GRILE MICROECONOMIE
Microeconomics Mastery Quiz
Test your knowledge of microeconomics with our comprehensive quiz designed for students and enthusiasts alike. This quiz covers various essential topics, including demand and supply, elasticity, consumer behavior, and production factors.
- 50 multiple-choice questions
- Assess your understanding of key microeconomic concepts
- Engaging and informative learning experience
Funcţia cererii pentru telefoanele mobile este Q = 200-P iar pentru oferta Q = 20+P, (unde Q reprezintă cantitatea şi p reprezintă preţul). La ce nivel al preţului se va constata un exces de cerere pe piaţa telefoanelor mobile?
A. Mai mare decât 80 unităţi monetare.;
B. Egal cu 80 unităţi monetare;
C. Mai mare decât 90 unităţi monetare;
D. Mai mic decât 90 unităţi monetare.
Presupunem că oferta pentru produsul A este perfect elastică. Dacă cererea pentru acest produs creşte:
A. preţul şi cantitatea de echilibru vor creşte;
B. preţul şi cantitatea de echilibru vor scădea;
C. Cantitatea de echilibru va creşte dar preţul nu se va modifica;
D. preţul de echilibru va creşte dar cantitatea nu se va modifica.
N condiţiile în care coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de venit este mai mare decât 1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa X în cheltuielile totale:
A. Va creşte;
B. Se va reduce;
C. ramâne constantă;
D. Nu se poate determina
Fie funcţia ofertei P = 3 + 2QO şi funcţia cererii P = 9 – QC.
a) Aflaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
b) Calculaţi coeficientul elasticităţii cererii şi al ofertei în funcţie de preţ în punctul de
echilibru.
c) Dacă preţul creşte, ce se va întâmpla cu venitul total?
b) Calculaţi coeficientul elasticităţii cererii şi al ofertei în funcţie de preţ în punctul de
echilibru.
c) Dacă preţul creşte, ce se va întâmpla cu venitul total?
A. (a. 7 și 2; b. 3,5 și 1,75; c. scade)
B. (a. 7, 2; b. 3, 1.5; c. scade)
C. (a. 3, 3; b. 0.5, 1.75; c. creşte)
D. (a. 7, 2; b. 3.5, 1.75; c. creşte)
În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică:
A. Reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor încasate de producători;
B. Reducerea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor;
C. creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri în veniturile producătorilor;
D. Procentul de reducere a preţurilor este mai mic decat cel de creştere a cererii.
Pentru un consumator rațional care are de ales între două bunuri în condițiile constrângerii bugetare, modificarea prețului unuia dintre bunuri, caeteris paribus, va determina:
A. Deplasarea paralelă a liniei bugetului
B. Modificarea pantei liniei bugetului
C. Nu va modifica linia bugetului
D. Deplasarea paralelă a liniei bugetului la dreapta.
Care dintre factorii de mai jos determină creşterea sau scăderea cantităţii cerute la acelaşi nivel al preţului (alegeţi varianta corectă):
a) posibilităţile de stocare a bunurilor;
b) preferinţele cumpărătorilor;
c) costul producţiei;
d) evenimentele social-politice şi naturale;
e) modificarea preţurilor altor bunuri;
f) factori demografici;
g) previziunile privind evoluţia pieţei
a) posibilităţile de stocare a bunurilor;
b) preferinţele cumpărătorilor;
c) costul producţiei;
d) evenimentele social-politice şi naturale;
e) modificarea preţurilor altor bunuri;
f) factori demografici;
g) previziunile privind evoluţia pieţei
A. (b,d,e,f,g)
B. (b,e,f,g)
C. (a,b,c,e,f)
D. (a,b,d,e,f,g)
Preţul produsului A s-a redus de la 100 la 90 lei şi, ca urmare, cantitatea cerută a crescut de la 70 la 75 unităţi. Cererea este:
A. inelastică;
B. elastică;
C. Cu elasticitate unitară;
D. Nu poate fi determinată din informaţia dată.
Alegeţi răspunsul corect dintre variantele A, B, C, D:
a) Coeficientul elasticităţii cererii pentru bunurile alimentare este mai mare pentru persoanele cu venituri mici.
b) Cererea pentru pasta de dinţi Colgate este inelastică.
c) Cererea pentru bunurile de strictă necesitate este inelastică.
d) În condiţiile practicării unor preţuri mai scăzute, creșterea veniturilor producătorilor este
posibilă numai în situaţia unei cereri elastice.
e) Elasticitatea cererii în funcţie de preţ este 2. La o creştere a preţului cu 15%, cantitatea cerută se modifică cu 40%.
f) O perioadă scurtă de timp de la modificarea preţului bunului A, imprimă ofertei un caracter
inelastic.
g) Gradul de substituire al bunurilor reprezintă un factor care nu determină elasticitatea cererii în funcţie de preţ.
a) Coeficientul elasticităţii cererii pentru bunurile alimentare este mai mare pentru persoanele cu venituri mici.
b) Cererea pentru pasta de dinţi Colgate este inelastică.
c) Cererea pentru bunurile de strictă necesitate este inelastică.
d) În condiţiile practicării unor preţuri mai scăzute, creșterea veniturilor producătorilor este
posibilă numai în situaţia unei cereri elastice.
e) Elasticitatea cererii în funcţie de preţ este 2. La o creştere a preţului cu 15%, cantitatea cerută se modifică cu 40%.
f) O perioadă scurtă de timp de la modificarea preţului bunului A, imprimă ofertei un caracter
inelastic.
g) Gradul de substituire al bunurilor reprezintă un factor care nu determină elasticitatea cererii în funcţie de preţ.
A. (a,c,d,f,g)
B.(a,b,d,e)
C.(a,c,d,f)
D.(b,d,f,g)
Efectul de substituire constă în:
a) creşterea preţurilor la bunurile substituibile unui bun dat;
b) creşterea cantităţii cerute din alte bunuri, ale căror preţuri nu au crescut;
c) reducerea venitului real şi deci, orientarea consumatorilor spre bunuri inferioare;
d) reprezintă unul din cele două efecte generale ale creşterii preţului unui anumit bun.
a) creşterea preţurilor la bunurile substituibile unui bun dat;
b) creşterea cantităţii cerute din alte bunuri, ale căror preţuri nu au crescut;
c) reducerea venitului real şi deci, orientarea consumatorilor spre bunuri inferioare;
d) reprezintă unul din cele două efecte generale ale creşterii preţului unui anumit bun.
A. (a,b)
B. (a)
C. (b,d)
D. (c,d)
Alegeţi afirmaţia falsă :
A. În general, cererea pentru bunurile de strictă necesitate este mai puţin elastică decât cererea pentru bunurile de lux.
B. Dacă preţul şi venitul producătorilor sunt direct proporţionale, cererea este elastică.
C. O perioadă lungă de timp de la modificarea preţului bunului A imprimă ofertei un caracter elastic.
D. Pentru o firmă al cărei proces de producție presupune realizarea a două bunuri, unul principal și altul secundar, dacă preţul pentru bunul principal creşte, - caeteris paribus – oferta de pe piaţa bunului secundar va spori (şi invers).
În cazul în care curba cererii pentru produsul A se deplasează la dreapta, iar preţul pentru produsul B scade, se poate concluziona că:
A. A şi B sunt substituibile;
B. A şi B sunt bunuri complementare;
C. A este un bun inferior, iar B este un bun superior;
D. Ambele bunuri A şi B sunt inferioare.
Preţul unui bun este de 400 u.m., iar cantitatea cerută din acel bun este de 1000 bucăţi. La un moment ulterior previziunile pieţei privind scăderea preţului bunului respectiv se îndeplinesc, astfel preţul va fi de 360 u.m. Care ar fi reacţia cantităţii cerute pentru a ne regăsi în situaţia unui bun cu cerere inelastică?
A. Oferta creşte cu mai puţin de 10%;
B. creşterea cu mai mult de 10%;
C. Scade cu mai mult de 10%;
D. creşterea cu mai puţin de 10% a cantităţii cerute.
Presupunem că preţul unui bun scade cu 10%, iar cantitatea cerută pentru o anumită perioadă de timp creşte cu 15%. În aceste condiţii:
A. veniturile încasate scad;
B. veniturile încasate de producători cresc;
C. Veniturile nu sunt influenţate în nici un fel;
D. Cheltuielile firmei cresc
Dacă o creştere a preţului cu 50% antrenează o creştere a cantităţii oferite dintr-un bun economic de la 10 la 20 bucăţi. Să se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei.
A. ¼.
B. ½;
C. 1;
D. 2.
Utilitatea totală coincide cu cea marginală:
A. Pentru prima unitate consumată;
B. numai în cazul consumatorului iraţional;
C. La nivelul ultimei unităţi consumate;
D. La nivelul pragului de saturaţie.
Potrivit legii utilităţii marginale descrescânde:
A. Utilitatea unei unităţi suplimentare dintr-un bun nu poate niciodată să crească;
B. Utilitatea marginală trebuie să fie întotdeauna negativă;
C. Utilitatea marginală trebuie să fie întotdeauna pozitivă;
D. Utilitatea marginală poate creşte la început, dar apoi trebuie să scadă.
Curba de indiferenţă semnifică:
A. Consum egal a două bunuri;
B. Utilitate egală din consumul a două combinaţii de bunuri;
C. Venit egal al consumatorului;
D. preţuri egale ale bunurilor consumate.
Consumatorul dispune de un venit de 80 u.m., cheltuindu-l pe cumpărarea a 2 bunuri: bunul x la preţul de 5 u.m. şi bunul y la preţul de 4 u.m. Care combinaţie din cele indicate este inaccesibilă?
A. x=16, y=0
B. x=11, y=9
C. x=8, y=10
D. x=8, y=8.
Consumatorul dispune de un venit de 8 u.m. Preţul bunului X este de 1 u.m., preţul bunului Y 0,5 u.m. Care dintre următoarele combinaţii se află pe linia bugetului?
A. 8x+1y
B. 7x+1y
C. 6x+6y
D. 5x+6y
Punctele la intersecţia liniei bugetului cu axele coordonatelor semnifică:
A. Consumatorul nu-şi cheltuieşte tot venitul
B. Consumatorul îşi cheltuieşte tot venitul doar pentru un bun
C. Consumatorul nu cheltuieşte absolut nimic
D. Sunt puncte imposibil de atins de către consumator.
Când cantitatea consumată dintr-un bun creşte, utilitatea marginală pe care o aduce fiecare nouă unitate consumată:
A. creşte cu o rată descrescătoare;
B. creşte cu o rată crescătoare;
C. scade;
D. rămâne constantă.
Un agent economic contractează un împrumut de 15000 lei pe care îl va rambursa în trei tranşe anuale egale. Care va fi dobânda totală plătită, ştiind că rata anuală a dobânzii este de 12% pe an?
A. 3600 lei
B. 1800 lei
C. 5400 lei
D. 1500 lei
Un agent economic depune la o bancă o sumă de 10.000 lei cu o rată a dobânzii de 5 %. Care va fi suma existentă în bancă după 2 ani dacă agentul economic nu execută retrageri din contul creat în această perioadă?
A. 11000 lei
B. 1000 lei
C. 11025 lei
D. 500 lei
Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?
A. Informaţia, abilitatea întreprinzătorului, progresul tehnic sunt neofactori de producţie.
B. Corespunzător stadiilor fluxului circular al capitalului firmei, acesta îmbracă trei forme: bani, bunuri-capital şi respectiv marfă.
C. Deprecierea capitalului fix se datorează numai uzurii fizice.
D. Factorii de producţie reprezintă resurse atrase şi folosite în activitatea economică.
Capitalul circulant:
a) se amortizează;
b) este profund transformat în cursul procesului de producţie;
c) se înlocuieşte după mai mulţi ani de utilizare;
d) are ca şi componentă, printre altele, combustibilul.
b) este profund transformat în cursul procesului de producţie;
c) se înlocuieşte după mai mulţi ani de utilizare;
d) are ca şi componentă, printre altele, combustibilul.
A (a,b)
B (b,c)
C (c,d)
D (b,d)
Care din următoarele aspecte delimitează capitalul fix de cel circulant:
a) numărul de cicluri de producţie la care participă;
b) locul de desfăşurare a activităţii de producţie;
c) perioada după care se înlocuiesc;
d) modalitatea de transmitere a valorii sale asupra noului produs.
b) locul de desfăşurare a activităţii de producţie;
c) perioada după care se înlocuiesc;
d) modalitatea de transmitere a valorii sale asupra noului produs.
A (a,d)
B (c,d)
C (a,c,d)
D (b,c,d)
Capitalul tehnic consumat este egal cu:
a) valoarea mijloacelor de producţie consumate;
b) capitalul fix utilizat plus capitalul circulant;
c) capitalul circulant consumat plus capitalul fix folosit;
d) capitalul circulant utilizat plus amortizarea capitalului fix.
b) capitalul fix utilizat plus capitalul circulant;
c) capitalul circulant consumat plus capitalul fix folosit;
d) capitalul circulant utilizat plus amortizarea capitalului fix.
A. (b,c)
B. (a,d)
C. (c)
D. (a)
Valoarea capitalului utilizat într-o firmă este de 30.000 u.m. Din care 16.000 u.m. reprezintă capital circulant. Capitalul consumat fiind de 20.000 u.m., valoarea capitalului neamortizat după un an este:
A. 10.000 u.m.;
B. 12.000 u.m.;
C. 20.000 u.m.;
D. 18.000 u.m.
La o societate comercială se dau următoarele date: costuri materiale 89 mil.; capital circulant 45 mil.; salarii indirecte 10 mil.; costuri fixe 90 mil.; costuri variabile 52 mil. Să se calculeze costurile materiale fixe şi amortizarea:
A. 60 şi 64;
B. 70 şi 56;
C. 80 şi 44;
D. 89 şi 45.
Fiind dată relaţia CTM = 20Q (CTM – costul total mediu, Q – producţia), costul marginal al celei de- a cincea unităţi de producţie este:
A. 200
B. 100
C. 4
D. 6
În componenţa costului fix se includ:
a) cheltuielile cu salariile personalului administrativ;
b) cheltuielile cu amortizarea capitalului fix;
c) costurile cu energia pentru fabricaţie;
d) cheltuielile cu iluminatul general.
a) cheltuielile cu salariile personalului administrativ;
b) cheltuielile cu amortizarea capitalului fix;
c) costurile cu energia pentru fabricaţie;
d) cheltuielile cu iluminatul general.
A. (a,b,c)
B. (a,b,d)
C. (a,c,d)
D. (b,c,d)
Într-o firmă producţia înregistrată scade cu 40%. Cum se modifică CFM?
A. Scade cu 60%;
B. Scade cu 40%;
C. creşte cu 66,66%;
D. Nu se modifică.
Când volumul producţiei este zero:
a) costul fix este 0;
b) costul variabil este 0;
c) costul fix este mai mare decât costul variabil;
d) costul variabil este mai mare decât costul fix.
b) costul variabil este 0;
c) costul fix este mai mare decât costul variabil;
d) costul variabil este mai mare decât costul fix.
A (a,b,c)
B (b,c,d)
C (b,c)
D (a,d)
Să se calculeze CFM, pentru un nivel al producţiei Q = 20, ştiind că funcţia costului total este: CT = 200 + 3Q + 2Q2.
A. 1060
B. 200
C. 20
D. 10
Care dintre următoarele afirmaţii este falsă:
A. Concurenţa perfectă presupune mulţi vânzători de produse standardizate;
B. Concurenţa monopolistică presupune mulţi vânzători de produse omogene;
C. Oligopolul presupune câţiva producători de bunuri standardizate sau diferenţiate
D. Monopolul presupune un singur produs pentru care nu există substitute apropiate. 37. Pe
Pe piaţa cu concurenţă perfectă:
A. Firma este un „price – taker”, adică preia preţul stabilit pe piaţă;
B. Firma este un „price – maker”, adică stabileşte preţul pe piaţă;
C. Produsele firmelor sunt diferenţiate;
D. Barierele de intrare sunt minime, iar cele de ieşire de pe piaţă sunt maxime.
Care dintre condiţiile următoare indică faptul că un bun este produs în condiţii de concurenţă perfectă:
A. Profiturile producătorilor sunt mari;
B. Profiturile producătorilor sunt mici;
C. Oferta totală este inelastică;
D. Cererea individuală este perfect elastică.
Curba cererii pe o piaţă cu concurenţă monopolistică este:
A. Perfect elastică;
B. descrescătoare;
C. Perfect inelastică;
D. crescătoare.
Condiţia de maximizare a profitului în cazul unei firme pe o piaţă cu concurenţă monopolistică este următoarea (Vmg este venitul marginal, Cmg costul marginal, P este preţul, CTM costul mediu, VT veniturile totale):
A. Vmg = Cmg
B. Cmg = P
C. Vmg = CTM
D. VT să fie maxim.
Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la monopol sunt adevărate:
A. Există mai multe firme producătoare a unui produs specific;
B. Există o singură firmă producătoare, dar produsul are substitute apropiate;
C. Nu există competitori pe piaţa relevantă;
D. Barierele de intrare sunt reduse.
Între concurenţa monopolistică şi cea perfectă există diferenţe privind:
A. Intrarea pe piaţă;
B. numărul de vânzători şi cumpărători;
C. Puterea de piaţă a competitorilor;
D. Omogenitatea produselor.
Să presupunem că o firmă are funcţie a costului total de forma CT(Q) = 125 + 4Q2. Determinaţi cantitatea şi preţul care maximizează profitul total dacă firma acţionează pe o piaţă de monopol şi funcţia cererii este P = 100 – Q.
A. Q = 10, P = 90
B. Q = 20, P = 80
C. Q = 5, P = 95
D. Q = 15, P = 100
Care dintre următoarele pot fi considerate trăsăturile de bază ale bunurilor publice:
A. Se află în proprietatea statului;
B. Se caracterizează prin non – excluziune şi non - rivalitate;
C. Se caracterizează prin rivalitate şi excluziune;
D. Pot fi pozitive sau negative.
Care dintre următoarele soluţii nu fac parte dintre căile de internalizare a externalităţilor:
A. Practicarea unor amenzi plătite de producătorul de externalităţi negative;
B. Introducerea de taxe şi impozite care să aducă costurile private la nivelul celor sociale;
C. închiderea firmelor producătoare de externalităţi pozitive sau negative;
D. Unirea producătorului de externalitate negativă cu receptorul unui asemenea efect.
Care dintre următorii economişti a afirmat că problema externalităţilor poate fi rezolvată, în anumite condiţii, fără intervenţie guvernamentală:
A. A.C. Pigou;
B. Marshall;
C. V. Pareto;
D. R. Coase
Dacă o activitate economică se concretizează în producerea a două bunuri, unul ce generează externalităţi pozitive şi altul care generează externalităţi negative, consecinţele pe piaţă vor fi următoarele:
A. producţie prea mare pentru bunul ce generează externalităţi pozitive şi o producţie prea mică pentru bunul ce generează externalităţi negative;
B. producţie prea mică pentru bunul ce generează externalităţi pozitive şi o producţie prea mare pentru bunul ce generează externalităţi negative;
C. producţie prea mică pentru ambele bunuri;
D. producţie prea mare pentru ambele bunuri.
Următorul tabel evidențiază posibilitățile producerii a două bunuri - telefoane și calculatoare:
Care este costul de oportunitate (în unități monetare) al unui telefon prin mișcarea de la B la C, dacă prețul unui calculator este de 280 euro?
| Tipuri de produse |
Producții alternative
A B C D E
|
||||
| Telefoane (unități) | 0 | 8 | 16 | 24 | 32 |
| Calculatoare (unități) | 18 | 14 | 9 | 5 | 0 |
A. 1050
B. 220
C. 175
D. 200
În mod normal, economia naturală se caracterizează prin:
A. Formarea preţurilor prin mecanisme complexe;
B. concurenţa perfectă;
C. preponderenţa schimbului de produse;
D. Satisfacerea nevoilor comunităţii şi individului din producţie proprie.
Care dintre trăsăturile de mai jos definesc trebuințele umane:
A. Nu sunt concurente;
B. Nu se sting momentan prin satisfacere;
C. Sunt nelimitate în capacitate;
D. Sunt nelimitate ca număr.
{"name":"GRILE MICROECONOMIE", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge of microeconomics with our comprehensive quiz designed for students and enthusiasts alike. This quiz covers various essential topics, including demand and supply, elasticity, consumer behavior, and production factors.50 multiple-choice questionsAssess your understanding of key microeconomic conceptsEngaging and informative learning experience","img":"https:/images/course6.png"}