Fiziopat 138-183

138. Reacțiile inflamatorii acute sunt caracterizate de:

A)manifestarea discretă a semnelor cardinale ale inflamației;

B)predominarea proceselor vasculo-exudative;

C)evoluție cu durată crescută;

D)variantele a și c.

139. Reacțiile inflamatorii cronice sunt caracterizate de:

A)manifestarea discretă a semnelor cardinale ale inflamației;

B)predominarea proceselor vasculo-exudative;

C)evoluție cu durată crescută;

D)variantele a și c

140. Reacțiile inflamatorii cronice sunt caracterizate de:

A)manifestarea plenară a semnelor cardinale ale inflamației;

B)predominarea proceselor vasculo-exudative;

C)evoluție cu durată crescută;

D)variantele a și c

141. Reacția inflamatorie derulează, în ordine, următoarele etape:

A)vasculară- celulară- reparație tisulară;

B)vasculară- tisulară- reparație tisulară;

C)celulară- vasculară- reparație tisulară;

D)celulară- tisulară- reparație tisulară.

142. Faza I a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin:

A)vasodilatație arterio-capilară;

B)vasoconstricție arterio-capilară;

C)vasoconstricție venoasă (postacapilară);

D)variantele a și c.

143. Manifestările fazei I a etapei vasculare a reacției inflamatorii se datorează

A)derulării unui reflex antidromic;

B)catecolaminelor;

C)mediatorilor solubili ai inflamației;

D)variantele a și b.

144. Faza a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin:

A)vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), urmată de vasoconstricție venoasă;

B)vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), urmată de vasoconstricție arteriocapilară;

C)vasodilatație arterio-capilară și vasoconstricție venoasă (postcapilară), urmată de vasodilatație arterio-capilară și venoasă;

D)vasodilatație arterio-capilară și vasoconstricție venoasă (postcapilară), urmată de vasoconstricție arterio-capilară și venoasă

145. Manifestările fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio-capilară și vasoconstricție venoasă (postcapilară), se datorează:

A)derulării unui reflex antidromic și a unor mediatori solubili ai inflamației

B)catecolaminelor și a unor mediatori solubuili ai inflamației;

C)derulării unui reflex parasimpatic și a unor mediatori solubili ai inflamației;

D)derulării unui reflex vascular și a unor mediatori solubili ai inflamației.

146. Mediatorii solubili ai inflamației, care se implică în inducerea fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio-capilară și vasoconstricție venoasă (postcapilară), sunt:

A)histamina și bradikinina;

B)histamina și PAF;

C)histamina și prostaglandinele I și E;

D)histamina și oxidul nitric.

147. Manifestările fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), se datorează:

A)derulării unui reflex antidromic;

B)catecolaminelor;

C)derulării unui reflex parasimpatic;

D) unor mediatori solubili ai inflamației

148. In categoria mediatorii solubili ai inflamației, care se implică în inducerea fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), se găsesc:

A)histamina catecolaminele și bradikinina;

B)histamina, citokinele și PAF;

C)bradikinina, oxidul nitric și citokinele

D)histamina, bradikinina și prostaglandinele I și E.

149. În categoria mediatorii solubili ai inflamației, care se implică în inducerea fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, care se concretizează prin vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), se găsesc:

A)histamina catecolaminele și bradikinina;

B)histamina, citokinele și PAF

C)bradikinina, oxidul nitric și prostaglandinele I și E;

D)histamina, citokinele și prostaglandinele I și E

150. Efectele fazei a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin:

A)stază (pooling);

B)plasmexodie;

C)hemoconcentrație (sludge)

D)edem.

151. Faza a II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii are o durată de circa:

A)2 ore;

B)6 ore;

B)12 ore;

C)24 ore.

152. Efectele fazei II-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin:

A)stază (pooling);

B)plasmexodie;

C)hemoconcentrație (sludge)

D)ischemie (anemie)

153. Activarea sistemului complement are loc în cursul:

A)etapei celulare (complementare) a reacției inflamatorii;

B)etapei tisulare a reacției inflamatorii;

C)etapei vasculare a reacției inflamatorii;

D)etapei de reconstrucție tisulară a reacției inflamatorii

154. Activarea sistemului coagulazelor are loc în cursul:

A)etapei celulare a reacției inflamatorii;

B)etapei hemoragico-tisulare a reacției inflamatorii;

C)etapei vasculare a reacției inflamatorii;

D)etapei de reconstrucție tisulară a reacției inflamatorii.

155. Faza a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin:

A)creșterea permeabilității vasculare;

B)vasodilatație arterio-capilară și venoasă (postcapilară), urmată de vasoconstricție venoasă;

C)vasoconstricție arterio-capilară și venoasă (postcapilară), urmată de vasodilatație arteriocapilară;

D)diapedeză.

156. Faza a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii este indusă printre altele și de:

A)hipoxie și acidoza consecutivă;

B)catecolamine;

C)oxidul nitric

D)PAF.

157. Faza a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii este indusă printre altele și de:

A)oxidul nitric și citokinele;

B)catecolaminele și leucotrienele;

C)histamina și bradikinina;

D)PAF și citokinele.

158. Mediatorii solubili ai inflamației care se implică în inducerea fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, acționează prin:

A)micșorarea volumului celulelor endoteliale;

B)mărirea volumului celulelor endoteliale;

C)dislocarea volumului celulelor endoteliale;

D)variantele b și c

159. Manifestările fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, caracterizate prin alterarea directă a endoteliului vascular, sunt induse printre altele și de:

A)alcaloză și stază;

B)catecolamine;

C)PAF;

D)anumiți agenți patogeni și factori citotoxici eliberație de leucocite

160. Efectul major al fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii se concretizează prin:

A)congestie;

B)plasmexodie;

C)hemodiluție;

D)eritem.

161. Plasmexodia, consecutivă fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, induce:

A)formarea transudatului inflamator și a edemului

B)formarea exudatului inflamator și a edemului;

C)formarea transudatului inflamator și stază;

D)formarea exudatului inflamator și ischemie

162. Acumularea exudatului inflamator în țesutul inflamat amplifică:

A)alcaloza;

B)ischemia;

C)staza;

D)diapedeza.

163. Efectele specifice fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii favorizează:

A)diapedeza;

B)fagocitoza;

C)marginația leucocitară (rolling)

D)citotoxicitatea oxigen dependentă a leucocitelor

164. Valoarea inițială a pH-ului exudatului inflamator, la care neutrofilele își derulează în condiții optime funcțiile specifice este:

A)7,2;

B)6,6;

C)5;

D)mai mic de 5.

165. Valoarea pH-ului exudatului inflamator, la care neutrofilele sunt distruse dar macrofagele persistă, este:

A)7,2;

B)6,6;

C)5;

D)mai mic de 5

166. Valoarea pH-ului exudatului inflamator, la care toate leucocitele sunt distruse, rezultând puroiul, este:

A)7,35;

A)7,2;

B)6,6;

C)5.

167. La periferia focarului inflamator se constituie o structură morfofuncțională cu rol de limitare a difuziei, denumită:

A)barieră fibrinoasă;

B)barieră imuno-leucocitară;

C)barieră fibrino-leucocitară;

D)barieră fibrino-imuno-leucocitară

168. Care dintre următoarele evenimente nu se implică în favorizarea instituirii CID, pe parcursul fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii?

A)stază;

B)activarea sistemului coagulazelor;

C)amplificarea tonusului vascular;

D)creșterea vâscozității sanguine.

169. Degradarea colagenului din țesutul conjunctiv sub influența proteazelor, parcursul fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, înlesnește:

A)difuzia leucocitelor;

B)difuzia fibroblaștilor;

C)difuzia mediatorilor solubili ai inflamațiilor;

D)varienteșe a și c.

170. Printre modificările metabolice instituite pe parcursul fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, se numără:

A)intensificarea glicolizei aerobe;

B)intensificarea catabolismului proteinelor;

C)scăderea presiunii osmotice în focar;

D)alcaloză metabolică

171. Printre modificările metabolice instituite pe parcursul fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, se numără:

A)intensificarea glicolizei anaerobe;

B)intensificarea anabolismului proteinelor;

C)scăderea presiunii osmotice în focar;

D)alcaloză metabolică.

172. Printre modificările metabolice instituite pe parcursul fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, se numără:

A)intensificarea glicolizei aerobe;

B)intensificarea anabolismului proteinelor;

C)creșterea presiunii osmotice în focar;

D)alcaloză metabolică.

173. Printre modificările metabolice instituite pe parcursul fazei a III-a a etapei vasculare a reacției inflamatorii, se numără:

A)intensificarea glicolizei aerobe;

B)intensificarea anabolismului proteinelor;

C)scăderea presiunii osmotice în focar;

D)acidoză metabolică.

174. In categoria celulelor proinflamatorii intră și:

A)granulocitele neutrofile;

B)plachetele sanguine;

C)granulocitele bazofile;

D)mastocitele.

175. În categoria celulelor proinflamatorii intră și:

A)celulele endoteliale;

B)macrofagele;

C)granulocitele bazofile;

D)mastocitele.

176. Care dintre următoarele celule nu intră în categoria celulelor proinflamatorii?

A)granulocitele neutrofile;

B)monocitele;

C)granulocitele eozinofile;

D)granulocitele bazofile.

177. Care dintre următoarele celule nu intră în categoria celulelor proinflamatorii?

A)granulocitele neutrofile;

B)mastocitele;

C)granulocitele eozinofile;

D)monocitele

178. Celulele proinflamatorii sunt susținute funcțional de un grup de celule din care fac parte:

A)granulocitele eozinofile;

B)celulele endoteliale;

C)macrofagele;

D)gtranulocitele neutrofile

179. Care dintre următoarele celule nu intră în categoria celulelor implicate în susținerea funcțională a celulelor proinflamatorii?

A)granulocitul bazofil;

B)plachetele sanguine;

C)fibroblastele;

D)celulele endoteliale.

180. Care dintre următoarele celule este specializată în fagocitarea complexelor antigen-anticorp?

A)macrofagul;

B)monocitul;

C)granulocitul neutrofil;

D)granulocitul eozinofil.

181. Celulele endoteliale susțin funcțional celulele proinflamatorii prin:

A)eliberarea de PAF și prostaglandine;

B)eliberarea factorilor de coagulare;

C)eliberarea de histamină;

D)eliberarea de heparină.

182. Plachetele sanguine susțin funcțional celulele proinflamatorii prin:

A)eliberarea de PAF și prostaglandine;

B)eliberarea factorilor de coagulare;

C)eliberarea de histamină;

D)eliberarea de heparină

183. Mastocitele și bazofilele susțin funcțional celulele proinflamatorii prin:

A)eliberarea de PAF și prostaglandine;

B)eliberarea factorilor de coagulare;

C)eliberarea de histamină;

D)eliberarea de factori ai complementului.

Unlock and Upgrade

Remove all limits from your Quizzes

Fiziopat 138-183

More Quizzes