Modulul 3: GÂNDIREA ECONOMICĂ PREMODERNĂ
Explore Pre-Modern Economic Thought
Test your knowledge of pre-modern economic thought with this engaging quiz! Delve into the reflections and contributions of ancient Greek and Roman philosophers, as well as the economic concepts of the Middle Ages.
- 10 thought-provoking questions
- Multiple choice format
- Ideal for students of history and economics
Reflecţiile cu caracter economic din Grecia Antică sunt:
A) subordonate idealului moral al “Binelui comun” şi sunt legate de modelul cetăţii sau statului ideal;
B) subordonate legii mozaice care reglementează toate aspectele vieţii particulare ce pot fi numite economice (mijloace de existenţă, proprietate, schimburi, sclavie etc.);
C) guvernate de principiile moralei creştine.
Aristotel defineşte “ oeconomia”:
A) arta de a obţine bogăţii sub formă de valori de întrebuinţare (agricultură, pescuit etc.);
B) arta de a obţine bogăţie sub formă de bani (comerţ, credit etc.);
C) arta de a te îmbogăţi.
Concepţia lui Platon despre “cetatea ideală” este cel mai bine conturată în:
A) “Oeconomikus” şi “De vestigalibus”;
B) “Republica”, “Omul Politic”, “Legile”, “Critias”;
C) “Politica” şi “Etica Nicomahică”.
Contribuția esenţială a Romei antice la gândirea economică este legată de două instituţii fundamentale create de romani:
A) republica şi statul de drept;
B) contractul şi dreptul de proprietate;
C) sclavia şi ‘’oikeiopragia”.
Printre reprezentanţii gândirii economice în Roma Antică se numără:
A) Xenofon, Platon, Aristotel, Heraclit, Socrate;
B) Cicero, Cato cel Bătrân, Columella, Pliniu cel Bătrân;
C) Toma de Aquino şi Sfântul Augustin.
Cadrul general al gândirii economice în Evul Mediu este legat de:
A) prăbuşirea marilor imperii ale antichităţii, descentralizarea statală, invaziile popoarelor migratoare;
B) apariţia primelor state centralizate şi a economiei de piaţă;
C) marile descoperiri geografice.
Concepţia dominantă despre stat în Evul Mediu:
A) proclamă caracterul divin al puterii de stat şi aparţine scolasticilor;
B) proclamă statul naţional, unitar, centralizat, dotat cu legi, moravuri şi armate bune, capabil să asigure ordinea şi dezvoltarea economică şi social-culturală;
C) proclamă construcţii statale comunitar-democratice.
Lucrarea Sfântului Augustin - “De civitate Dei”, conţine referiri la următoarele probleme economice:
A) câştigurile din comerţ şi dobânda sunt câştiguri justificate și necondamnabile;
B) viaţa economică trebuie să fie guvernată de principii morale (cumpătarea, caritatea etc.);
C) existenţa legilor naturale elaborate de Dumnezeu exclude necesitatea existenţei autorităţii organismelor statale.
În lucrarea sa intitulată “Summa theologica”, Toma de Aquino realizează o sinteză între:
A) platonism şi tradiţia creştină, încercând o justificare a creştinismului prin istorie;
B) aristotelism şi tradiţia creştină, încercând să pună de acord dogma creştină cu exigenţele unei raţiuni morale;
C) principiile moralei creştine şi o concepţie emancipată despre stat
Toma de Aquino - adept al teoriei nominaliste a banilor, consideră că valoareamonedei:
A) nu depinde de puterea politică, ci de valoarea intrinsecă a metalului conţinut de aceasta;
B) nu depinde de valoarea intrinsecă a metalului conţinut de aceasta, ci este dată de puterea politică;
C) depinde în egală măsură de valoarea intrinsecă a metalului conţinut de aceasta şi de puterea politică.
{"name":"Modulul 3: GÂNDIREA ECONOMICĂ PREMODERNĂ", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge of pre-modern economic thought with this engaging quiz! Delve into the reflections and contributions of ancient Greek and Roman philosophers, as well as the economic concepts of the Middle Ages.10 thought-provoking questionsMultiple choice formatIdeal for students of history and economics","img":"https:/images/course6.png"}