Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

DREPT CIVIL. DREPTURILE REALE

1. Cum se dobândește posesia?

A. prin întrunirea lui animus și corpus în aceeași persoană;

B. Prin exercitarea elementului material de către posesor, personal sau printr-un reprezentant al său;

C. Prin exercitarea elementului animus de către o altă persoană decât cea care pretinde că posedă.

2. Cum se dovedește existența elementului intențional al posesiei?

A. Prin posesia pentru altul exercitată de o persoană fizică;

B. Prin prezumții legale pentru dovedirea elementului intențional;

C. Prin intermediul actelor juridice realizate de o persoană.

3. Prin ce se deosebește posesia de detenția precară?

A. Detentorul se comportă ca proprietar sau ca titular al altui drept real;

B. Posesorul posedă pentru sine, iar detentorul posedă pentru altul;

C. în cazul posesiei există numai elementul animus.

4. Viciul discontinuității

A. Este un viciu continuu;

B. reprezintă o exercitare a posesiei cu intermitențe anormale raportat la natura bunului;

C. Se aplică de regulă posesiei bunurilor mobile, unde operează regula potrivit căreia simpla posesie de bună-credință valorează titlu de proprietate.

5. Care dintre următoarele reprezintă un efect juridic al posesiei?

A. dobândirea fructelor prin posesia de bună-credință;

B. Posesia este apărată prin acțiunea redhibitorie;

C. Posesia este apărată prin acțiunea estimatorie.0

6. Care dintre următoarele sunt subiectele dreptului de proprietate privată?

A. Numai persoanele juridice de drept privat;

B. Numai persoanele fizice;

C. statul, unitățile administrativ-teritoriale, persoanele fizice, persoanele juridice de drept public.

7. Ce bunuri fac parte din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale?

A. Nu există o astfel de instituție juridică în dreptul românesc;

B. Totalitatea bunurilor aflate în circuitul civil; 0

C. Toate bunurile delimitate ca făcând parte din acesta, potrivit legii.

8. Ce bunuri fac parte din domeniul public?

A. Toate bunurile aflate în patrimoniului statului și unităților administrativ-teritoriale;

B. Bunurile expres enumerate în acest sens de lege;

C. Numai bunurile statului, nu și cele ale unităților administrativ-teritoriale.

9. Prin ce se caracterizează dreptul de proprietate publică?

A. Poate forma obiectul executării silite;

B. Poate fi dobândit prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al unităților administrativteritoriale în domeniul public al statului, pentru cauză de utilitate publică;

C. aparține numai statului, nu și unităților administrativ-teritoriale.

10. Care dintre următoarele sunt modalități juridice ale dreptului de proprietate?

A. Proprietatea comună în devălmășie, coproprietatea forțată, coproprietatea obișnuită;

B. termenul, condiția și sarcina;

C. Proprietatea unică.

11. Care dintre următoarele afirmații privitoare la proprietatea periodică este adevărată?

A. reprezintă acea modalitate juridică a dreptului de proprietate, caracterizată prin aceea că doi sau mai mulți titulari ai acesteia, având cote egale sau inegale, exercită fiecare atributele dreptului de proprietate o perioadă de timp într-un an;

B. Nu există o astfel de modalitate a dreptului de proprietate;

C. Orice copărtaș, cu acordul majorității celorlalți copărtași, poate exercita o lună dreptul exclusiv de proprietate asupra bunului.

12. Cum poate înceta coproprietatea obișnuită?

A. nu încetează, fiind o situație juridică perpetuă;

B. în cazul în care toate cotele-părți din dreptul de proprietate sunt dobândite, într-un mod reglementat de lege, de unul dintre copărtași sau de o terță persoană;

C. Prin concesiune.

13. Care dintre următoarele constituie o asemănare între proprietatea comună pe cote-părți și proprietatea în devălmășie?

A. Ambele constituie modalități ale dreptului de proprietate;

B. Ambele forme de proprietate comună se pot dobândi prin moștenire legală;

C. Fiecare coproprietar/codevălmaș cunoaște cota-parte din drept care îi aparține.

14. Care dintre următoarele soluţii poate fi adoptată de instanța de judecată în cazul acțiunii în revendicare imobiliară?

A. acțiunea va fi admisă în toate cazurile în care reclamantul are titlu de proprietate, indiferent de data acestuia;

B. dacă numai pârâtul are titlu de proprietate, acțiunea va fi respinsă;

C. acțiunea va fi admisă dacă reclamantul are titlu de proprietate, sub condiția ca titlul să emane de la un terț și data titlului să fie ulterioară posesiei pârâtului.

15. În ce cazuri este posibil ca acțiunea în revendicare mobiliară să fie admisă?

A. Revendicarea bunului mobil de la un posesor de rea-credință;

B. Revendicarea bunului imobil de la un terț dobânditor cu titlu oneros, posesor de bunăcredință;

C. Revendicarea mobiliară nu poate fi admisă, posesorul beneficiind de o prezumţie de proprietate.

16. Care sunt efectele pe care le produce admiterea acțiunii în revendicare?

A. pârâtul este obligat să restituie adevăratului proprietar contravaloarea bunului, indiferent dacă acesta a pierit fortuit sau din culpa pârâtului;

B. pârâtul este obligat să restituie bunul adevăratului proprietar, chiar cu sarcini;

C. pârâtul este obligat să restituie bunul în natură, iar atunci când acest lucru nu mai este posibil, restituirea se face prin echivalent.

17. Care sunt cheltuielile pe care le poate pretinde pârâtul de la adevăratul proprietar, în cazul admiterii acțiunii în revendicare?

A. Toate cheltuielile pe care le-a făcut cu bunul;

B. Numai cheltuielile făcute pentru conservarea bunului;

C. Cheltuielile necesare, integral, precum și cheltuielile utile, în măsura sporului de valoare adus bunului.

18. Ce fel de acțiune este acțiunea în revendicare?

A. acțiune confesorie;

B. acțiune posesorie;

C. acțiune petitorie.

19. Care sunt limitele obligației posesorului pârât de restituire a fructelor produse de un bun în cazul admiterii acțiunii în revendicare?

A. Posesorul nu este obligat să restituie fructele, percepute sau nepercepute, dacă este de reacredință;

B. Posesorul este obligat să restituie toate fructele, percepute sau nepercepute, indiferent dacă este de bună sau de rea-credință;

C. dacă este de bună-credință posesorul are dreptul să rețină fructele percepute până la data la care a aflat că nu este proprietar, de regulă cea a introducerii acțiunii în revendicare.

20. Care dintre următoarele reprezintă o condiție a uzucapiunii extratabulare?

A. Imobilul poate fi înscris în mai multe cărți funciare;

B. proprietarul înscris în cartea funciară să fi decedat sau să își fi încetat existența;

C. Nu există o astfel de instituție juridică.

21. În ce condiții poate opera joncțiunea posesiilor?

A. Poate fi invocată indiferent de calitatea persoanei (posesor sau detentor precar);

B. Poate fi invocată și în cazul în care posesiei actuale I se adaugă detenția precară;

C. Persoana care invocă joncțiunea posesiilor, posesorul actual, trebuie să fie un succesor în drepturi al posesorului precedent.

22. Cum se calculează termenul uzucapiunii?

A. prescripția se socotește încheiată la împlinirea primei zile a termenului;

B. Termenul uzucapiunii nu începe să curgă înainte de data decesului sau, după caz, a încetării existenței juridice a proprietarului, respectiv înainte de data înscrierii declarației de renunțare la proprietate, chiar dacă intrarea în posesie s-a produs la o dată anterioară;

C. ziua în care începe prescripția intră în calcul.

23. Care dintre situațiile următoare poate da naștere la coproprietatea obișnuită?

A. voința mai multor persoane, care, prin act translativ, cumpără împreună un bun;

B. prin încheierea unei căsătorii valabile;

C. în puterea legii, pentru bunurile imobile-terenuri.

24. Care dintre următoarele constituie caractere juridice ale dreptului de proprietate publică?

A. inalienabilitatea, insesizabilitatea;

B. prescribilitatea, alienabilitatea;

C. devălmășia.

25. Care dintre următoarele reprezintă o acțiune prin care se apără posesia?

A. acțiunea în complângere;

B. acțiunea redhibitorie;

C. acțiunea în resciziune.

26. Când se stinge dreptul de superficie?

A. La expirarea termenului, când proprietarul terenului devine și proprietarul construcției, la data pieirii construcției, dacă există stipulație expresă în acest sens, precum și în alte cazuri prevăzute de lege;

B. Doar la data pieirii construcției;

C. Superficia este un drept perpetuu, care se stinge doar prin voința părților sau prin hotărâre judecătorească.

27. Care dintre următoarele constituie drepturi ale uzufructuarului?

A. folosința bunului, dreptul de cesiune a uzufructului, dreptul uzufructuarului de a închiria ori de a arenda bunurile primite în uzufruct;

B. Dreptul de a folosi bunul, dreptul de a-l înstrăina pentru un preț just;

C. Dreptul de cesiune a uzufructului, dreptul de a aduce modificări juridice asupra bunului.

28. Care dintre următoarele sunt modalități de constituire a servituților?

A. Actul juridic și uzucapiunea;

B. Numai hotărârea judecătorească;

C. confuziunea.

29. Care este obiectul publicității imobiliare?

A. înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași unitate administrativ-teritorială în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității față de terți a acestor înscrieri;

B. Realizarea evidenței persoanelor fizice sau juridice care sunt titulare ale dreptului de proprietate asupra diferitelor bunuri imobile;

C. Realizarea evidenței proprietarilor de bunuri imobile în scopul stabilirii taxelor și impozitelor datorate.

30. Care dintre următoarele reprezintă înscrieri de carte funciară?

A. intabularea, înscrierea provizorie și notarea;

B. intabularea, notarea, revizuirea;

C. înscrierea provizorie, notarea, dizolvarea.

31. Prin ce se caracterizează patrimoniul?

A. Patrimoniul apare ca o masă de drepturi și obligații legate între ele sau ca o grupare a mai multor mase de drepturi și obligații, fiecare având un regim juridic deteminat, toate aparţinând unuia sau mai multor subiecte de drept;

B. Fiecare persoană fizică sau juridică poate avea un singur patrimoniu;

C. Numai persoanele fizice sau juridice pot avea unul sau mai multe patrimonii.

32. Cum se explică divizibilitatea patrimoniului:

A. Prin faptul că patrimoniul poate fi împărțit în mai multe mase de bunuri, fiecare dintre acestea având un regim juridic diferit;

B. Prin faptul că pot fi urmărite separat anumite bunuri determinate ce fac parte din patrimoniu;

C. Prin posibilitatea de a fi transmis pe fracțiuni, prin acte juridice mortis causa.

33. Care subiect este determinat/nedeterminat în cazul drepturilor reale:

A. Subiectul activ este nedeterminat;

B. Subiectul pasiv este nedeterminat;

C. Este determinat atât subiectul activ, cât şi subiectul pasiv.

34. Dreptul de preferință:

A. conferă titularului său prerogativa de a pretinde subiectului pasiv sau succesorilor acestuia executarea obligației asumate;

B. Este posibilitatea recunoscută titularului unui drept de creanță de a fi satisfăcut cu prioritate față de titularii altor drepturi;

C. Este posibilitatea recunoscută titularului unui drept real de a fi satisfacut cu prioritate față de titularii altor drepturi.

35. Ce caractere juridice prezintă drepturile de creanță:

A. Sunt drepturi accesorii;

B. Sunt drepturi nelimitate ca număr;

C. Sunt drepturi opozabile erga omnes.

36. Ce sunt raporturile juridice în al căror conţinut se găsesc obligații reale?

A. reprezintă o categorie juridică intermediară între raporturile reale și raporturile obligaţionale;

B. Acele obligații care se caracterizează prin faptul că au o opozabilitate mai restrânsă decât drepturile de creanță;

C. Acele obligații care se caracterizeză prin faptul că au o opozabilitate mai restrânsă decât drepturile de creanță, dar mai mare decât drepturile reale.

37. Ce este caracteristic obligațiilor reale de a face?

A. Se mai numesc și obligații scriptae in rem;

B. sunt îndatoriri ce revin deținătorului unui bun determinat;

C. Au ca izvor numai legea.

38. Ce este acțiunea posesorie specială – reintegranda:

A. acțiunea prin care se apără posesia atunci când deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violență;

B. acțiunea prin care se apără o posesie utilă;

C. acțiunea prin care se apără numai o posesie dobândită în baza unui just titlu cu dată certă.

39. Care dintre următoarele reprezintă atribute ale dreptului de proprietate?

A. corpus și animus;

B. corpus, animus şi dispoziţia;

C. dispoziţia.

40. Includerea bunurilor în domeniul public se face în funcție de următoarele criterii:

A. declarația legii;

B. voinţa proprietarului;

C. convenția părților.

41. Cum se dobândește proprietatea publică:

A. Prin expropriere pentru cauză de utilitate publică;

B. Prin lege;

C. Prin prescripție achizitivă.

42. Sunt cazuri de proprietate comună pe cote-părți forțată:

A. indiviziunea;

B. Coproprietatea forțată asupra bunurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine;

C. Dreptul de proprietate al soților asupra bunurilor dobândite de oricare dintre ei în timpul aplicării regimului comunității legale.

43. Ce este proprietatea comună în devălmășie:

A. Acea formă a dreptului de proprietate comună caracterizat prin faptul că titularii săi au determinată cota-parte ideală din dreptul de proprietate asupra unor bunuri fracționate în materialitatea lor;

B. Acea formă a dreptului de proprietate comună caracterizat prin faptul că titularii săi au determinată cota-parte ideală din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracționate în materialitatea lor;

C. Acea formă a dreptului de proprietate comună caracterizat prin faptul că titularii săi nu au determinată cota-parte ideală din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracționate în materialitatea lor, bunurile aparținând deopotrivă ambilor coproprietari.

44. Din categoria acțiunilor petitorii fac parte:

A. acțiunea în grănițuire;

B. acțiunea posesorie generală;

C. acțiunea posesorie specială.

45. Ce este grănițuirea:

A. acțiunea reală prin care reclamantul, proprietarul unui bun, contestă în fața instanței de judecată că pârâtul are un drept real, dezmembrământ al dreptului de proprietate cu privire la acel bun;

B. acțiunea reală prin care reclamantul solicită obligarea pârâtului la recunoașterea existenței unui drept real, dezmembrământ al dreptului de proprietate, asupra imobilului proprietatea altei persoane, precum și obligarea pârâtului la respectarea acestui drept;

C. acțiunea reală prin care reclamantul solicită instanței să determine, în contradictoriu cu pârâtul, prin semne exterioare, întinderea proprietăților părților.

46. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de abitație:

A. Drept real;

B. Drept cesibil;

C. Drept perpetuu.

47. Care sunt modalitățile de constituire a uzufructului:

A. Prin moștenire legală;

B. uzucapiune;

C. în temeiul unei hotărâri judecătorești declarativă de drepturi.

48. Cum se definește dreptul de abitație:

A. Este un drept de creanță care are ca obiect o locuință;

B. Este un drept real imobiliar conform căruia titularul are posibilitatea de a exercita atributele posesiei și folosinței asupra unui imobil cu destinație de locuință, aparținând altei persoane, dar numai pentru satisfacerea nevoilor personale de locuit și ale familiei sale;

C. Este un drept care conferă titularului dreptul de dispoziție asupra unei locuințe.

49. Ce drept poate dobândi proprietarul terenului care are ieşire la drumul public, pentru a avea cale de acces pe terenul învecinat:

A. Drept de trecere;

B. Servitutea de trecere;

C. Uzufruct de trecere.

50. Ce condiții se cer întrunite pentru a opera joncțiunea posesiilor:

A. Se poate uni o posesie utilă cu o posesie viciată;

B. Se poate uni o posesie utilă cu o detenție precară;

C. Se pot uni doar două sau mai multe posesii utile.

{"name":"DREPT CIVIL. DREPTURILE REALE", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"1. Cum se dobândește posesia?, 2. Cum se dovedește existența elementului intențional al posesiei?, 3. Prin ce se deosebește posesia de detenția precară?","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}