321- 365 FP

321. Degerătura de gradul III se manifestă prin:

A)vasodilatație neuroplegică ulterioară;;

B)edem și flictene;

C)gangrenă;

D)variantele a și b.

322. Printre mecanismele prin care frigul se implică în generarea unor procese patologice, în calitate de factor favorizant, se află:

A)congestia mucoaselor și tegumentelor expuse la frig;

B)intensificarea activităților agresive ale florei bacteriene locale;

C)vasodilatație la nivelul organelor expuse;

D)variantele a și c;

323. Printre mecanismele prin care frigul se implică în generarea unor procese patologice, în calitate de factor favorizant, se află:

A)vasoconstricție la nivelul mucoaselor și tegumentelor expuse la frig;

B)scăderea temperaturii fluidului sanguin;

C)vasoconstricție la nivelul organelor expuse;

D)variantele a, b și c.

324. Efectul electrotermic al curentului electric, manifestat ca agent patogen, se manifestă prin:

A)arsuri de gradul I;

B)arsuri de gradul II;

C)arsuri de gradul III;

D)arsuri de gradul IV.

325. Efectul electrochimic al curentului electric, manifestat ca agent patogen, se manifestă prin:

A)tulburări funcționale ale cordului și SNC;

B)contracții tonice și clonice;

C)arsuri de gradul III;

D)variantele b și c.

326. Efectul electromecanic al curentului electric, manifestat ca agent patogen, se manifestă prin:

A)tulburări funcționale ale cordului și SNC;

B)contracții tonice și clonice;

C)arsuri de gradul III;

D)imobilizare corporală.

327. Curentul alternativ, acționează:

A)brusc, determinând efecte electromecanice de scurtă durată;

B)prelungit, determinând efecte electromecanice de scurtă durată;

C)prelungit, pe toată durata de contact a animalului cu sursa de curent, determinând efecte electromecanice de lungă durată;

D)prelungit, pe toată durata de contact a animalului cu sursa de curent, determinând efecte electromecanice de scurtă durată.

328. Curentul continuu, acționează:

A)brusc, determinând efecte electromecanice de scurtă durată;

B)prelungit, determinând efecte electromecanice de scurtă durată;

C)prelungit, pe toată durata de contact a animalului cu sursa de curent, determinând efecte electromecanice de lungă durată;

D)prelungit, pe toată durata de contact a animalului cu sursa de curent, determinând efecte electromecanice de scurtă durată.

329. Tensiunea curentului electric este:

A)invers proporțională cu efectul electromecanic al curentului electric;

B)direct proporțională cu efectul electrotermic al curentului electric;

C)direct proprorțională cu efectul electrochimic al curentului electric;

D)nici una din variantele de mai sus.

330. Intensitatea curentului electric este:

A)invers proporțională cu efectul electromecanic al curentului electric;

B)direct proporțională cu efectul electrotermic al curentului electric;

C)direct proprorțională cu efectul electrochimic al curentului electric;

D)nici una din variantele de mai sus.

331. Durata aplicării curentului electric este:

A)invers proporțională cu efectul electromecanic al curentului electric;

B)direct proporțională cu efectul electrotermic al curentului electric;

C)direct proprorțională cu efectul electrochimic al curentului electric;

D)variantele b și c.

332. Deoarece bogăția țesutului în colagen diferă, rezistența la trecerea curentului electric este:

A)mai mare în miocard decât în pulmon;

B)mai mare în pulmon decît în tendon;

C)mai mare în cartilaj decât în tendon;

D)nici una din variantele de mai sus.

333 Deoarece bogăția țesutului în colagen diferă, rezistența la trecerea curentului electric este:

A)mai mare în miocard decât în pulmon;

B)mai mare în pulmon decît în tendon;

C)mai mare în cartilaj decât în tendon;

D)nici una din variantele de mai sus.

334 Deoarece bogăția țesutului în colagen diferă, rezistența la trecerea curentului electric este:

A)mai mare în miocard decât în pulmon;

B)mai mare în pulmon decît în tendon;

C)mai mare în tendon decât în cartilaj;

D)nici una din variantele de mai sus.

335. Trăsnele pot afecta animalele plasate până la:

A)100-200 metri de locul de descărcare;

B)200-300 metri de locul de descărcare;

C)300-500 metri de locul de descărcare;

D)500-1000 metri de locul de descărcare;

336. Efectele trăsnetelor sunt de natură:

A)electrotermică, electrochimică și barică;

B)electromecanică, electrochimică și barică;

C)electrotermică, electromecanică și barică;

D)electrotermică, electrochimică și electromecanică.

337. Printre efectele induse de radiațiile IR, de proveniență solară, se numără cel:

A)cheratogen;

B)pigmentogenetic;

C)caloric;

D)ionizant.

338. Printre efectele induse de radiațiile IR, de proveniență solară, se numără:

A)hipotermia;

B)arsuri de gradul I și II;

C)vasoconstricție și eritem;

D)hipercheratinizarea pielii.

339. Printre efectele induse de radiațiile IR, de proveniență solară, se numără:

A)hipertermia;

B)arsuri de gradul I și II;

C)vasoconstricție și eritem;

D)variantele a și b.

340. Printre efectele induse de radiațiile IR, de proveniență solară, se numără:

A)variantele b și c;

B)arsuri de gradul I și II;

C)vasodilatație și eritem;

D)hipercheratinizarea pielii.

341. Faza inițială a insolației se manifestă prin:

A)edem cerebral;

B)sincopă respiratorie;

C)congestie cerebrală;

D)inhibiția centrilor vitali bulbari.

342. Faza finală a insolației se manifestă prin:

A)edem cerebral;

B)excitabilitate crescută;

C)congestie cerebrală;

D)agitație.

343. Faza finală a insolației se manifestă prin:

A)edem cerebral;

B)excitabilitate crescută;

C)inhibiția centrilor vitali bulbari.;

D)variantele a și c.

344. Categoriile de radiații UV cu implicare în generarea unor procese patologice sunt:(->lambda)

A)Radiațiile UV lungi (=400-320 nm) și radiațiile UV medii (=320-290 nm);

B)Radiațiile UV lungi (=400-320 nm) și radiațiile UV scurte (<290 nm);

C)Radiațiile UV medii (=320-290 nm) și radiațiile UV scurte (<290 nm);

D)Numai radiațiile UV scurte (<290 nm).

345. Radiațiile UV lungi (=400-320 nm), acționând asupra epiteliului cutanat au efect:

A)pigmentogenetic;

B)hiperemiant;

C)hipercheratinizant;

D)toate variantele de mai sus.

346. Radiațiile UV lungi (=400-320 nm), acționând asupra epiteliului cutanat au efect:

A)pigmentogenetic;

B)ischemiantemiant;

C)hipocheratinizant;

D)variantele b și c.

347. Radiațiile UV medii (=320-290 nm), acționând asupra epiteliului cutanat au efect:

A)pigmentogenetic;

B)hiperemiant;

C)oncogenic;

D)variantele b și c.

348. Radiațiile UV medii (=320-290 nm), acționând asupra epiteliului cutanat au efect:

A)pigmentogenetic;

B)ischemiant;

C)fotosensibilizant;

D)variantele b și c.

349. Radiațiile UV scurte (<290 nm), acționând asupra epiteliului cutanat au efect:

A)pigmentogenetic;

B)hiperemiant;

C)fotosensibilizant;

D)nu penetrează până la nivelul solului.

350. Radiațiile UV lungi (=400-320 nm) acționează asupra epiteliului cutanat prin trei efecte manifestate în succesiunea de mai jos:

A)hiperemie, hipercheratoză și pigmentogeneză;

B)hipercheratoză, hiperemie și pigmentogeneză;

C)hipercheratoză, pigmentogeneză și hiperemie,

D)hiperemie, pigmentogeneză și hipercheratoză.

351. Printre proprietățile substanțelor fotodinamice se numără:

A)capacitatea de absorbție a radiațiilor IR;

B)incapacitatea de formare a RLO;

C)sunt fluorescente;

D)variantele a și b.

352. Printre proprietățile substanțelor fotodinamice se numără:

A)capacitatea de absorbție a radiațiilor UV;

B)incapacitatea de formare a RLO;

C)sunt liposolubile;

D)variantele a și b.

353. Printre proprietățile substanțelor fotodinamice se numără:

A)capacitatea de absorbție a radiațiilor VIZ;

B)capacitatea de formare a RLO;

C)sunt liposolubile;

D)variantele a și b.

354. Printre condițiile necesare inducerii unei fotodermatoze, prin mecanism fototoxic, se numără:

A)existența în derm a unei substanțe fotoelectrice;

B)expunerea la radiații VIZ a unei porțiuni de piele cu înveliș pilos;

C)prezența oxigenului;

D)variantele b și c.

355. Printre condițiile necesare inducerii unei fotodermatoze, prin mecanism fototoxic, se numără:

A)expunerea la radiații UV a unei porțiuni de piele glabră;

B)lipsa oxigenului;

C)existența în derm a unei substanțe fotoelectrice;

D)variantele b și c.

356. Printre condițiile necesare inducerii unei fotodermatoze, prin mecanism fototoxic, se numără:

A)expunerea la radiații VIZ a unei porțiuni de piele cu înveliș pilos;

B)existența în derm a unei substanțe fotodinamice;

C)lipsa oxigenului;

D)variantele a și c.

357. Apariția la nivelul dermului a RLO, pe parcursul inițierii unei fotodermatoze, prin mecanism fototoxic, determină:

A)activarea substanței fotodinamice;

B)cuplarea substanței fotodinamice cu oxigenul;

C)alterarea membranelor celulare și eliberarea enzimelor lizozomale;

D)variantele a și b.

358. Penetrarea radiațiilor UV în piele, pe parcursul inițierii unei fotodermatoze, prin mecanism fototoxic, determină:

A)activarea substanței fotodinamice;

B)cuplarea substanței fotodinamice cu RLO;

C)alterarea membranelor celulare și eliberarea enzimelor lizozomale;

D)variantele b și c.

359. Pe parcursul derulării unei fotodermatoze, prin mecanism fototoxic, activarea enzimelor lizozomale și inducerea de efecte inflamatorii, sunt provocate de:

A)acțiunea directă a RLO;

B)acțiunea directă a radiațiilor UV;

C)acțiunea directă a oxigenului;

D)nici una din variantele de mai sus.

360. Hiperemia se instituie atunci când:

A)volumul sângelui afluit (aferent) sectorului microcirculator este mai mic decât cel al sângelui efluit (eferent);

B)volumul sângelui afluit (aferent) sectorului microcirculator este identic cu cel al sângelui efluit (eferent);

C)volumul sângelui afluit (aferent) sectorului microcirculator este mai mare decât cel al sângelui efluit (eferent);

D)volumul sângelui afluit (aferent) sectorului microcirculator este mai mic sau egal cu cel al sângelui efluit (eferent).

361. Ischemia se instituie atunci când:

A)volumul sângelui afluit (aferent) sectorului microcirculator este mai mic decât cel al sângelui efluit (eferent);

B)volumul sângelui afluit (aferent) sectorului microcirculator este identic cu cel al sângelui efluit (eferent);

C)volumul sângelui afluit (aferent) sectorului microcirculator este mai mare decât cel al sângelui efluit (eferent);

D)volumul sângelui afluit (aferent) sectorului microcirculator este mai mare sau egal cu cel al sângelui efluit (eferent).

362. Hiperemia reprezintă:

A)scăderea nivelului de aprovizionare cu sânge a unui anumit sector microcirculator;

B)creșterea nivelului de aprovizionare cu sânge a unui anumit sector microcirculator;

C)stagnarea sângelui într-un anumit sector microcirculator;

D)variantele a și c.

363. Hiperemia musculară post efort intră în categoria hiperemiilor:

A)locale;

B)acute;

C)pasive;

D)fiziologice.

364. Hiperemia specifică aparatului genital femel, din timpul estrului, intră în categoria hiperemiilor:

A)locale;

B)fiziologice.

C)cronice;

D)pasive.

365. Hiperemiile pasive sunt induse de:

A)scăderea aportului de sânge într-un anumit segment circulator;

B)creșterea drenării sângelui dintr-un anumit segment circulator.

C)creșterea aportului de sânge într-un anumit segment circulator;

D)scăderea drenării sângelui dintr-un anumit segment circulator.

Unlock and Upgrade

Remove all limits from your Quizzes

321- 365 FP

More Quizzes