ILAR 1

Create an image of various naval artillery pieces in action on a warship at sea, showcasing the ocean backdrop and a clear blue sky, emphasizing military technology and strategy.

Naval Artillery Quiz

Test your knowledge about naval artillery with this comprehensive quiz designed for enthusiasts and professionals alike. Dive deep into the theory and applications of naval artillery, covering various aspects from methodology to technical specifications.

  • 45 engaging questions
  • Multiple choice and checkbox format
  • Learn about different types of naval artillery and their classifications
45 Questions11 MinutesCreated by FiringCannon42
Cuvântul „artilerie” desemnează astăzi:
A. Un gen de forţă terestră;
B. O categorie de armament;
C. ştiinţa construirii armamentului;
D. ştiinţa întrebuinţării armamentului în luptă.
Artileria din dotarea Forţelor Navale, numită generic artilerie navală se împarte în:
A. Artilerie maritimă
B. Artilerie fluvială
C. Artilerie de coastă
D. Artilerie universală.
Artileria maritimă se împarte în:
A) artilerie principală;
B) artilerie antiaeriană;
C) artileria de coastă;
D) artilerie universală.
Din punct de vedere tehnic, artileria navală se prezintă sub forma:
A. Complexelor navale de artilerie
B. Pieselor de artilerie
C. instalaţiilor navale de artilerie
D. tunurilor
Teoria tragerilor artileriei navale este un sistem de .......... Referitoare la tragerile artileriei navale, axat pe o .......... teoretico-experimentală de studiu al influenţei tuturor factorilor ce intervin în tragerea cu una sau mai multe instalaţii (complexe) navale de artilerie, în scopul fundamentării metodelor, procedeelor şi regulilor raţionale de planificare, organizare, pregătire şi executare a tragerilor artileriei navale pentru îndeplinirea misiunilor de foc pe mare şi la fluviu cu maximum de eficacitate şi operativitate
A) reguli;
B) metodologie;
c) procedură;
D) cunoştinţe
Prin maximum de eficacitate şi operativitate se înţelege obţinerea efectului ..........la ţintă în timpul cel mai .........., cu consum ………. De muniţie şi fără a se încălca parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de artilerie.
A) scurt
B) maxim
C) minim
D) lung
Tragerile artilerie navale constau în acţiunile violente executate cu una sau mai multe instalaţii (complexe) navale de artilerie împotriva unei sau mai multor ţinte în scopul obţinerii unui anumit efect (rezultat) cum ar fi:
A) neutralizarea
B) nimicirea
C) scufundarea
d) distrugerea
Teoria tragerilor artileriei navale, ca sistem de cunoştinţe şi metodologii de studiu teoretico-experimental, conţine:
a) ansamblul noţiunilor, conceptelor şi elementelor cu care operează;
B) modelele fizice şi matematice ale influenţei tuturor factorilor ce intervin la tragerile artileriei navale;
C) ipotezele contradictorii;
D) criteriile de evaluare şi acceptare a metodelor, procedeelor şi regulilor raţionale, rezultate în urma fundamentării ştiinţifice a lor, pentru planificarea, organizarea, pregătirea şi executarea tragerilor artileriei navale
Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
A) metodele, procedeele şi regulile de planificare, organizare şi pregătire a tragerilor artileriei navale în condiţiile de la mare şi de la fluviu;
B) determinarea elementelor iniţiale de tragere cu artileria navală în condiţiile de la mare şi de la fluviu;
C) manevra cinematică a ţintelor navale;
d) metodele, procedeele şi regulile de executare a reglajului la tragerile artileriei navale în condiţiile de la mare şi de la fluviu.
Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
A) evitarea rateurilor la tragerile de artilerie;
B) consumurile de muniţii;
c) executarea tragerilor de efect;
D) modelele matematice la simularea tragerilor artileriei navale în poligoane şi cu simulatoare (reale, reduse, pe calculatoare etc.).
Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
A) direcţiile de perfecţionare tehnică la instalaţiile (complexele) navale de artilerie, sistemele de conducere a tragerilor, muniţiile de artilerie;
B) opţiunile de achiziţii de armamente, sisteme de conducere a tragerilor şi muniţii de artilerie;
C) metodologiile şi algoritmii analitici de calcul în diverse scopuri;
d) opţiunile de achiziţii de nave
Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
A) studiul fenomenelor arderii pulberii în ţeavă;
B) siguranţa tragerilor artileriei navale;
C) aprecierea sau calificarea tragerilor artileriei navale;
D) comenzile şi rapoartele ce se transmit pe timpul tragerilor artileriei navale.
Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
A) aprecierea sau calificarea pregătirii profesionale a personalului;
B) elaborarea recomandărilor repartiţiei optime sau raţionale a ţintelor sau obiectivelor între instalaţiile (complexele) navale de artilerie şi între nave (forţe navale);
C) studiile interdisciplinare
D) dezvoltarea armamentelor neconvenţionale.
O aplicaţie distinctă a teoriei tragerilor artileriei navale constă în elaborarea metodologiilor de stabilire a cerinţelor tehnico-tactice optime (raţionale) la proiectarea noilor modele de armament artileristic naval, îndeosebi cele privind:
A) accesibilitatea armamentului artileristic;
b) caracteristicile împrăştierii proiectilelor
C) stabilirea listei achiziţiilor de armament de artilerie;
D) caracteristicile acţiunii proiectilelor la ţintă.
O aplicaţie distinctă a teoriei tragerilor artileriei navale constă în elaborarea metodologiilor de stabilire a cerinţelor tehnico-tactice optime (raţionale) la proiectarea noilor modele de armament artileristic naval, îndeosebi cele privind:
a) metodologia desfăşurării experimentelor în poligon şi la nave în cazul achiziţiilor de armament artileristic, aparate de ochire, sisteme de conducere şi muniţii;
B) lotizarea muniţiilor;
C) pregătirea meteorologică a tragerii;
d) precizia tablelor principale de tragere.
Care situaţii concrete sunt raţionale, dar nu şi optime:
A) armament performant cu preţ peste posibilităţile de achiziţie;
B) armament neperformant cu preţ convenabil de achiziţie;
C) armament suficient de performant la preţ convenabil de achiziţie;
D) armament suficient de performant la preţ peste posibilităţile de achiziţie.
Care situaţii concrete sunt optime, dar nu şi raţionale:
A) armament performant cu preţ peste posibilităţile de achiziţie;
B) armament neperformant cu preţ convenabil de achiziţie;
C) armament suficient de performant la preţ convenabil de achiziţie;
d) armament suficient de performant la preţ peste posibilităţile de achiziţie.
În sensul tragerilor artileriei navale ţinta (obiectivul) este un element sau un ansamblu de elemente de natură ………., ce prezintă interes pentru lovirea cu focul armamentului de artilerie.
a) materială;
B) umană;
C) materială şi umană;
D) combinată.
Noţiunile „ţintă” şi „obiectiv” sunt sinonime, dar se utilizează de regulă astfel:
A) ţintă - la tragerile executate în acţiunile militare la mare;
B) ţintă - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat;
C ) obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat;
D) obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la mare.
Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după:
A) natura şi caracteristicile definitorii ale acestora;
B) cantitatea de materiale;
C) vizibilitatea din poziţia de tragere;
D) mediul în care se află sau evoluează acestea
Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după:
A) capacitatea de trecere dintr-o stare în alta;
B) capacitatea de manevră;
c) vizibilitatea din postul de observare;
D) protecţia (natura protecţiei).
Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor) pot fi după:
A) caracteristicile principale;
B) caracterul dispunerii şi numărul lor;
C) densitatea spaţială;
d) caracterul mişcării.
După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele navale plutitoare sunt:
A) ambarcaţiuni, mijloace şi instalaţii plutitoare;
B) mine ancorate;
C) nave de suprafaţă din toate clasele (de luptă, auxiliare, speciale, comerciale);
D) hidroavioane amerizate.
După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele fluviale plutitoare sunt:
A) mine derivante;
B) mijloace şi instalaţii plutitoare;
C) nave şi ambarcaţiuni fluviale din toate clasele (de luptă, auxiliare, speciale, comerciale)
D) poduri şi alte construcţii de artă.
După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii) ţintele aeriene cu propulsor şi pilotate sunt:
A) avioane;
B) deltaplane;
C) motoplanoare
D) elicoptere
După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele aeriene cu propulsor şi nepilotate (auto sau teledirijate şi nedirijate) sunt:
a) rachete (navă-navă, aer-navă, sol-navă, racheto-torpilă);
B) baloane cu aer cald;
c) elicoptere robot;
D) avioane robot
După mediul în care se află sau evoluează, natura şi caracteristicile definitorii ţintele aeriene fără propulsor sunt de tip:
a) planat;
B) eolian;
C) largat
D) paraşutat.
După vizibilitatea din poziţia de tragere ţintele (obiectivele) sunt:
A) văzute;
B) neobservate
C) observate;
d) nevăzute.
După vizibilitatea din postul de observare ţintele (obiectivele) sunt:
A) nevăzute
B) neobservate;
C) văzute);
D) observate.
După caracterul dispunerii şi numărul lor ţintele (obiectivele) sunt:
a) izolate;
B) cu suprafaţă;
c) grupate;
D) neliniare.
După situaţia în cadrul acţiunii militare ţintele (obiectivele) sunt:
A) mijloc de lovire sau de atac;
B) fără capacitate de trecere dintr-o stare în alta;
C) purtător de mijloace de lovire sau de atac;
D) cu capacitate de trecere dintr-o stare în alta.
După capacitatea de trecere dintr-o stare în alta ţintele (obiectivele) sunt:
A) manevriere;
B) fără capacitate de trecere;
c) nemanevriere
D) cu capacitate de trecere
După densitatea spaţială ţintele (obiectivele) sunt:
a) concentrate
B) eterogene
C) omogene
D) dispersate.
După capacitatea de manevră ţintele (obiectivele) sunt:
A) fixe;
b) manevriere;
C) nemanevriere;
D) mobile
După caracterul mişcării ţintele (obiectivele) sunt:
a) manevriere;
B) fixe;
C) nemanevriere;
D) mobile.
După caracteristicile principale ţintele (obiectivele) sunt:
a) neprotejate;
B) eterogene;
C) protejate
d) omogene.
După calibrul ţevii instalaţiei navale de artilerie cu care se trage tragerile sunt cu calibrul:
A) mic (20≤ d<100 mm);
B) foarte mic (d<20mm);
C) mijlociu (76≤ d<150 mm);
d) mare (150mm≤d)
După mediul în care se află sau evoluează ţinta (obiectivul) tragerile sunt:
A) trageri terestre;
b) trageri costiere;
C) trageri navale
D) trageri antiaeriene
După distanţa de tragere tragerile sunt:
a) la distanţe mici;
B) la distanţa loviturii directe;
C) la distanţa loviturii indirecte;
D) trageri la distanţe mari.
După gradul de automatizare a funcţionării armamentului naval de artilerie tragerile sunt:
A) manuale;
B) semiautomate;
C) automate;
D) complet automate
După dimensiunile ţintelor (obiectivelor) sau după dispunerea reciprocă între ele tragerile sunt:
A) împotriva ţintelor (obiectivelor) punctiforme;
B) cu aparate de ochire;
C) pe obiective cu suprafaţă;
D) împotriva obiectivelor liniare (de front, oblice, în adâncime, de flanc)
După gradul de saturare (dotare) tehnică tragerile sunt:
A) cu aparate de calcul (analogice, numerice, hibride);
B) automate;
C) complet automate;
D) cu aparate de ochire.
După manevra ţintei (obiectivului) tragerile sunt:
a) din mişcare împotriva ţintelor (obiectivelor) staţionare;
B) din staţionare împotriva ţintelor (obiectivelor) staţionare;
C) din mişcare împotriva ţintelor (obiectivelor) în mişcare;
d) din staţionare împotriva ţintelor (obiectivelor) în mişcare.
După forma traiectoriei proiectilelor tragerile sunt:
A) curbe;
B) prin ochire instrumentală;
C) întinse
D) verticale
După felul ochirii tragerile sunt:
A) curbe
B) prin ochire indirectă
C) verticale
D) prin ochire directă
{"name":"ILAR 1", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge about naval artillery with this comprehensive quiz designed for enthusiasts and professionals alike. Dive deep into the theory and applications of naval artillery, covering various aspects from methodology to technical specifications.45 engaging questionsMultiple choice and checkbox formatLearn about different types of naval artillery and their classifications","img":"https:/images/course4.png"}
Powered by: Quiz Maker