Echipamente Electrice

Contactele electrice cu atingere metalicã fãrã peliculã disturbatoare sunt realizate:

A) din metale nobile în vid sau nenobile în vid, dar care nu au suferit, în prealabil, acțiunea unui mediu agresiv;

din metale nobile în atmosfera normalã;

din cupru în atmosfera normalã;

din argint în atmofesrã de vapori sulfuroși.

Contactele electrice cu pelicule disturbatoare sunt realizate:

Din cupru în atmosferã normalã sau argint în atmosferã de vapori sulfuroși;

Din metale nobile în vid sau nenobile în vid, dar care nu au suferit, în prealabil, acțiunea unui mediu agresiv;

din bare de aluminiu cu buloane de oțel;

Din pastile nituite din Ag-CdO.

Suprafața de atingere a pieselor de contact electric se numește:

Suprafațã de contact;

contact fix;

contact amovibil;

Contact mobil.

Materialul de contact electric (nitul, pastila de sudare sau placatul) se confecționeazã:

Din materiale cu tendințã redusã de lipire și stabile în mediul înconjurãtor;

Din materiale cu tendințã mare de lipire și stabile în mediul înconjurãtor;

Din fier;

Din plumb.

Pentru contactele electrice de înaltã tensiune se folosesc:

Contactul tijã-tulipã sau contactul cu role;

Contactele fixe de tip fișã/prizã;

Contactele punctuale;

Contactele fixe pentru bare plane.

Stricțiunea liniilor de curent reprezintã:

fenomenul de strângere a liniilor de curent, datoritã atingerii zonale dintre suprafețele de contact;

Fenomenul de rãspândire a liniilor de curent, datoritã atingerii zonale dintre suprafețele de contact;

un strat pelicular de oxid, care mãrește rezistența de contact;

Forțele care apar la trecerea curentului electric prin circuit

Pelicula disturbatoare are urmãtoarele faze:

absorbția, chemisorbția și reacția chimicã;

Deformarea plasticã, fritarea și stricțiunea;

sinterizarea, deformarea elasticã și strecurarea;

absorbția, fritarea și strecurarea.

În cazul formãrii peliculei disturbatoare în cadrul reacției chimice are loc:

Reacția chimicã dintre ionii de metal ce au pierdut un electron cu ioni de gaz care au captat un electron;

Disocierea moleculelor captate în atomi și captarea electronilor de la suprafața metalului;

Aplicarea unei tensiuni progresive în cadrul disocierii ionilor din materiale;

Absorbirea gazelor din atmosferã prin intermediul forțelor Van der Waals.

Contactele metalice trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerințe:

conductivitate electricã ridicatã și rezistențã la arc electric mare;

sã reacționeze cu atmosfera;

Sã fie scump;

conductivitate electricã scãzutã și rezistențã al arc electric micã.

În cadrul procesului de sinterizare fãrã fazã lichidã are loc:

Pulberile metalice sunt presate și încãlzite la o temperaturã de topire mai scãzutã decât temperatura de topire a fiecãrui metal component;

pulberile metalice sunt presate și încãlzite la o temperaturã de topire mai ridicatã decât temperatura de topire a fiecãrui metal component;

pulberile dupã presare sunt aduse la o temperaturã superioarã de topire;

un component cu temperaturã mai mare este presat pe celãlalt component cu temperaturã mai scãzutã.

Sinterizarea cu strecurare are doi componenți și se realizeazã astfel:

Componentul cu temperaturã ridicatã este presat și înmuiat în componentul cu temperatura de topire scãzutã aflat sub formã lichidã;

componentul cu temperaturã scãzutã este presat și înmuiat în componentul cu temperatura de topire ridicatã aflat sub formã lichidã;

amestecul este presat și adus la o temperaturã sub cea de topire;

Amestecul este presat și aplicat peste un schelet metalic.

Contactele glisante:

nu se deschid sub sarcinã, dar își modificã prin glisare locul de contact;

Se deschid sub sarcinã, dar își modificã prin glisare locul de contact;

Se deschid sub sarcinã și nu își modificã prin glisare locul de contact;

Nu se deschid sub sarcinã și nu își modificã prin glisare locul de contact.

Rezistența pelicularã:

apare datoritã peliculei disturbatoare care se formeazã la suprafața pieselor de contact;

se calculeazã dupã modelul sferei de conductivitate infinitã și cel al elipsoidului turtit;

Se calculeazã în ipoteza cã suprafețele au o formã geometricã regulatã;

apare datoritã faptului cã în aer suprafețele de contact metalice nu absorb gaze.

Factorul care influențeazã mãrimea rezistențelor de stricțiune și pelicularã a contactelor metalice este:

suprafața aparentã de contact;

Forța de respingere a contactelor;

Valoarea rezistenței admisibile la respingere;

transferul direcționat al metalului de pe un contact pe altul.

Uzura contactelor electrice la deschiderea acestora depinde de:

prezența și acțiunea arcului electric;

viteza de separare a contactelor;

lungimea contactelor;

frecvența tensiunii.

Electromagnetul:

transformã energia electricã în energie mecanicã prin intermediul energiei magnetice, fiind magnet temporar;

transformã energia magneticã în energie mecanicã prin intermediul energiei electrice, fiind magnet temporar;

transformã energia mecanicã în energie electricã prin intermediul energiei magnetice, fiind magnet temporar;

Transformã energia electricã în energie magneticã prin intermediul energiei mecanice, fiind magnet temporar.

Electromagnetul:

reprezintã un convertor electro-magneto-mecanic alcãtuit dintr-un circuit electric, unul magnetic deformabil și accesorii mecanice;

reprezintã un convertor electro-magneto-mecanic alcãtuit dintr-un circuit electric, accesorii mecanice și magneți permanenți;

reprezintã un conglomerat de elemente de naturã hidraulicã și mecanicã, având ca element definitoriu un magnet permanent;

reprezintã un convertor electro-hidro-mecanic alcãtuit din trei circuite.

Sistemul magnetic, respectiv energia magneticã:

joacã rolul de sistem de cuplaj între sistemele electric și mecanic;

joacã rolul de comandã între sistemele mecanic și hidraulic;

Joacã rolul de comandã între sistemele mecanic și alt sistem magnetic;

Joacã rolul de comandã între douã sisteme electrice.

În construcția aparatelor electrice de comutație, electromagnetții sunt utilizați:

Ca organ motor al contactoarelor, ruptoarelor, declanșatoarelor și întrerupãtoarelor, servind la stabilirea sau întreruperea mecanicã a unor contacte;

Ca organ de supraveghere al contactelor, ruptoarelor, declanșatoarelor și întrerupãtoarelor, servind ca pãstrarea poziției de contact normal închis a unor contacte;

Ca organ de supraveghere al contactelor, releelor și declanșatoarelor, stabilind deschiderea unor canale de intrare și ieșire;

Ca organ motor al releelor electrice, servind la deschiderea unui canal de intrare în cadrul unui circuit electric.

În electromagneții de c.a. monofazați, atragerea armãturii mobile cu o pulsație dublã fațã de pulsația rețelei produce o vibrație care se poate elimina prin:

Plasarea în piesa polarã, în zona întrefierului, a unei spire în scurtcircuit;

nu este nevoie, deoarece forța rezultantã nu depinde de timp;

Nu este nevoie, deoarece forța momentanã dezvoltatã trece periodic prin valoarea zero;

plasarea în piesa polarã a unei spire în serie cu circuitul.

La electromagneții de c.a.:

Curentul crește cu întrefierul, iar fluxul și forța de atracție nu depind semnificativ de întrefier;

Curentul scade cu creșterea întrefierului, iar fluxul și forța de atracție depind de întrefier;

curentul scade cu creșterea întrefierului, iar fluxul și forța de atracție depind de materialele folosite;

tensiunea crește cu întrefierul, iar curentul crește cu acesta, indiferent de flux și forța de atracție.

Atunci când rãmân cu armãtura blocatã în poziția de întrefier maxim, electromagneții de c.a.:

absorb de la rețea un curent maxim ce produce o încãlzire ce duce la distrugerea înfãșurãrilor;

absorb de la rețea un curent maxim ce prodce deschiderea curentului;

absorb de la rețea o tensiune maximã ce duce la încãlzirea circuitului;

absorb de la rețea o putere minimã ce produce o încãlzire cu efect asupra înfãșurãrilor.

Aparatele electrice neautomate au urmãtoarele caracteristici:

Acționare manualã atât la închidere, cât și la deschidere;

Au elemente de protecție, mãsurã și reglaj;

Pot întrerupe curenți de suprasarcinã sau de scurtcircuit;

nu pot întrerupe curenți de serviciu mai mici sau egali cu cel nominal.

Principala caracteristicã a aparatelor electrice neautomate este:

nu pot întrerupe curenți de suprasarcinã sau de scurtcircuit, ci doar curenți de serviciu mai mici sau egali cu cel nominal;

Au o manevrare deasã;

au o frecvențã sporitã de conectare;

Folosirea lor în circuite de supraveghere și control.

Separatoarele de tensiune:

Servesc la separarea unui circuit pentru efectuarea unor operațiuni ce nu se pot executa sub tensiune;

pot întrerupe circuite parcurse de curent;

Se folosesc la efectuarea unor manevre de comandã și control în scheme cu întrerupãtoare automate;

Se folosesc în instalațiile de forțã de mare putere.

Separatoarele de tensiune:

nu sunt prevãzute cu camere de stingere;

nu se închid sau se deschid când prin circuit circulã curent;

Sunt aparate în care se formeazã arc electric;

nu sunt acționate prin intermediul unei manete, ci a unui dispozitiv conductor.

Separatoarele de tensiune:

Sunt aparate care se acționeazã manual, de regulã, de tip interior, ce se monteazã vertical;

se realizeazã peste tensiuni de 1000 V și peste 1000 A;

Nu au dispozitiv de acționare izolant;

Au în construcție contacte fixe, ce au rolul de a asigura o rezistențã de contact mãritã.

Comutatoarele cu came:

Asigurã închiderea și deschiderea mai multor cãi de curent identice, fiind realizate prin alãturarea unui numãr variabil de elemente;

Au contactul mobil fixat pe axul de acționare și acesta se deplaseazã odatã cu axul;

asigurã închiderea și deschiderea circuitelor prin apãsarea pe extremitatea unui buton;

Au contactul fix așezat pe axul de acționare a aparatului.

Simbolizarea comutatoarelor cu came se realizeazã:

în funcție de tipul acestuia, de numãrul de etaje, de numãrul de poziții și de numãrul de ordine;

în funcție de amplasarea în schema de forțã a instalației;

în funcție de curentul de scurtcircuit și de numãrul pozițiilor de acționare;

în funcție de tensiune și de frecvența circuitelor.

Simbolizarea comutatoarelor cu came C.40.02.32.002 semnificã:

Curentul nominal, numãrul de etaje, numãrul de poziții ferme și numãrul de poziții de revenire și numãrul schemei electrice;

Numãrul de scheme electrice, pozițiile ferme, curentul nominal și numãrul de etaje;

Curentul nominal, numãrul pozițiilor de revenire, numãrul de poziții etaje, numãrul de poziții ferme și numãrul schemei electrice;

Curentul nominal, numãrul de poziții ferme, numãrul pozițiilor de revenire, numãrul de poziții etaje și numãrul schemei electrice.

Întrerupãtoarele și comutatoarele cu pârghie:

au camere de stingere din azbociment;

conecteazã și deconecteazã numai circuite de curent continuu;

Nu au camere de stingere;

Contactele fixe au formã de braț de pârghie.

Comutatoarele cu pârghie:

Se leagã la douã circuite, având prevãzute douã contacte fixe;

Se leagã la un curent, având prevãzute douã contacte fixe;

Se leagã la circuite, avâdn prevãzute un contact fix;

nu au ax, dar contactele sunt sub formã de furci.

Întreruptorul pachet:

Este un ansamblu ce se obține prin înșiruirea pe același ax a unui numãr variabil de elemente, fiecare cuprinzând o cale de curent;

Contactele mobile sunt din discuri de bachelitã suprapuse, așezate pe un ax central;

contactele fixe sunt din material conductor, așezate pe un ax central;

Nu are sistem de sacadare.

Întreruptorul pachet:

Are camerã de stingere și poate întrerupe curenți relativi mari;

Nu are camerã de stingere, deoarece nu existã curenți relativi mari;

Au camerã de stingere formatã din discuri conductoare;

Are un gabarit mare și întrerupe curenți mici.

Întreruptorul pachet este caracterizat prin:

Axul aparatului se acționeazã printr-o manetã și prin intermediul unui mecanism de sacadare, ce asigurã manevrarea bruscã a contactelor, indiferent de viteza de acționare a manetei de cãtre operator;

contactele mobile sub formã de braț de pârghie, fãrã mecanism de sacadare, ce asigurã manevrarea lentã a contactelor, în funcție de viteza de acționare a manetei de cãtre operator;

Existența piciorului de contact al fișei, care asigurã cuplarea aparatului la conductorul de protecție a instalației;

Existența unui numãr de cãi de curent diferite, fiind realizate prin alãturarea unui numãr de elemente.

Avantajele comutatoarelor pachet:

au dimensiuni mici, sunt accesibile la montare, au stabilitate crescutã la vibrații și lovituri, arcul electric se stinge în spațiu închis fãrã eliminarea de gaze sau flãcãri;

Au duratã mare de viațã, uzurã lentã a sistemului de contacte și a sistemului de sacadare;

Se utilizeazã la pornirea motoarelor asincrone de putere mare;

Nu este necesarã ungerea pieselor componente și verificarea acestora periodic.

Generatoarele de tip controler:

Sunt dispozitive destinate pentru realizarea comenzii de pornire, de schimbare a sensului de rotație și de modificare a turației motoarelor asincrone de puteri mari;

Au un singur contact ce se acționeazã prin intermediul manetei controlerului;

Au viteza de deschidere a alementelor mobile constantã;

Au o singurã treaptã de vitezã, ceea ce permit închiderea și deschiderea tuturor contactelor.

Controlerul:

se utilizeazã ca aparat de manevrã manualã a motoarelor electrice în calitate de demaror stea-triunghi, inversor de sens etc.;

Este un comutator cu o singurã acțiune, destinat sã realizeze modificarea conexiunilor unor circuite de pronire și reglaj;

nu permite modificarea valorilor rezistențelor induse în circuit;

Nu poate modifica schema de conexiuni a circuitului comandat sau inversarea sensului curentului într-o înfãșurare.

Contactorul:

Este un aparat cu comutație mecanicã, acționat astfel decât manual și care are o singurã poziție de repaus;

Este un aparat cu comutație electricã, acționat manual și care are mai multe poziții de repaus;

este un aparat care nu întrerupe supracurenți de pornire și nu poate efectua comutații sub sarcinã;

Conecteazã și deconecteazã un circuit, indiferent de cât timp dureazã comanda.

Contactorul care are contactele principale normal închise este numit:

ruptor;

întreruptor;

comutator;

Controler.

Orice contactor are rolul:

de a conecta sau deconecta un circuit la darea unei comenzi li de a-l menține în starea respectivã atâta timp cât dureazã comanda;

De a conecta sau deconecta un circuit la apariția unei tensiuni și de a menține starea respectivã;

de a asigura deplasarea contactelor mobile cu ajutorul unui magnet permanent;

De a comanda circuitul de forțã la pornirea motoarelor de c. c. și a celor de c. a..

La contactorul electromagnetic elementul motor reprezintã:

Sistemul de acționare, cel ce asigurã deplasarea contactelor mobile, fiind un electromagnet alimentat în c.c sau c.a.;

Elementul ce asigurã protecția, ghidajul și fixarea aparatului în poziția normalã de funcționare;

Elementul cu rolul de a activa stingerea arcului electric care apare între contactele principale;

Elementul care asigurã continuitatea circuitului principal.

Stingerea arcului electric în camera de stingere a unui contactor electromagnetic prin efect de electrod constã în:

Divizarea arcului electric în „n” segmente în scopul creșterii de „n” ori a cãderilor de tensiune la electrozi;

Divizarea spațiului de arc prin încãlzire;

Topirea și volatizarea fuzibilului;

Interacțiunea dintre curent și câmpul magnetic propriu prin apariția unor forțe electrodinamice.

La consumatorii cu șocuri mari de curent se recomandã:

Electromagnetul de acționare sã fie de c.c.

Electromagnetul de acționare sã fie de c.a. monofazat;

Electromagnetul de acționare sã transmitã mișcarea contactului mobil prin intermediul unei pârghii articulate;

electromagnetul de acționare sã fie de c.a. trifazat.

Un contactor electromagnetic de c.a. Are urmãtoarele particularitãți:

Miezul feromagnetic este din tole de tablã înalt aliatã cu siliciu pentru reducerea pierderilor în fier, bobina de excitație este din sârmã de cupru emailat;

Miezul feromagnetic este din tole de tablã înalt aliatã cu aluminiu, bobina de excitație este din sârmã de aluminiu;

Miezul feromagnetic este masiv din fier, iar bobina de excitație este din sârmã de cupru;

miezul feromagnetic este din tole din oțel electrotehnic lor, iar bobina de excitație este din sârmã de fier pentru reducerea pierderilor.

Contactoarele cu mișcare simplã de translație se construiesc:

Pentru curenți nominali mai mici de 80 A, iar stingerea arcului electric se face ușor;

Pentru curenți nominali mai mari de 80 A, iar stingerea arcului electric se face dupã apariția curentului postarc;

pentru curenți nominali mai mari de 80 A, iar stingerea arcului electric este ușuratã de trecerea în mod natural a curentului prin zero;

pentru curenți nominali mai mari de 80 A, iar arcul electric va dura atâta timp cât cãderea de tensiune pe contacte va fi mai micã decât tensiunea de întreținere a arcului.

Contactoarele de curent continuu DC 5 se folosesc pentru:

pornirea motoarelor cu excitație în serie, mers în șocuri și schimbarea sensului de rotație;

pornirea motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit, funcționarea cu șocuri și inversãri ale sensului de mers;

Pornirea motoarelor asincrone cu rotor bobinat;

pornirea motoarelor cu excitație în derivație și oprirea acestora în plins mers.

Întreruptoarele de putere de joasã tensiune:

sunt echipamente electrice cu comutație mecanicã capabile sã suporte, sã închidã și sã deschidã cu frecvențã scãzutã curenții din regimurile normale ale circuitelor electrice și sã întrerupã automat circuitele în cazuri de supracurenți prelungiți, la scurtcircuite, la scãderea sau dispariția tensiunii la borne;

sunt echipamente electrice la care acționarea se face automat, pot închide și deschide cu frecvențã ridicatã curenții din regimuri de supracurenți prelungiți, scurtcircuite sau la scãderea sau dispariția tensiunii;

Sunt echipamente cu comutație mecanicã capabile sã suporte, sã închidã și sã deschidã cu frecvențã ridicatã curenții din reginurile normale ale circuitelor electrice și sã întrerupã manual circuitele în caz de supracurenți prelungiți, la scurtcircuite și la dispariția tensiunii la borne;

Sunt echipamente electrice la care acționarea se face automat, iar funcția de protecție împotriva defectelor este asiguratã prin echiparea cu declanșatoare manuale sensibile la fiecare tip de defect.

La întreruptorul automat, întreruperea arcului electric se realizeazã:

în camere de stingere, care funcționeazã dupã principiul efectului de electrod combinat cu efectul de nișã;

în camere de stingere prin suflaj magnetic;

în camere de stingere prin autosuflaj;

în camere închise etanș prin topirea și volatizarea fuzibilului.

Funcțiile mecanismului de zãvorare a contactelor principale de la întrerupãtoarele de putere joasã – tensiune sunt:

menține întreruptãrul închis și zãvorãște energia acumulatã într-un resort; asigurã declanșarea întreruptorului, folosind o energie minimã; asigurã declanșarea liberã; asigurã vitezele necesare pieselor mobile de contact la închidere și deschidere;

Menține întreruptorul deschis cu ajutorul unui resort; asigurã anclanșarea întreruptorului, folosind o energie minimã; asigurã anclanșarea liberã; asigurã creșterea vitezei pieselor mobile de contact;

menține întreruptorul închis cu ajutorul unui resort; asigurã anclanșarea întreruptorului, folosind o energie minimã; asigurã declanșarea liberã astfel încât deschiderea contactelor întreruptorului sub acțiunea declanșatoarelor sã nu poatã fi blocatã prin nicio acțiune din afarã; asigurã reducerea vitezelor necesare pieselor mobile de contact;

Menține întreruptorul deschis pentru a elimina energia ce poate fi acumulatã într-un resort; asigurã anclanșarea și declanșarea întreruptorului, folosind o energie minimã; asigurã anclanșarea liberã; asigurã vitezele necesare pieselor mobile de contact.

Deosebirea întreruptorului automat fațã de contactor:

Dupã armare întreruptoarele automate rãmân în poziția închis cu ajutorul unui mecanism propriu de zãvorare de tip mecanic sau electromagnetic;

Dupã armare întreruptoarele automate rãmân în poziția deschis cu ajutorul unui mecanism propriu de zãvorare de tip mecanic sau electromagnetic;

La întreruptoarele automate este nevoie de o sursã de energie exterioarã pentru a menține contactele principale închise cu ajutorul unui sistem de tip mecanic sau electromagnetic;

nu existã deosebiri.

Elementul sau organul motor al unui întreruptor automat:

este subansamblul cu ajutorul cãruia se produce și se acumuleazã energie necesarã acționãrii întreruptorului, putând fi un electromagnet, un motor electric de acționare sau un dispozitiv pneumatic;

Este subansamblul cu ajutorul cãruia se produce, se acumuleazã și se distribuie energie necesarã acționãrii întreruptorului, putând fi un electromagnet sau un motor;

Este subansamblul cu ajutorul cãruia se distribuie o forțã micã într-un timp scurt, putând fi un electromagnet, un motor electric sau un dispozitiv pneumatic.

La întreruptoarele limitatoare de curent:

Trebuie sã aibã o vitezã mare de deschidere a contactelor, iar contactele principale se construiesc astfel încât forțele electrodinamice sã le accelereze deschiderea;

Trebuie sã aibã o vitezã micã de deschidere a contactelor, iar contactele principale se construiesc astfel încât forțele electrodinamice sã le accelereze deschiderea;

Trebuie sã aibã o vitezã mare de deschidere a contactelor, iar contactele principale se construiesc astfel încât forțele electrodinamice sã le întârzie deschiderea;

Trebuie sã aibã o vitezã micã de deschidere a contactelor, iar contactele principale se construiesc astfel încât forțele electrodinamice sã le întârzie deschiderea.

Declanșarea întreruptoarelor automate se face ca urmare a acțiunii unor declanșatoare care pot fi:

De tensiune minimã sau maximã și de tensiune nulã;

De curent minim;

De putere maximã;

De frecvențã maximã.

Declanșatoarele întreruptoarelor automate:

Transmit impulsuri mecanice de deschidere cãtre mecanismul de acționare al întreruptorului, în regimurile de avarie;

transmit impulsuri electrice de închidere cãtre mecanismul de acționare al întreruptorului, în regimurile de avarie;

transmit impulsuri hidraulice de închidere cãtre mecanismul de acționare al întreruptorului, în regimurile de suprasarcinã și scurtcircuit;

Transmis impulsuri magnetice de deschidere cãtre mecanismul de acționare al întreruptorului, în regimurile de suprasarcinã și scurtcircuit.

Declanșatoarele termice:

deschid automat circuitul electric controlat, acționarea fiind temporizatã, depinzând de mãrimea curentului și de timpul de trecere al acestuia;

asigurã automat protecția împotriva curenților de scurtcircuit și de supracurenți mari;

asigurã automat închiderea curentului electric, nerealizând protecția la curenți de suprasarcinã;

Transmit impulsuri electrice de deschidere a mecanismului de acționare a întreruptorului.

Caracteristica de protecție a unui întreruptor automat cu declanșatoare termice și electromecanice și siguranțe are trei porțiuni:

Porțiunea cãzãtoare, care corespunde zonei de protecție cu declanșatoare termice; porțiunea dreaptã, corespunde zonei de protecție cu declanșatoare electromagnetice; porțiunea descendentã, care corespunde zonei de protecție cu siguranțe fuzibile;

Porțiunea dreaptã, care corespunde zonei de protecție cu declanșatoare termice; porțiunea cãzãtoare, corespunde zonei de protecție cu declanșatoare și o porțiune ascendentã, care corespunde zonei de protecție cu siguranțe fuzibile;

porțiunea dreaptã, care corespunde zonei de protecție cu siguranțe fuzibile; porțiune ascendentã, care corespunde zonei de protecție cu declanșatoare termice; porțiune descendentã, care corespunde zonei de protecție cu declanșatoare electromagnetice;

Porțiunea cãzãtoare, care corespunde zonei de protecție cu declanșatoare electromagnetice; porțiunea dreaptã, care corespunde zonei de protecție cu declanșatoare termice și porțiune dreaptã, care corespunde zonei de protecție cu siguranțe fuzibile.

Când un consumator este protejat cu un întreruptor automat:

Curentul acestuia trebuie ales egal sau mai mare decât cel al consumatorului;

Curentul acestuia trebuie ales mai mic decât cel al consumatorului;

Tensiunea acestuia trebuie aleasã sub 85% decât cea a consumatorului;

tensiunea acestuia trebuie aleasã mai micã decât cea a consumatorului.

Întreruptorul automat se realizeazã:

pentru curenți nominali sub 1000 A;

Pentru curenți nominali peste 5000 A;

Pentru curenți de declanșare peste 8 Ir (Ir – curentul reglat al declanșatorului termic);

Pentru un curent minim care circulã un timp nelimitat și care nu provoacã depãșirea stabilitãții termice a întreruptorului.

Sistemul magnetic al declanșatorului:

este dimensionat încât tensiunea magnetomotoare dezvoltatã de bobina electromagnetului sã fie insuficientã pentru a crea forța necesarã atragerii armãturii mobile, dar, în același timp, sã fie suficient de mare pentru a menține armãtura mobilã în poziția atras;

este dimensionat încât tensiunea magnetomotoare dezvoltatã de bobina electromagnetului sã fie suficientã pentru a crea forța necesarã atragerii armãturii mobile, dar, în același timp, sã fie insuficient de mare pentru a menține armãtura mobilã în poziția atras;

Este dimensionat încât tensiunea magnetomotoare dezvoltatã de bobina electromagnetului sã fie suficientã pentru a crea forța necesarã atragerii armãturii mobile, dar, în același timp, sã fie suficient de mare pentru a menține armãtura mobilã în poziția atras;

Este dimensionat încât solenația dezvoltatã de bobinã sã fie suficientã pentru a crea forța necesarã atragerii armãturii mobile.

{"name":"Echipamente Electrice", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Contactele electrice cu atingere metalicã fãrã peliculã disturbatoare sunt realizate:, Contactele electrice cu pelicule disturbatoare sunt realizate:, Suprafața de atingere a pieselor de contact electric se numește:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}