Fiziopat 92-137 (ro)

92. Catecolaminele, specifice subfazei de șoc a Sindromului General de Adaptare, induc modificări funcționale precum

A) bradipnee;

B) tahicardie;

C) vasoconstricție la nivelul miocardului;

D) vasodilatație cutanată

93. Catecolaminele, specifice subfazei de șoc a Sindromului General de Adaptare, induc modificări funcționale precum:

A) vasoconstricție periferică;

B) bradipnee;

C) bradicardie;

D) diminuarea metabolismului energetic.

94. Catecolaminele, specifice subfazei de șoc a Sindromului General de Adaptare, induc modificări funcționale precum:

A)vasodilatație periferică;

B)bradipnee;

C)bradicardie

D)amplificarea metabolismului energetic.

95. Subfaza de contrașoc a Sindromului General de Adaptare este caracterizată de eliberarea:

A)catecolaminelor;

B)vasopresinei;

C)hormonilor glucocorticoizi;

D)variantele b și c.

96. Hormonii glucocorticoizi, specifici subfazei de contrașoc a Sindromului General de Adaptare, induc modificări funcționale precum:

A)intensificarea anabolismului;

B)diminuaarea reezistenței organismului;

C)inhibarea mecanismelor imunitare;

D)amplificarea activității glandei tiroide

97. Hormonii glucocorticoizi, specifici subfazei de contrașoc a Sindromului General de Adaptare, induc modificări funcționale precum:

A)intensificarea catabolismului;

B)diminuaarea reezistenței organismului;

C)stimularea mecanismelor imunitare;

D)amplificarea activității glandei tiroide.

98. Vasopresina, specifică subfazei de contrașoc a Sindromului General de Adaptare, induce modificări funcționale precum:

A)intensificarea catabolismului;

B)intensificarea diurezei;

C)stimularea mecanismelor imunitare;

D)creșterea tensiunii arteriale

99. Vasopresina, specifică subfazei de contrașoc a Sindromului General de Adaptare, induce modificări funcționale precum:

A)intensificarea catabolismului;

B)diminuarea diurezei;

C)stimularea mecanismelor imunitare;

D)scăderea tensiunii arteriale.

100. Faza de rezistență a Sindromului General de Adaptare este dominată de:

A)diminuarea proceselor anabolice și parasimpaticotonie;

B)diminuarea proceselor anabolice și ortosimpaticotonie;

C)amplificarea proceselor anabolice și ortosimapaticotonie;

D)amplificarea proceselor anabolice și parasimpaticotonie.

101. Faza de rezistență a Sindromului General de Adaptare este caracterizată de amplificarea nivelului:

A)catecolaminelor;

B)STH;

C)glucagonului;

D)hormonilor glucocorticoizi

102. Faza de rezistență a Sindromului General de Adaptare este caracterizată de amplificarea nivelului:

A)catecolaminelor;

B)vasopresinei;

C)insulinei;

D)hormonilor glucocorticoizi.

103. Faza de dezechilibru imediat a Reacției Sistemice Postagresive este caracterizată prin:

A)tahicardie;

B)vasodilatație periferică;

C)hipertensiune arterială;

D)hipervolemie realativă

104. Faza de dezechilibru imediat a Reacției Sistemice Postagresive este caracterizată prin:

A)tahicardie;

B)vasoconstricție periferică;

C)hipertensiune arterială;

D)hipovolemie realativă.

105. Faza de dezechilibru imediat a Reacției Sistemice Postagresive este caracterizată prin:

A)bradicardie;

B)vasoconstricție periferică;

C)hipertensiune arterială;

D)hipervolemie realativă.

106. Faza catabolică neurovegetativă a Reacției Sistemice Postagresive este caracterizată prin:

A)parasimpaticotonie;

B)simpaticotonie;

C)distonie neurovegetativă;

D)echilibru neurovegetativ

107. Reacțiile organismului, specifice fazei catabolice neurovegetative, care acționează în sensul creșterii volumului sanguin, se sprijină pe:

A)intensificarea sintezei de aldosteron;

B)amplificarea frecvenței cardiace;

C)inducerea vasoconstricției cutanate și viscerale;

D)inducerea de vasodilatație la nivel coronarian

108. Reacțiile organismului, specifice fazei catabolice neurovegetative, care acționează în sensul redistribuirii volumului sanguin, se sprijină pe:

A)intensificarea sintezei de aldosteron;

B)diminuarea frecvenței cardiace

C)inducerea vasoconstricției cutanate și viscerale;

D)inducerea de vasoconstricției la nivel coronarian.

109. Reacțiile organismului, specifice fazei catabolice neurovegetative, care acționează în sensul disponibilizării de rezerve energetice, se sprijină pe:

A)intensificarea sintezei de aldosteron;

B)intensificarea sintezei de insulină;

C)inducerea vasoconstricției cutanate și viscerale;

D)intensificarea catabolismului lipidic, glucidic și protidic.

110. Faza catabolică neuroendocrină a Reacției Sistemice Postagresive se declanșează:

A)simultan cu faza catabolică neurovegetativă, dar se manifestă cu întârziere;

B)înaintea fazei catabolice neurovegetative;

C)după derularea fazei catabolice neurovegetative;

D)simultan cu faza catabolică neurovegetativă, dar se manifestă înaintea acesteia.

111. Reacțiile organismului, specifice fazei catabolice neuroendocrine, care acționează în sensul creșterii volumului sanguin, se sprijină pe:

A)intensificarea sintezei de aldosteron;

B)intensificarea sintezei de ADH;

C)intensificarea sintezei de hormoni tiroidieni;

D)intensificarea sintezei de hormoni glucocorticoizi

112. Reacțiile organismului, specifice fazei catabolice neuroendocrine, care acționează în sensul disponibilizării de rezerve energetice, se sprijină pe:

A)intensificarea sintezei de aldosteron

B)intensificarea sintezei de insulină;

C)intensificarea sintezei de ADH;

D)intensificarea sintezei de hormoni glucocorticoizi

113. Reacțiile organismului, specifice fazei catabolice neuroendocrine, care acționează în sensul disponibilizării de rezerve energetice de origine glucidică, se sprijină pe:

A)intensificarea sintezei de hormoni tiroidieni;

B)intensificarea sintezei de glucagon;

C)intensificarea sintezei de hormoni glucocorticoizi;

D)variantele a, b și c.

114. Faza anabolică a Reacției Sistemice Postagresive este caracterizată prin:

A)parasimpaticotonie;

B)simpaticotonie;

C)distonie neurovegetativă;

D)echilibru neurovegetativ

115. Reacțiile organismului, specifice fazei anabolice a Reacției Sistemice Postagresive, care acționează în sensul refacerii rezervelor energetice, se sprijină pe:

A)intensificarea sintezei de STH

B)intensificarea sintezei de insulină;

C)intensificarea sintezei de steroizi sexuali;

D)variantele a, b și c.

116. In cursul fazei anabolice a Reacției Sistemice Postagresive se constată:

A)hiperglicemie;

B)intensificarea glicogenolizei;

C)hipoglicemie;

D)intensificarea neoglucogenezei.

117. În cursul fazei anabolice a Reacției Sistemice Postagresive se constată:

A)tahicardie;

B)bradicardie;

C)hipertensiune arterială;

D)variantele a și c

118. În cursul fazei anabolice a Reacției Sistemice Postagresive se constată

A)tahicardie;

B)bradicardie;

C)hipotensiune arterială;

D)variantele b și c.

119. Inflamația constituie o componentă a:

A)liniei I de apărare nespecifică a organismului

B)liniei II de apărare nespecifică a organismului;

C)liniei III de apărare nespecifică a organismului;

D)liniei III de apărare specifică a organismului;

120. Reacțiile de protecție ale organismului, derulate în cadrul inflamației sunt grupate în următoarele categorii de procese:

A)procese vasculo-proliferative și alterative;

B)procese vasculo-alterative și degenerative;

C)procese vasculo-exudative și proliferative;

D)procese vasculo-degenerative și alterative.

121. Manifestările locale ale procesului inflamator sunt reprezentate de:

A)alterări tisulare induse de factorul flogogen și reacții de protecție ale organismului;

B)degenerări tisulare induse de factorul flogogen și reacții de protecție ale organismului;

C)inflamații tisulare induse de factorul flogogen și reacții de protecție ale organismului;

D)alterări tisulare și reacții de compensare ale organismului

122. Rubor, semn cardinal al inflamației, presupune:

A)roburarea țesutului inflamat;

B)sensibilitate dureroasă a țesutului inflamat;

C)creșterea temperaturii țesutului inflamat

D)înroșirea țesutului inflamat.

123. Calor, semn cardinal al inflamației, presupune:

A)tumefierea țesutului inflamat

B)sensibilitatea dureroasă a țesutului inflamat

C)creșterea temperaturii țesutului inflamat;

D)colorarea țesutului inflamat.

124. Dolor, semn cardinal al inflamației, presupune:

A)dilatarea țesutului inflamat;

B)sensibilitate dureroasă a țesutului inflamat;

C)creșterea temperaturii țesutului inflamat;

D)înroșirea țesutului inflamat.

125. Tumor, semn cardinal al inflamației, presupune:

A)tumefierea țesutului inflamat;

B)evoluția în sens tumoral a țesutului inflamat;

D)înroșirea țesutului inflamat

126. Care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată?

A)reacțiile inflamatorii au etape evolutive diferite, influențate de tipul agentului flogogen;

B)reacțiile inflamatorii au etape evolutive identice, influențate de tipul agentului flogogen;

C)reacțiile inflamatorii au etape evolutive identice, neinfluențate de tipul agentului flogogen;

D)reacțiile inflamatorii au etape evolutive diferite, neinfluențate de tipul agentului flogogen.

127. Intensitatea semnelor cardinale ale reacțiilor inflamatorii este mai mare în cazul

A)formelor acute și generalizate;

B)formelor acute și localizate;

C)formelor cronice și localizate;

D)formelor cronice și generalizate.

128. Care dintre manifestările patologice menționate mai jos nu intră în categoria inflamațiilor?

A)dermatită;

B)perinefrită

C)hepatită

D)miocardoză

129. Care dintre manifestările patologice menționate mai jos intră în categoria inflamațiilor?

A)perinefrită;

B)edemul pulmonar;

C)congestia hepatică;

D)miocardoză.

130. Care dintre manifestările patologice menționate mai jos intră în categoria inflamațiilor?

A)perihepatită.

B)fibroza pulmonară;

C)congestia renală;

D)encefaloză

131. Care dintre manifestările patologice menționate mai sus desemnează inflamația capsulei hepatice:

A)capsulită hepatică;

B)perihepatită;

C)perihepatoză;

D)hepatită.

132. Care dintre manifestările patologice menționate mai sus desemnează inflamația capsulei renale:

A)capsulită renală;

B)perinefroză;

C)nefroză

D)perinefrită.

133. Reacția inflamatorie consecutivă nidației zigotului intră în categoria inflamațiilor:

A)cronice;

B)septice;

C)fiziologice

D)normoergice

134. Reacțiile inflamatorii consecutive acțiunii factorilor flogogeni mecanici intră în categoria inflamațiilor:

A)mecanice;

B)septice;

C)hiperergice;

D)neimunologice

135. Reacțiile inflamatorii consecutive acțiunii factorilor flogogeni biotici intră în categoria inflamațiilor:

A)biogene;

B)septice

C)hiperergice

D)imunologice.

136. Reacțiile inflamatorii generate pe fondul hipersensibilizării specifice intră în categoria inflamațiilor:

A)imunologice;

B)hipersensibilizante;

C)hiperergice

D)septice

137. Reacțiile inflamatorii acute sunt caracterizate de:

A)manifestarea plenară a semnelor cardinale ale inflamației;

B)predominarea proceselor proliferative;

C)evoluție cu durată crescută;

D)variantele a și c.

Fiziopat 92-137 (ro)

More Quizzes