorul de metode, logica bruiajului si emitatoarele de bruiaj;

74. Care sunt cele 4 moduri standard de asigurare a gestiunii (managementului) resurselor de bruiaj:

A) spectral, spatial, de putere si coerent;

B) spectral, temporal, spatial si de putere;

C) spectral, temporal, directive si de amplitudine;

75. Un sistem electronic LPI/LPD utilizeaza:

A) tehnici integrate de procesare a semnalelor pentru a determina o probabilitate de interceptare scazuta a acestuia;

B) tehnici si proceduri sinergice care detemina o probabilitate de detectie scazuta a acestuia;

C) forme de unda specific (spre exemplu, de tip S2 = spectru imprastiat) care determina o probabilitate de detective/interceptare scazuta a acestuia;

76. Enumerati minim 3 metode de neutralizare prin bruiaj a echipamentelor de comunicatii de tip S2:

77. Doua din cauzele majore care determina adoptarea tehnicilor de gestiune a resurselor de bruiaj sunt urmatoarele:

A) mediul electromagnetic contaminat si efectul de umbrire in procesarile curente de semnal;

B) extinderea continua a spectrului de amenintari si nivelurile din ce in ce mai consistente ale puterii de bruiaj;

C) mediul electromagnetic dens si resursele de bruiaj limitate avute la dispozitie;

78. Time-sharing-ul reprezinta o forma de:

A) gestiune spatio-temporala a resurselor de bruiaj;

B) gestiune temporala adaptive a resurselor de bruiaj;

C) gestiune spectralo-temporala a resurselor de bruiaj;

79. Conceptul smart antennas reprezinta o forma de:

A) procesare spatiala adaptive a surselor de semnal;

B) retea de antene fazate conforme cu procesare pseudocoerenta de semnal;

C) introducerea unor nuluri artificiale si lobi secundari cu nivel foarte scazut in CAD a unui sistem radioelectronic;

80. Pentru a obtine gestionarea spatiala, temporala si respective, de putere a resurselor de bruiaj, din PWD sau biblioteca de amenintari, trebuie extrase urmatoarele informatii utile (in ordine), si anume:

A) TOA, AOA si amplitudinea semnalului asignat echipamentului-victima;

B) AOA, TOA si DOA;

C) AOA, TOA si RCS a echipamentului victima;

81. Clasificarea cea mai generala a tehnicilor de EP este urmatoarea:

A) anti-INT si anti-EA;

B) anti-ES si anti-EW;

C) anti-ES si anti-EA;

82. In general, aplicarea EP presupune printre altele, si:

A) asigurarea EMC;

B) asigurarea tehnicilor specific de tip EMCON;

C) asigurarea stabilitatii lucrului echipamentelor si sistemelor electronice proprii in conditiile utilizarii de catre adversar a tehnicilor de procesare coerenta de semnal;

83. EP se realizeaza, in principal, prin adoptarea unor:

A) masuri organizatorice, masuri tehnice si de asigurare a EMC si EMCON;

B) masuri organizatorice, tehnice si de exploatare;

C) masuri organizatorice, tehnice si de tip EMSEC;

84. Masurile de EP sunt in mod obligatoriu, completate de catre masuri de tip:

A) TEMPEST;

B) control electronic;

C) SIGSEC;

85. Enumerati minim 3 tehnici de asigurare a EP in emitatoare specific echipamentelor de comunicatii (grupele E114) sau sistemelor radar (E124):

86. Ce reprezinta matricea EA-EP:

A) o panorama a principiului imaginii in oglinda;

B) o ilustrare a celor mai representative tehnici de EA si respectiv, EP;

C) o ilustrare in contextul EW a principiului actiunii si reactiunii;

87. EMCON in contextul EW, consta in:

A) determinarea benzii de lucru, structurii de semnal etc. Asignate functionarii echipamentelor si sistemelor electronice proprii in contextul tehnicilor de EP;

B) determinarea indicilor de demascare in spectrul electromagnetic si testarea eficientei tehnicilor de EP aplicate propriului sistem electronic global;

C) determinarea si minimizarea efectelor tehnicilor de tip SEC si TEMPEST in contextul testarii eficacitatii tehnicilor de EP aplicate propriului sistem electronic global;

88. Managementul frecventelor in contextul EP/COMSEC presupune printre altele si:

A) definirea locatiilor relative ale echipamentelor proprii si alocarea unor frecvente de lucru alternative;

B) dezvoltarea unor medii de comunicatii alternative;

C) determinarea distantei verosimile a comunicatiilor;

89. Ce reprezinta o structura radioabsorbanta rezonanta:

A) o structura care are proprietatea de a absorbi undele electromagnetice (radio);

B) o structura formata dintr-un strat rezistiv marginit de o suprafata metalica dispusa la λ/4 astfel incat reflexiile care apar se compenseaza reciproc;

C) un sandwich format din straturi rezistive marginite de suprafete metalice dispuse la λ/2 astfel incat reflexiile care apar pe aceste straturi se compenseaza reciproc;

90. Ce reprezinta o camera anecoida:

A) o structura radioabsorbanta realizata pe principiul custii Faraday;

B) o structura in care peretii sunt acoperiti cu diferite tipuri de materiale radioabsorbante;

C) o facilitate care asigura protectia electronica contra EMP;

91. Ce reprezinta susceptibilitatea elecromagnetica:

A) capacitatea unui echipament electronic de a lucra fara degradarea performantelor in prezenta perturbatiilor

B) capacitatea unui echipament electronic de a lucra fara degradarea performantelor in conditii de bruiaj

C) un indicator utilizat in cuantizarea actiunii EMI asupra unui echipament

92. EMI se refera la :

A) tehnicili de asigurare a EMC

B) minimizarea nivelului de perturbatii la emnitator

C) efectele perturbatiilor electromagnetice asupra echipamentelor electronice care le absorb

93. Modelul cel mai general pentru analiza EMC cuprinde:

A) studiul EMI, mediul de cuplaj si susceptibilitatii electromagnetice

B) un model pentru emitator, pentru mediul de propagare/cuplaj si un model pentru receptor

C) analiza situatiei electromagnetice in zona de interes (atat intrasistem cat si extrasistem)

94. In general functie de zona electromagnetica de interes EMC se imparte in :

A) interna si externa

B) in camp apropiat, mediu(Fresnel) si indepartat

C) in camp apropiat si indepartat

95. Enumerati minimum 3 masuri de asigurare a EMC extern in contextul EW

96. Tehnologia TEMPEST este o componenta a EMSEC care presupune existenta

A) tehnicilor de masura si control a CE

B) controlul mecanismelor de generare si propagare a CE

C) unor contramasuri tehnice de securitate, standarde si ….echipamente de masura si control

97. Enumerati minim 3 principii de implementare specifice tehnologiei TEMPEST

98. Enumerati minim 3 tipuri de echipamente specifice DEW

99. Enumerati minim 3 componente ale matricei EA-EP in contextul comunicatiilor satelitare militare

100. Sistemele de comunicatii UWB asigura un nivel de ….. Superior la actiunea echipamentelor de EW datorita

A) unei capacitati consistente a canalului

B) proprietatii intrinseci de tip LPI/EPD

C) unui castig in procesare natural crescut

{"name":"Razboi", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"1. Conform definitiei sale razboiul electronic informational presupune:, 2. Din setul de trasaturi fundamentale asignate razb. Informational fac parte si :, 3. Din setul de principii de baza ale organizarii operatiilor informationale fac parte si :","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}