835_03_MAI_RO-DIN + 838_03_MAI_RO-SA 101-127
Understanding Piston Mechanics
Test your knowledge on the intricate details of piston mechanics and engine dynamics. This quiz is designed for students, engineers, and enthusiasts who seek to deepen their understanding of mechanical systems.
Key topics include:
- Acceleration of pistons
- Forces in a crankshaft system
- Pressure dynamics in combustion engines
Valoarea coeficientul de alungire a bielei λ pentru care acceleratia pistonului înregistreaza o valoare deminim suplimentara este :
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Acceleratia pistonului este nula acolo unde:
Viteza pistonului este maxima;
Viteza pistonului este minima;
Viteza pistonului este nula;
Independenta de viteza pistonului.
Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia mecanismului motor:
La punctele moarte
Pentru care viteza este maxima;
Pentru care viteza este nula;
Pentru care biela este perpendiculara pe manivela.
Presupunand cunoscute marimile: raza manivelei R[m], lungimea bielei L[m], turatia motorului n[rot/min], sa se determine forta totala aplicata in articulatia pistonului, dacã se cunosc suplimentar: masa grupului piston mp [kg] si a bielei mb [kg], raportul x al maselor bielei aferente pistonului, respectiv manetonului, presiunea pmax din cilindru pentru unghiul amax . Se va neglija presiunea din carter.
0%
0
0%
0
0%
0
Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema pentru:
Forta de presiune a gazelor;
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;
Forta de inertie a maselor in miscare de translatie;
Momentul motor.
Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat:
O cursa intreaga;
1/2 din cursa;
Dubul cursei pistonului;
Mai mult de 1/2 din cursa pistonului.
Atunci cand manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai mult de 1/2 din cursa pistonului, datorita:
Articularii prin cap de cruce a pistonului de biela;
Lungimii finite a bielei;
Lungimii infinite a bielei;
Observatia este valabila numai pentru mecanisme normale.
Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de presiune a gazelor si a fortei de inertie a maselor in miscare alternativa produce uzura camasii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea acestei forte:
Se micsoreaza marimea maselor aflate in miscare alternativa
Se actioneaza in vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate in cilindru;
Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor;
Se recurge la un motor cu aprindere prin scanteie.
Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:
A) Pistonasul pompei de inejctie este antrenat de regulatorul motorului;
B) Pistonasul pompei este antrenat de o cama corespunzatoare a arborelui de distributie;
C) Comanda reglarii este generata de regulatorul de turatie al motorului
D) Variantele b) si c) simultan
Reperul A din figura Sa 30 reprezinta:
Tija impingatoare din sistemul de actionare a supapelor;
Axul culbutorului;
Surubul de reglaj al jocului termic;
Tija supapei
Reperul notat cu E din figura SA 31 este:
Teava de dirijare a apei de racire a pistonului;
Tija impingatoare din sistemul de distributie;
Tija impingatoare din sistemul de distributie;
Conducta de ungere a culbutorului
Rolul sistemului de distributie este urmatorul:
Asigurarea distributiei optime a peliculei de lubrifiant pe oglinda camasii cilindrului in regim hidrodinamic;
Asiguararea distibutiei uniforme a dozei de combustibil injectate intre cilindrii motorului;
Asigurarea introducerrii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la viteze si momente convenabil alese;
Asigurarea introducerii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la viteze si momente convenabil alese si inlesnirea producerii la timp a injectiei de combustibil in cilindrii motorului, ca si a pornirii motorului cu aer comprimat
Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal lent este urmatorul:
Asigura mentinerea temperaturii combustibilului, prin izolarea cu tubulatura insotitoare de abur a tubulaturii de combustibil, prin aceasta valoarea vascozitatii mentinandu-se in limitele admisibile;
Asigura mentinerea vascozitatii combustibilului, prin intermediul unui emitator diferential de presiune si a unui sistem de comanda pneumatic, care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur care parcurge incalzitoarele finale si
Asigura mentinerea debitului de abur care parcurge incalzitoarele finale;
Asigura mentinerea presiunii de injectie
Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un motor in doi timpi prezinta solutia:
Asimetrizarea evacuarii, datorita clapetilor rotitori prin care se elimina postevacuarea;
Asimetrizarea admisiei, datorita clapetilor rotitori;
Asimetrizarea evacuarii, datorita pistonului cu fusta scurta;
Asimetrizarea admisiei, datorita pistonului cu fusta scurta;
Schimbatoarele de caldura se afla instalate, cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar in:
Sistemul de alimentare cu combustibil;
Sistemul de lansare cu aer comprimat;
Sistemul de ungere;
Sistemul de comanda si protectie a motorului
Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea amestecurilor de hidrocarburi, apa si impuritati pe baza
Principiului separarii centrifugale, eliminand apa ce a mai ramas dupa separarea gravitationala si impuritatile
Principiului separarii gravitationale, in tancul de decantare
Principiului separarii gravitationale, in tancul de stocaj
Principiului separarii gravitationale, in tancul de consum
Separatorul de ulei este montat:
Dupa racitorul de ulei;
Inainte de racitorul de ulei;
In circuit separat;
Dupa pompa de circulatie ulei
Sistemul de actionare al arborelui cu came este destinat mentinerii raportului corespunzator intre acesta si arborele cotit, scop in care arborele cu came este antrena
Jumatate din turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi;
Cu turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi
Cu turatie dubla fata de cea a arborelui cotit, pentru motorul in patru timpi;
Cu un sfert din turatia arborelui cotit, pentru motorul in patru timpi
Sistemul de evacuare a motorului in doi timpi trebuie sa asigure:
Furnizarea de energie turbinei de supraalimentare;
Reducerea nivelului de zgomot in compartimentul de masini;
Eliminarea gazelor de ardre din cilindrul motor;
Toate cele anterioare
Sistemul din figura SA 29 este cel aferent:
Racirii cilindrilor motorului semirapid;
Racirii pistoanelor motorului semirapid;
Racirii pistoanelor motorului lent;
Racirii injectoarelor motorului lent
Subsistemul de combustibil inalta presiune (de injectie) realizeaza:
Pregatirea combustibilului inainte de pompa de injectie;
Alimentarea separatoarelor de combustibil;
Alimentarea tancurilor de serviciu;
Introducerea combustibilului ;in cilindri la momentul si cu parametrii necesari bunei functionari a motorului
Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele particularitati:
Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei
Este de tipul cu carter uscat, avand un tanc circulatie ulei sub motor;
Este de tipul cu carter umed, avand un tanc circulatie ulei sub motor;
Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei
Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire in circuit inchis cu apa tehnica este localizat
In pozitia cea mai inalta din subsistem;
In pozitia cea mai de jos;
La nivelul paiolului din compartimentul de masini;
Indiferent in ce pozitie
Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal este destinat mentinerii constante a presiunii in sistem si:
Reducerii temperaturii apei;
Reducerii turbulentei apei de racire;
Evitarii socurilor hidraulice;
Cresterii volumului de apa pe masura intensificarii regimului termic al motorului
Temperatura de vaporizare a apei de mare in generatorul de apa tehnica este mai mica decat apa de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din generatorul de apa tehnica:
Da;
Da, in functie de temperatura apei de mare si nu se modifica cu vacuumul generator;
Nu;
Nu, deoarece agentul de racire isi modifica temperatura
Uleiul de ungere cilindri:
Este distribuit de ungatori si partial dispersat intr-o pelicula foarte fina de catre segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta parte este consumat inevitabil in procesul de ardere;
Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagarelor acestuia;
Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagarelor acestuia;
Este complet consumat in procesul de ardere
Un motor diesel in doi timpi necesita o cantitate de aer de lansare mai redusa decat cel pentru un motor in patru timpi cu aceeasi cilindree, deoarece motorul in doi timpi:
Prezinta frecari interne mai reduse;
Are un raport de comprimare efectiv mai redus;
Functioneaza cu aer de baleiaj avand presiune pozitiva;
Functioneaza fara consum de energie pentru realizrea admisiei si evacuarii
Ungerea arborelui de distributie din figura SA 14 se realizeaza:
Prin stropire;
Prin barbotare;
Prin canalele 4;
Prin canalele 8
Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continua a unui motor principal se recomanda, deoarece:
Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara intreruperea functionarii motorului
Gradul de filtrare se dubleaza
Gradul de imbacsire se reduce la jumatate
Caderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumatate
Uzual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului principal lent este de doua, deoarece:
Unul este de rezerva;
Fiecare contine cate un sort special de ulei, destinat ungerii motorului la functionarea pe combustibil greu, respectiv usor;
Debitul pompelor de ungere este prea mare;
Presiunea uleiului refulat de pompele de ungere este mare.
Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racire in circuit inchis ale motorului regleaza temperatura apei de racire prin by-passarea unei cantitati de apa:
In raport cu motorul;
In raport cu racitorul;
In raport cu tancul de compensa;
Si deversarea acesteia peste bord
Vascozimetrul din figura SA 10 este de tipul
Cu regulator de presiune;
Hidrodinamic;
Ultrasonic;
Cu pompa cu roti dintate
Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:
Debitul pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o ora;
Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe peretii tancului, ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata libera a tancului, datorita sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul pompei de uei ungere;
Puterea si sarcina motorului;
Autonomia navei
Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire in circuit inchis se determina in functie de:
Zona de navigatie;
Temperatura gazelor de evacuare din motor
Numarul de recirculari ale apei
Temperatura apei la iesirea din motor
Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a unui motor principal reversibil trebuie sa asigure urmatorul numar de lansari consecutive:
6
8
10
12
Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de manivela la motoarele in patru timpi au rolul:
De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie;
De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie;
De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si mometele acestora, realizand in acelasi timp si descarcarea momentelor interne ce incarca fusurile palier;
De a echilibra momentele fortelor de inertie ale maselor in miscare de translatie.
Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston:
De la axa de rotatia la punctul mort interior;
De la axa de rotatia la punctul mort exterior;
De la punctul mort interior la cel exterior;
De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la cel mai de jos.
Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine ordinea de aprindere optima din punct de vedere al incarcarii lagarelor motorului, presupunand arborele cotit realizat cu plan central de simetrie:
1-2-3-6-5-4-1;
1-2-4-6-5-3-1;
1-5-3-6-2-4-1;
1-5-4-6-2-3-1.
Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, atunci ordinele armonice pentru care subzista momentele de ruliu (rasturnare) sunt:
Multiplu de opt;
Multiplu de patru;
Diferite de multiplu de opt.
Diferite de multiplu de patru.
Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este:
Maxima;
Minima;
Indiferenta de valoarea vitezei;
Extrema (maxima sau minima).
Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston
De la axa de rotatia la pozitia sa momentana;
De la punctul mort interior la pozitia sa momentana;
De la punctul mort exterior la pozitia sa momentana;
De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la pozitia sa momentana.
Distanta dintre axa boltului capului de cruce si axa palierului se determina: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
Distributia manivelelor in jurul axei de rotatie prezinta un numar dinamic de solutii distincte, in functie de numarul de cilindri, dat de relatia:
Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este: Notatiile sunt cele uzuale.
Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:
Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in V;
Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in stea;
Cu mecanism normal si cap de cruce;
Cu mecanism normal si piston flotant.
Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:
Normal axat;
Normal dezaxat;
Ambele variante anterioare si cu cap de cruce;
Ambele variante anterioare si cu piston flotant.
Figura DIN 3 este specifica:
Motoarelor in V
Motoarelor in stea;
Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit;
Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti.
Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de fortele de inertie a maselor in miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale, acestea sunt
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:
A) Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea din lungul sau;
B) Forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton;
C) Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si complementare;
D ) Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.
Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Forta de inertie a maselor cu miscare de translatie se determina: Obs.: Notatiile sunt cele uzual
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este:
Proportionala cu viteza pistonului;
Proprtionala cu deplasarea pistonulu
Invers proportionala cu acceleratia pistonului;
Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn schimbat.
Forta de presiune a gazelor din cilindru motor se determina cu relatia: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Forta tangentiala se determina cu relatia Obs.: Notatiile sunt cele uzuale
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate modifica in felul urmator:
Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin micsorarea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
Creste cu numarul de cilindri si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
Se reduce cu scaderea numarului de cilindri si cu cresterea maselor mecanismelor motoare.
Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si cel al motorului in doi timpi policilindri se afla in relatia:
Primul este mai mare decat al doilea;
Sunt egale;
Primul este mai mic decat al doilea;
Nu se poate face nici o comparatie intre ele
In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi cu numar par de cilindri si plan central de simetrie apare multiplicarea posibilitatilor de aprindere, deoarece:
Ciclul motor este efectuat in 720 grd RAC;
Numarul de cilindri este par;
Exista perechi de manivele in faza doua cate doua fata de mijlocul arborelui cotit (planul central de simetrie);
Existenta grupelor de manivele in faza face ca in timpul primei rotatii acestea sa ajunga la punctul mort interior, pentru fiecare fiind posibile cate doua variante de ordine de aprindere.
In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:
1-manivela; 2-bielete; 3-biela principala;
1-manivela; 2-biela principala; 3-bielete;
1-piston; 2-biela principala; 3-bielete;
1-piston; 2-bielete; 3-biela principala.
In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:
Cu piston flotant;
Cu piston flotant si excentricitate (mecanism normal dezaxat);
Cu piston flotant fara excentricitate (mecanism normal);
Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism normal).
In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se compune din:
Acceleratia normala (centripeta);
Acceleratia normala (centrifuga);
Acceleratie normala si unghiulara;
Acceleratii nule (indiferent de tipul acestora).
Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului motor sunt:
A) Regim stabilizat de functionare a motorului;
B) Viteza unghiulara constanta a arborelui cotit;
C) Ambele ipoteze de la a) si b);
D) Ambele ipoteze de la a) si b), dar numai pentru mecanismul motor normal.
La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1 la altul caracterizat prin turatia n2, raportul fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanism motor:
Ramane constant;
Este egal cu raportul turatiilor;
Este egal cu cubul raportului turatiilor;
Este egal cu patratul raportului turatiilor;
Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in proportiile aproximative:
25% la picior si 75% la cap;
75% la picior si 25% la cap;
100% la cap;
25% la picior, 25% in tija si 50% la cap.
Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta:
Masele cumulate ale pistonului propriuzis, ale segmentilor si boltului;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce
Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi reprezinta:
Masele cumulate ale pistonului propriuzis, ale segmentilor si boltului;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce.
Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand
Axa cilindrului nu este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit;
Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit;
Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi de 45 grd cu aceasta;
Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi de 180 grd cu aceasta;
Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza prin existenta:
A) Pistoanelor opuse in fiecare cilindru;
B) Pistoanelor de tip flotant in fiecare cilindru;
C) Bielei principale si bieletelor;
D) Ambele raspunsuri de la b) si c);
Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:
Plan-paralela;
Alternativa;
Circular uniforma;
Circular accelerata;
Miscarea reala a arborerelui cotit nu este uniforma, deoarece:
A) Forta de presiune a gazelor este insuficienta pentru a compensa pe cele de inertie;
B) Miscarea pistoanelor in cilindrii motorului este alternative si variatia presiunii in acestia este mare, ceea ce genereaza fluctuatii importante ale momentului motor;
C) Fluctuatiile momentului motor intre valorile extreme implica variatii ale energiei cinetice ale maselor in miscare, deci a vitezei unghiulare a arborelui cotit;
D) Raspunsurile b) si c) sunt complementare;
Momentul de rasturnare este
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Momentul motor este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin:
Existenta cate unei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent;
Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent;
Existenta a cate doua manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in contracurent;
Existenta a cate trei biele pentru fiecare cilindru si baleiaj in bucla;
Ordinea de aprindere ce respecta criteriul incarcarii minime a lagarelor palier ale unui motor cu 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, in ipoteza unui arbore cotit cu plan central de simetie este:
A) 1-4-2-6-8-3-7-5-1
B) 1-4-7-3-8-5-2-6-1
C) 1-5-2-6-8-4-7-3-1
D) Oricare din a), b), c);
Ordinea de aprindere pentru un motor in patru timpi, cu i=8 cilindri in V este una din urmatoarele: 1-5- 7-8-6-3-4-2-1; 1-5-7-2-6-3-4-8-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8-6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-4- 8-1; 1-3-4-8-6-5-7-2-1; 1-3-4-2-6-5-7-8-1
A doua;
A patra si a sasea;
A doua, a treia, a patra si a sasea;
Prima, a doua, a patra si a sasea;
Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (1 - 5 - 4 - 3 - 2) si sens de rotatie stanga, ordinea de aprindere este:
(1 - 3 - 5 - 2 - 4);
(1 - 3 - 2 - 4 - 5);
(1 - 2 - 3 - 4 - 5);
(1 - 5 - 4 - 3 - 2);
Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (16; 25; 34) pentru rotatia in sens dreapta, ordinea de aprindere este:
(1 - 5 - 3 - 6 - 4 - 2);
(1 - 5 - 2 - 4 - 6 - 3);
(1 - 3 - 5 - 6 - 4 - 2);
(1 - 5 - 4 - 2 - 6 - 3);
Perioada momentului motor policilindric este:
Raportul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri;
Produsul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri;
Raportul dintre turatia motorului si numarul de cilindri;
Produsul dintre turatia motorului si numarul de cilindri;
Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care viteza este maxima/minima se stabileste atunci cand:
Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalte;
Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare
Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare maxima;
Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare minima;
Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu unghiul V-ului de 90o, posibilitatile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5-1. Sa se precizeze care dintre variantele anterioare conduce
Prima;
A doua;
A treia;
Niciuna;
Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de:
Masa grupului piston;
Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;
Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;
Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston;
Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi este data de:
Masa grupului piston;
Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;
Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;
Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston;
Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta rezultanta este nula, inseamna ca:
Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxima;
Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minima;
Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nula;
Prima forta este nula;
Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este:
1/2 din cursa pistonului;
Dublul cursei pistonului;
? Din cursa pistonului;
Egala cu cursa pistonului;
Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor normal este:
? Din cursa pistonului;
dublul cursei pistonului;
? Din cursa pistonului;
Egala cu cursa pistonului;
Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este
Nula, obtinuta la punctele moarte;
Egala cu 1/2 din cursa pistonului;
Egala cu cursa pistonului;
Nula, obtinuta atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC;
Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii:
Pistonul la punctul mort interior;
Pistonul la punctul mort exterior
Pistonul la punctele moarte;
Pistonul la ? Din cursa;
Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al momentului motor, definit prin intermediul valorilor momentului maxim, minim si mediu, conform relatiei:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
{"name":"835_03_MAI_RO-DIN + 838_03_MAI_RO-SA 101-127", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on the intricate details of piston mechanics and engine dynamics. This quiz is designed for students, engineers, and enthusiasts who seek to deepen their understanding of mechanical systems.Key topics include:Acceleration of pistonsForces in a crankshaft systemPressure dynamics in combustion engines","img":"https:/images/course7.png"}