BPC grile
Reprezentarea prin pseudocod este permisa numai pentru structurile:
- BLOCK
- IF-THEN-ELSE
- CASE-OF
- WHILE-DO
- DO-UNTIL
- DO-FOR
A. 1,2,3,4,5 si 6
B. 1,2,3,4 si 5
C. 2,3,4,5 si 6
D. 1,2 si 4
E. 1,2 si 5
Fie o matrice Anxm. Sa se stabileasca ce realizeaza secventa urmatoare:
g=0; for(i=0;i<n-1;i++)
for(j=i+1;j<n, j++)
if(a[i][j]!=0) g=1;
(este triunghiulara superior daca elementele aflate deasupra diagonalei principale sunt diferite de 0).
A. Verifica daca matricea e nula
B. Verifica daca matricea este triunghiulara superior
C. Verifica daca matricea are numai elemente diferite de zero
D. Verifica daca matricea este triunghiulara inferior
E. Verifica daca triunghiul superior format de cele doua diagonale sunt elementediferite de zero
Functia rang pentru element A(i,j) dintr-o matrice Am,n memorata invers lexicografic este data de relatia:
M*(i-1)+j
N*(i-1)+j
M*(j-1)+i
N*(j-1)+i
N*m(i-1)+j
Functia rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice Am,n memorata lexicografic este data de relatia:
M*(i-1)+j
N*(i-1)+j
M*(j-1)+i
N*(j-1)+i
N*m(i-1)+j
Functia rang al unui element a(i,j,k) dintr-un masiv tridimensional Am*n*p memorat invers lexicografic este:
I+m(j-1+n(k-1))
J+m(k-1+n(i-1))
K+n(i-1+p(j-1))
I+n(k-1+p(j-1))
J+p(i-1+m(k-1))
Functia rang al unui element a(i,j,k> dintr-un masiv tridimensional Am*n*p, memorat lexicografic, este:
I+p(j-1+m(k-1))
K+n(j-1+p(i-1))
K+n(i-1+p(j-1))
I+n(k-1+p(j-1))
J+p(i-1+m(k-1))
Metoda dublarii codurilor:
1) se foloseste la structurarea alternativelor sau repetitivelor;
2)conta in dublarea, ori de cate ori este nevoie, a unui cod(a unei actiuni sau conditii), astfel incat sa se
obtina numai structuri fundamentale;
3) se foloseste numai pentru structurarea alternativelor;
4) se introduce o variabila booleana
5) se foloseste numai pentru structurarea repetitivelor
2)conta in dublarea, ori de cate ori este nevoie, a unui cod(a unei actiuni sau conditii), astfel incat sa se
obtina numai structuri fundamentale;
3) se foloseste numai pentru structurarea alternativelor;
4) se introduce o variabila booleana
5) se foloseste numai pentru structurarea repetitivelor
2,3
2,4,5
2,3,4
1,2,4
1,2
Metoda introducerii unei variabile boolene:
1) se foloseste la structurarea alternativelor sau repetitivelor;
2)conta in dublarea, ori de cate ori este nevoie, a unui cod(a unei actiuni sau conditii), astfel incat sa se
obtina numai structuri fundamentale;
3) se foloseste numai pentru structurarea alternativelor;
4) se introduce o variabila booleana
5) se foloseste numai pentru structurarea repetitivelor
1) se foloseste la structurarea alternativelor sau repetitivelor;
2)conta in dublarea, ori de cate ori este nevoie, a unui cod(a unei actiuni sau conditii), astfel incat sa se
obtina numai structuri fundamentale;
3) se foloseste numai pentru structurarea alternativelor;
4) se introduce o variabila booleana
5) se foloseste numai pentru structurarea repetitivelor
3,4
4,5
2,4
1,4
3,4,5
Un operand poate fi una din urmatoarele constructii:
- O constanta simbolica
- un literal
- o variabila simpla
- numele unui masiv
- numele unui tip de data
- numele unei functii
- referire a unui element de masiv
- referirea a unui camp de articol
- apelul unei functii
- o expresie
3,5,7,8,10
1,2,3,5,7,8
1,2,3,4,5,6,7,8,10
Toate
1,2,3,4,5,6,7,8,9
In operatia de atribuire (v=e), e poate fi:
1. Variabila simpla,
2. Element de masiv,
3. Expresie aritmetica,
2. Element de masiv,
3. Expresie aritmetica,
4. Expresie relationala,
5. Expresie logica.
5. Expresie logica.
Toate
1,2,3, si 4
1,2 si 4
1,3 si 5
1,2,3 si 5
Operatia de citire desemneaza:
Preluarea datelor de la tastatura
Preluarea datelor de pe suporti magnetici
Transferul datelor intre zone de memorie principale
Transferul datelor din memoria principala pe suporti externi
Transferul datelor in buffer
Un algoritm iterativ este:
Un algoritm care se autoapeleaza
Un proces repetitiv static
Un proces repetitiv dinamic
Un proces repetitiv prin care valoarea unei variabile nu depinde de ei anterioare
Un proces alternativ prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei anterioare
Un algoritm recursiv este:
Un algoritm care se autoapeleaza
Un proces repetitiv static
Un proces repetitiv dinamic
Un proces repetitiv prin care valoarea unei variabile se determina pe baza a cel putin uneia dintre valorile ei anterioare
Un proces alternativ prin care valoarea unei variabile se determina pe baza a cel putin uneia dintre valorile ei anterioare
Iterativitatea este:
Un proces prin care rezultatul este obţinut ca urmare a execuţiei repetate a unui set de operaţii, de fiecare dată cu aceleaşi valori de intrare;
Un proces repetitiv static;
Un proces repetitiv dinamic;
Un proces repetitiv prin care valoarea unei variabile se determină pe baza unei valori anterioare;
Un proces prin care rezultatul este obţinut ca urmare a execuţiei repetate a unui set de operaţii, de fiecare dată cu alte valori de intrare.
Recursivitatea este:
Un algoritm care apelează un alt algoritm;
Un proces repetitiv static;
Un proces repetitiv dinamic;
Un proces iterativ prin care valoarea unei variabile se determină pe baza a cel puţin uneia dintre valorile ei anterioare;
Un proces alternativ prin care valoarea unei variabile se determină pe baza a cel puţin uneia dintre valorile ei anterioare.
Codurile ASCII grafice sunt:
0-31
0-32
32-127
32-128
128-255
Codurile ASCII ale caracterelor direct afisabile apartin intervalului:
0-32
0-31
32-127
32-128
128-255
Codurile ASCII ale cifrelor de la 0 la 9 apartin intervalului:
0-31
0-32
32-127
32-128
128-255
Codurile ASCII de control apartin intervalului:
0-31
0-32
32-127
32-128
128-255
Lista este o structura:
Complementara
Omogena cu acces secvential
Omogena cu acces direct
Eterogena cu acces secvential
Eterogena cu acces direct
Coada este o lista la care:
Inserarea si stergerea se fac in capul listei si citirea se face la baza listei
Inserarea, stergerea si citirea se fac in capul listei
Inserarea, stergerea si citirea se fac la baza listei
Inserarea se face la baza listei, iar stergerea si citirea se fac la capul listei
Inserarea si stergerea se fac la baza listei si citirea se face in capul listei
Stiva este o lista la care:
Inserarea si stergerea se fac in capul listei si citirea se face la baza listei
Inserarea, stergerea si citirea se fac in capul listei
Inserarea, stergerea si citirea se fac la baza listei
Inserarea se face la baza listei, iar stergerea si citirea se fac la capul listei
Inserarea si stergerea se fac la baza listei si citirea se face in capul listei
Masivul este o structura:
Complementara
Omogena cu acces secvential
Omogena cu acces direct
Eterogena cu acces secvential
Eterogena cu acces direct
Articolul este o structura:
Complementara
Omogena cu acces secvential
Omogena cu acces direct
Eterogena cu acces secvential
Eterogena cu acces direct
Structurile privilegiate sunt:
1.BLOCK(s1,s2),
2.IF-THEN-ELSE(c,s1,s2)
3.IF-THEN(c,s)
4.CASE-OF(i,s1,s2,...,sn,s)
5.WHILE-DO(c,s)
5.WHILE-DO(c,s)
6.DO-UNTIL(s,c)
7.DO-FOR(v,vi,vf,vr,s)
1,2,3,4,5,6,7
1,2,3,5,6
1,2,5,6,7
1,2,5
1,2,6
O data este definita de urmatorii parametrii:
1. Identificator
2. Consistenta
3. Valoare
4. Atribute
5. Semnificatie
6. Paradigma
Toti
1,3,4 si 5
1,2,3,4 si 6
1,3,5 si 6
1,3 si 4
O data reprezentata VF algebrica pe 2o are valoarea minima:
-2^16
-2^15
-2^16+1
-2^15+1
0
O data reprezentata VF aritmetica pe 2o are valoarea maxima:
2^16
2^15
2^16-1
2^15-1
0
Numarul de iteratii intr-o structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) se determina dupa relatia:
(for i=0; i<9 , i++)
Vi Vf Vr
Vi Vf Vr
|vf-vi|/vr+1
|(vf-vi)/vr|+1
[vf-vi/vr]+1
[|vf-vi|/vr]+1
[|vi-vf\/vr]+1
Numarul de iteratii intr-o structura WHILE-DO(vi<=vf,s) este :
[(vf-vi)/vr]+1
0
Nedeterminat
[vi-vf]+1
1
Deplasarea campului ck, de lungime lk, dintr-un articol este data de relatia:
D(ck)=D(ck-1)+lk-1
ˆ‘D(ck)=D(ck)
D(ck)=D(c1)+(k-1)*lk
D(ck)=(k-1)*lk e. ∑lk
Constantele simbolice sunt:
Secventele text care pot fi proiectate si realizate independent
Siruri de zero sau mai multe caractere, delimitate prin ghilimele
Variabile initializate la declarare, pentru care se rezerva memorie, dar continutul lor nu poate fi modificat pe parcursul executiei programului
Multimi finite de elemente omogene
Literari carora li se asociaza identificatori
Constantele obiect sunt:
Secventele text care pot fi proiectate si realizate independent
Siruri de zero sau mai multe caractere, delimitate prin ghilimele
Variabile initializate la declarare, pentru care se rezerva memorie, dar continutul lor nu poate fi modificat pe parcursul executiei programului
Multimi finite de elemente omogene
Literari carora li se asociaza identificatori
Un cod ASCII este reprezentat:
Virgula fixa aritmetica pe 1 octet
Virgula fixa algebrica pe 1 octet
Virgula mobila pe 1 octet
Cod invers
Cod complementar
Conceptele principale cristalizate in domeniul programarii structurate sunt:
1) proiectarea top-down;
2) proiectarea modulara;
3)proiectarea structurata;
4) proiectarea distribuita;
5) proiectarea orientata obiect
2) proiectarea modulara;
3)proiectarea structurata;
4) proiectarea distribuita;
5) proiectarea orientata obiect
1,3
2,3
Toate
1,2,3
1,3,4,5
37. Structura de date se defineste ca:
O colectie de date pe care s-a definit un mecanism de selectare a componentelor
O colectie de date la care o componenta este independenta de celelalte
O colectie de date compusa din subcolectii de acelasi tip
O colectie de date compusa din subcolectii de tipuri diferite
O colectie recursiva de date
Se numeste schema logica un graf orientat in care:
1) Exista un singur bloc START
2) orice arc este etichetat cu una din urmatoarele informatii: START sau STOP; o citire sau o scriere; o
atribuire; un predicat, in caare caz extremitatea initiala a arcului este extremitatea initiala a unui bloc de
ramificatie
3)orice arc face parte din cel putin un drum care incepe in blocul START si se termina in blocul STOP
4) exista un singur bloc STOP
5) exista un singur blovc START si mai multe blocuri STOP
2) orice arc este etichetat cu una din urmatoarele informatii: START sau STOP; o citire sau o scriere; o
atribuire; un predicat, in caare caz extremitatea initiala a arcului este extremitatea initiala a unui bloc de
ramificatie
3)orice arc face parte din cel putin un drum care incepe in blocul START si se termina in blocul STOP
4) exista un singur bloc STOP
5) exista un singur blovc START si mai multe blocuri STOP
Toate
1,2,4
2,3
2,3,5
1,2,3,4
Numarul real, in zecimal, a carui reprezentare interna in binar este 1110001,011 este:
-49,2
49,3
113,3
113,375
-113,375
Numarul in zecimal al carui reprezentare interna in VF aritmetica este 10001111 este:
143
-15
103
-103
25
Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF algebrică este 10001111 este:
-113
143
-143
-15
113
Blocurile dintr-o subschemă logică sunt etichetate cu una din informaţiile:
1)START;
2)citire;
3)scriere;
4)expresie aritmetică;
5)expresie logică;
6)expresie relaţională;
7)sir de caractere;
8)atribuire;
9)salt necondiţionat;
10)STOP.
2)citire;
3)scriere;
4)expresie aritmetică;
5)expresie logică;
6)expresie relaţională;
7)sir de caractere;
8)atribuire;
9)salt necondiţionat;
10)STOP.
1,2,3,5,6,7,8 sau 10
1,2,3,4,5,6,8 sau 10
1,2,3,4,8, sau 10
1,2,3,4,6,8,9 sau 10
Oricare
Dintre secvenţele următoare sunt corecte numai:
1)IF-THEN-ELSE(c,F,F);
2)IF-THEN(c,F);
3)BLOCK(F);
4)WHILE-DO(c,F);
5)DO-UNTIL(F,c);
6)DO-FOR(v,vi,vf,vr,F).
1)IF-THEN-ELSE(c,F,F);
2)IF-THEN(c,F);
3)BLOCK(F);
4)WHILE-DO(c,F);
5)DO-UNTIL(F,c);
6)DO-FOR(v,vi,vf,vr,F).
1,2,3,4 si 5
1,2 si 4
1,2 si 5
Niciuna
Toate
Fazele dezvoltării programelor sunt:
1) editare; 2) verificare sintaxă; 3) compilare; 4) editare legături; 5) lansare în execuÅ£ie; 6) testare.
1) editare; 2) verificare sintaxă; 3) compilare; 4) editare legături; 5) lansare în execuÅ£ie; 6) testare.
1,3,4 ÅŸi 5;
1,2,3,4 ÅŸi 5;
1,3,4,5 ÅŸi 6;
1,2,3 ÅŸi 4;
Toate.
Secvenţa: i=0 while ((i<n) && (x[i] != a)) i++ calculează:
Ultima apariţie a valorii date a într-un vector;
Eliminarea primei apariţii a valorii date a într-un vector;
Ultima apariţie a unei valori diferite de valoarea dată a;
Prima apariţie a valorii date a într-un vector;
Prima apariţie în vector a unei valori diferite de valoarea dată a.
Fie o matrice Amxm. Să se stabilească ce calculează secvenţa următoare:
p=a[0][1];
for(i=0; i<m; i++)
for (j=i; j<m; j++)
if (a[i][j]<p) p=a[i][j];
Maximul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (exclusiv diagonala);
Maximul din triunghiul de sub diagonala principală (exclusiv diagonala);
Maximul din triunghiul inferior format de cele două diagonale (inclusiv diagonalele);
Minimul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (inclusiv diagonala);
Minimul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (exclusiv diagonala)
Reprezentarea prin arbori este permisa numai prin structurile:
1. BLOCK
2. IF-THEN-ELSE
3. CASE-OF
4. WHILE-DO
5. DO-UNTIL
6. DO-FOR
2. IF-THEN-ELSE
3. CASE-OF
4. WHILE-DO
5. DO-UNTIL
6. DO-FOR
Toate
1,2,3,4 si 5
2,3,4,5 si 6
1,2 si 4
1,2 si 5
Care dintre urmatoarele secvente nu realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
S=0; for(i=0;i
S=0; for(i=n-1;i>=0;i--) s+=x[i];
S=0; i=0; while(i
D. S=0; i=n-1; while(i>0) {s+=x[i];i--}
S=0; i=0; do{s+=x[i];i++} while (i
Care din următoarele secvenţe realizează suma a n elemente ale unui vector:
1. s=0; for(i=0; i<n; i++) s+=x[i];
2. s=0; for(i=n-1; i>=0; i--) s+=x[i];
3. s=0; i=0; while (i<n) {s+=x[i]; i++;} ;
4. s=0; i=n-1; while (i>0) {s+=x[i]; i--;} ;
5. s=0; i=0; do { s+=x[i]; i++; } while(i<n);
2. s=0; for(i=n-1; i>=0; i--) s+=x[i];
3. s=0; i=0; while (i<n) {s+=x[i]; i++;} ;
4. s=0; i=n-1; while (i>0) {s+=x[i]; i--;} ;
5. s=0; i=0; do { s+=x[i]; i++; } while(i<n);
1,2,4,5
1,3,4,5
1,2,3,5
2,3,4,5
Nici un raspuns din cele prezentate
Secventa:
for (i = 0; I < n - 1; i++){
z = x[i]; p = I;
for (j = I + 1; j < n; j++){
if (x[j] < z) {
z = x[j]; p = j;}
a = x[i]; x[i] = z; x[p] = a;
}
}
Minimul dintr-un vector cu retinerea pozitiei primei aparitii
Minimul dintr-un vector cu retinerea pozitiei ultimei aparitii
Sortarea unui vector prin metoda bulelor
Sortarea unui vector prin metoda selectiei
Cautarea unei valori date dintr-un vector
Schema logică structurată (s.l.s.) se defineşte astfel:
A) Blocurile START, STOP, de intrare/ieÅŸire ÅŸi de atribuire sunt scheme logice structurate;
B) Subscheme: structură secvenţială, structura alternativă IF-THEN-ELSE, structura repetitivă WHILE-DO – sunt subcheme logice structurate
C) Numai subschemele: structură secvenţială, structura alternativă IF-THEN-ELSE - sunt subcheme logice structurate
D) Orice s.l.s. Se obţine plecând de la (a) şi aplicând de un număr finit de ori regulile (b)
E) Orice s.l.s. Se obţine plecând de la (a) şi aplicând de un număr finit de ori regulile (c)
Urmatoarele secvente realizeaza suma elementelor de rang impar dintr-un vector:
1. s=0; i=0; while (i<n) {s+=x[i]; i+=2;
2. s=0; i=n-1; while(i>=0) {s+=x[i]; i-=2;
3. Int n; s=0; for(i=0; i<(n/2); i++} s=s+x[2*i];
2. s=0; i=n-1; while(i>=0) {s+=x[i]; i-=2;
3. Int n; s=0; for(i=0; i<(n/2); i++} s=s+x[2*i];
4. Int n; s=0; for(i=0; i<((n/2)+1); i++) s=s+x[2i]
1
1 si 3
1 si 4
1,2 si 3
Toate
Urmatoarele secvente descriu algoritmi recursivi:
1. s=0; for(i=n-1; i>0; i--) n+=n[i];
2. for(i=0; i<n; i++) y[i]=x[i];
3. nr=0; i=0; while(i<n) {if (x[i]=0 nr=1; i++;}
4. for(i=0; i<n; i++) z[i]=x[i]+y[i];
5. i=0; z=0; do {z+=x[i]*y[i]; i++} while(i<n)
6. S=1; for(i=0; i<n; i++) S*=i;
1. s=0; for(i=n-1; i>0; i--) n+=n[i];
2. for(i=0; i<n; i++) y[i]=x[i];
3. nr=0; i=0; while(i<n) {if (x[i]=0 nr=1; i++;}
4. for(i=0; i<n; i++) z[i]=x[i]+y[i];
5. i=0; z=0; do {z+=x[i]*y[i]; i++} while(i<n)
6. S=1; for(i=0; i<n; i++) S*=i;
Toate
1,3,5,6
2,4,6
3,5
Niciunul
Secventa p=0; for(i=0;i
Operatia de intersectie dintre doua multimi
Toate aparitiile unei valori date intr-un vector
Operatia de reuniune a doua multimi
Diferenta dintre multimea y si multimea x (anume y-x)
Diferenta dintre multimea x si multimea y (anume x-y)
Secventa: for(i=0;i
Sortarea elementelor unui vector
Duplicarea elementelor consecvente dintr-un vector
Eliminarea tuturor aparitiilor egale cu primul element din vector
Compactarea elementelor unui vector
Inversarea elementelor din vector
Secventa:
a = x[0];
p = 0;
for(i=1;i<n;i++)
if (x[i] >= a) {a = x[i];p = I;}
a = x[0];
p = 0;
for(i=1;i<n;i++)
if (x[i] >= a) {a = x[i];p = I;}
Maximul dintr-un vector si prima sa aparitie;
Ultima aparitie a unei valori mai mare decat prima valoare din vector;
Maximul dintr-un vector si ultima sa aparitie;
Ultima valoare din vector si pozitia acestei valori;
Minimul dintr-un vector si ultima sa aparitie.
Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalenta cu:
BLOCK (v=vf, DO-UNTIL(BLOCK(s,v=v-vr), v<=vi))
BLOCK (v=vi, IF-THEN(v<=vf, DO-UNTIL(BLOCK(s,v=v+vr),v>vf)))
BLOCK (v=vf, WHILE-DO(v>vi,BLOCK(s,v=v-vr)))
BLOCK (v=vi, WHILE-DO(v
BLOCK (V=VI, DO UNTIL(BLOCK(v=v+vr,s), v>vf))
{"name":"BPC grile", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Reprezentarea prin pseudocod este permisa numai pentru structurile: BLOCK IF-THEN-ELSE CASE-OF WHILE-DO DO-UNTIL DO-FOR, Fie o matrice Anxm. Sa se stabileasca ce realizeaza secventa urmatoare: g=0; for(i=0;i<n-1;i++) Â Â Â Â for(j=i+1;j<n, j++) Â Â Â Â Â Â Â if(a[i][j]!=0) g=1; (este triunghiulara superior daca elementele aflate deasupra diagonalei principale sunt diferite de 0)., Functia rang pentru element A(i,j) dintr-o matrice Am,n memorata invers lexicografic este data de relatia:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}
More Quizzes
Tina Turner
15820
Duffy and Friends Quiz
1476
Which Harry Potter character should you be with?
10521
Quiz 2
520
CrazyCraft Quiz
1050
Voigt-Kampff
100
How do you going to die?
630
210
Which VCT EMEA VALORANT Team Should You Cheer For?
1269776
Social Stories Quiz
11612
Health STI Plan - Syphilis
420
Which days are you available for the Q3 Team Event?
100