Drept administrativ 1/45
Drept Administrativ Quiz
Testați-vă cunoștințele despre dreptul administrativ prin acest quiz conceput pentru a evalua înțelegerea principială a conceptelor administrative.
Quizul cuprinde 45 de întrebări, inclusiv:
- Principiile administrației publice
- Structurile organelor administrative
- Atribuțiile Președintelui României
1. Administrația publică se caracterizează prin aceea că:
A. Se identifică cu administrația de stat;
B. include și activitatea administrației publice locale, a regiilor autonome, precum și a altor instituții publice;
C. Este strâns legată de puterea executivă și se confunda cu aceasta.
2. Sunt principii ale administrației publice:
A. Principiul legalității contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
B. Principiul ierarhiei autoritarilor;
C. Principiul transparentei decizionale.
3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite intre:
A. Organele administrației publice centrale și organele administrației publice locale;
B. Guvern și ministere, în cadrul unor raporturi de subordonare;
C. Guvern și autorități ale administrației publice locale, în cadrul unor raporturi de tutelă administrativă.
4. Nu sunt principii ale administrației publice:
A. Principiul discontinuității;
B. Principiul operativității;
C. Principiul oportunității.
5. Principiul fundamental al administrației publice este:
A. Principiul legalității;
B. Principiul organizării ierarhice;
C. Principiul realizării programului de Guvernare.
6. Relația dintre mediul politic și sistemul administrației publice se caracterizează prin următoarele:
A. între sistemul administrației publice si partidele politice nu există relații speciale;
B. în statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administrației publice este subordonat structural și funcțional partidului politic respectiv;
C. în statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relații directe cu sistemul administrației publice.
7. Relația dintre știința administrației si știința dreptului administrativ se caracterizează prin următoarele aspecte:
A. Dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct față de știința administrației;
B. știința administrației se preocupa la modul general și de dreptul aplicabil administrației publice, folosind rezultatele obținute de științele juridice;
C. între dreptul administrativ și știința administrației există o relație similara celei existente între dreptul public și dreptul privat, între administrația publică și administrația privată.
8. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:
A. Hotărârile Guvernului;
B. Ordinele emise de șefii serviciilor publice deconcentrate în unitățile administrativ-teritoriale;
C. doctrina și jurisprudența.
9. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:
A. hotărârile, deciziile și dispozițiile adoptate si, respectiv, emise de către autoritățile administrației publice locale: consiliile județene, consiliile locale, președinții consiliilor județene, primării;
B. Constituțiile României
C. Contractele administrative.
10. Cea mai des întâlnita categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:
A. Categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhică;
B. Categoria raporturilor juridice de participare și colaborare a organelor administrației publice;
C. Categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fata de organele administrației publice.
11. Raporturile de drept administrativ se stabilesc în următoarele domenii de activitate:
A. numai în activitatea organelor administrației publice;
B. în activitatea organelor administrației publice și în domeniul de activitate al altor autorități publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritarii judecătorești ori în domeniul de activitate al unor instituții publice sau de interes public;
C. numai în domeniul de activitate al instituții publice sau de interes public.
12. Performantele organelor administrației publice sunt in directa legătură cu:
A. Calitatea oamenilor care formează personalul acestora;
B. competenta și atribuțiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de organizare si funcționare;
C. Capitalul social inițial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispoziție de către stat.
13. Capacitatea de drept administrativ reprezintă:
A. Aptitudinea organelor administrației publice de a acționa pe baza și în executarea legii;
B. Competenta de a face acte administrative;
C. Dreptul pe care îl au organele administrației publice de a participa la raporturile de drept administrativ.
14. Competenta organelor administrației publice este un ansamblu de atribuții publice:
A. Ansamblul atribuțiilor publice conferite acestora de lege pentru a acționa pe baza si în executarea legii, efectuând acte administrative, operații administrative și/sau simple operații materiale;
B. Ansamblul atribuțiilor publice conferite acestora de lege pentru a acționa pe baza si în executarea legii, efectuând operații administrative cu caracter normativ sau individual, constând in acte administrative și/sau simple operații materiale;
C. Ansamblul atribuțiilor publice și private conferite acestora de lege pentru a acționa pe baza si in executarea legii.
15. Organele administrației de stat se înființează prin următoarele acte administrative:
A. Decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;
B. Actul de dispoziție al organului competent al puterii sau administrației;
C. Actul de dispoziție al puterii din care face parte, respectiv legislativă, executivă sau judecătoreasca.
16. Este element component obligatoriu al organelor administrației publice:
A. Capacitatea juridica de drept civil;
B. Personalitatea juridica;
C. competenta.
17. În cazul organelor administrației publice, lipsa calității de subiect de drept civil are drept consecința:
A. Lipsa calității de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitații juridice atât în dreptul constituțional cît și în dreptul administrativ;
B. Lipsa calității de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitații juridice în dreptul administrativ, dar nu si în dreptul constituțional;
C. Lipsa calității de subiect de drept civil nu echivalează cu lipsa unei capacitați juridice în dreptul constituțional sau in dreptul administrativ.
18. Prin structura teritoriala a sistemului administrației publice se înțelege:
A. Clasificarea organelor administrației publice în funcție de unitatea administrativ-teritorială în raza căreia își au sediul;
B. Temeiul de drept al împărțirii organelor administrației publice în organe centrale, organe locale și autorități autonome;
C. Organizarea sistemului administrației publice în raport cu teritoriul statului și al unitarilor administrativ-teritoriale.
19. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administrației publice:
A. Criteriul teritorial;
B. Criteriul sursei mijloacelor materiale și resurselor financiare;
C. Criteriul funcțional.
20. Potrivit criteriului teritorial, organele administrației publice se împart în:
A. Parlament, Guvern, ministere, instituții publice și servicii publice;
B. Organe centrale și organe locale;
C. Parlament, Guvern, ministere și autorități ale administrației publice.
21. Atribuțiile generale ale Președintelui României privesc:
A. legiferarea împreună cu Parlamentul României;
B. Domeniul politicii externe;
C. Conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.
22. Atribuțiile Președintelui României ca sef al Executivului privesc:
A. Desemnarea candidaților pentru funcțiile de ministru;
B. Desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament;
C. revocarea și numirea unor membri ai Guvernului, în caz de remaniere.
23. Limita maxima a mandatului Guvernului este data de:
A. Durata mandatului Parlamentului;
B. Adoptarea unei moțiuni simple;
C. Organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputaților și Senat.
24. Guvernul își exercita mandatul pana la data:
A. validării mandatelor deputaților și senatorilor de fiecare camera in parte, moment in care se considera ca Parlamentul poate funcționa din punct de vedere constituțional și regulamentar;
B. constatării rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat;
C. desemnării candidatului la funcția de prim-ministru.
25. Funcția de membru al Guvernului este incompatibila cu:
A. Exercitarea funcției de deputat sau senator;
B. Exercitarea unei funcții de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizațiilor cu scop comercial;
C. Exercitarea unei funcții publice in serviciul unei organizații străine prevăzute in acordurile si convențiile la care Romania este parte.
26. Cvorumul necesar pentru ședințele Guvernului este reprezentat de:
A. Majoritatea calificată a membrilor;
B. Majoritatea membrilor;
C. toți membrii Guvernului.
27. Actele administrative adoptate sau emise de instituțiile administrative autonome au următoarele caracteristici:
A. Sunt sustrase controlului Guvernului;
B. Pot fi sustrase oricărei forme de control;
C. Pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioara instituției administrative autonome emitente.
28. Proiectele de hotărâri și de ordonanțe supuse adoptării Guvernului pot fi inițiate de:
A. ministere;
B. prefecturi;
C. Consiliile județene și consiliile locale, în nume propriu.
29. Autoritățile administrative autonome se pot infinita prin unul din următoarele acte normative:
A. Prin hotărâre a Guvernului;
B. Prin hotărâre a consiliului local sau județean în raport cu interesul public, local sau județean;
C. Prin lege organică.
30. Au statutul de autorități administrative autonome:
A. Avocatul Poporului;
B. Curtea Constituționala;
C. Consiliul National pentru Soluționarea Contestațiilor în Materia Achizițiilor Publice.
31. Instituția prefectului reprezintă:
A. Un organ al administrației publice locale;
B. Un organ unipersonal al administrației ministeriale, având competenta teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea;
C. O instituție administrativă autonomă, având competenta teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care își desfășoară activitatea.
32. Prefectul este numit și revocat de:
A. de Guvern;
B. La propunerea primului-ministru;
C. Cu consultarea partidelor politice, care formează coaliția de guvernare.
33. Intre altele, sunt atribuții ale prefectului și următoarele:
A. Verificarea legalității actelor administrative de gestiune și a celorlalte acte adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale și județene;
B. stabilirea, cu avizul autoritarilor administrației publice locale și județene, a prioritarilor de dezvoltare teritorială;
C. Exercitare controlului de tutela administrativa.
34. Prefectul și subprefectul fac parte din una dintre următoarele categorii de funcționari publici:
A. înalților funcționari publici;
B. Persoanelor care ocupa funcții de demnitate publica;
C. Personalului autoritarilor administrației publice locale.
35. Intre altele, sunt principii ale administrației publice locale și următoarele:
A. Principiul descentralizării serviciilor publice;
B. Principiul deconcentrații serviciilor publice de interes local;
C. Principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcertate.
36. În exercitarea atribuțiilor legale ce îi revin, prefectul emite:
A. decizii;
B. instrucțiuni;
C. ordine.
37. Consiliile locale și județene sunt:
A. autorități reprezentative ale administrației publice locale;
B. autorități deconcentrate cu caracter eligibil, colegial și deliberativ;
C. autorități cu competenta speciala în limitele unității administrativ-teritoriale.
38. Consiliile locale și primarii au, intre altele, și următoarele caracteristici și sunt:
A. autorități administrative autonome;
B. autorități intre care se stabilesc și raporturi de subordonare;
C. autorități intre care se stabilesc raporturi de supraordonare și colaborare.
39. Consiliile locale si consiliile județene se aleg astfel:
A. Prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;
B. Pe baza scrutinului uninominal;
C. Potrivit principiului reprezentării proporționale.
40. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu una dintre următoarele funcții:
A. funcția de consilier local;
B. funcția de cadru didactic;
C. Orice funcție în cadrul unei asociații neguvernamentale.
41. Intre altele, sunt atribuții ale primarului și următoarele:
A. Aprobarea bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
B. Exercitarea funcției de ordonator secundar de credite, pe baza și în executarea bugetului aprobat de consiliul județean;
C. Luarea de masuri pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgenta.
42. Mandatul de consilier in consiliul local sau județean poate înceta înainte de termen in una din următoarele situații:
A. Prin revocare;
B. Prin pierderea drepturilor electorale;
C. Pentru lipsa nemotivata la mai mult de 5 ședințe ordinare consecutive ale consiliului..
43. Consiliul local își desfășoară activitatea in cadrul unor ședințe:
A. ordinare, lunar, la convocarea primarului;
B. extraordinare, la cererea secretarului localității respective;
C. extraordinare, la cererea a cel puțin jumătate din numărul consilierilor.
44. Ședințele consiliului local se desfășoară astfel:
A. Sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea calificată a consilierilor in funcție, prezenta acestora la ședința fiind obligatorie;
B. Sunt publice;
C. Sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.
45. în exercitarea atribuțiilor conferite de lege, primarul emite una din următoarele categorii de acte administrative:
A. dispoziții cu caracter normativ sau individual;
B. ordine și instrucțiuni;
C. decizii.
{"name":"Drept administrativ 1\/45", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Testați-vă cunoștințele despre dreptul administrativ prin acest quiz conceput pentru a evalua înțelegerea principială a conceptelor administrative.Quizul cuprinde 45 de întrebări, inclusiv:Principiile administrației publiceStructurile organelor administrativeAtribuțiile Președintelui României","img":"https:/images/course6.png"}