SAR (nu suntem responsabili de nota dumneavoasra)
Naval Missile Systems Quiz
Test your knowledge on naval missile systems with our comprehensive quiz! This engaging quiz covers various topics related to naval weaponry, types of missiles, propulsion systems, and strategic uses.
Key topics include:
- Types of naval carriers
- Missile types and components
- Guidance and stabilization systems
- Historical context and applications
Tipurile de purtători navali (din forțele navale) ai sistemului de armament pot fi:
Nave de suprafață şi submarine
Nave de suprafață şi maşini de luptă de litoral
Nave de suprafață, aviație navală, submarine, maşini de luptă de litoral
Nave de suprafață, elicoptere navale, maşini de luptă pe litoral, submarine.
Tipurile de muniție din componența unui sistem naval de armament sunt:
Muniție de lupta la suprafață: torpile, rachete, bombe antisubmarin, cartuşe, proiectile cumulative, proiectile perforant-incendiare
Muniții de luptă la suprafață și muniții de luptă sub apă
Muniţii de lupta la suprafață (rachete, grenade, gloanțe) şi muniţii de luptă sub apă(torpile, submarine, mine, drăgi.)
Muniții de luptă subapă şi muniții de luptă împotriva aviației (antiaeriene)
Sistemul naval de rachete satisface, în general simultan, trei obiective principale:
Supravegherea în adâncime a inamicului, acoperirea inamicului în ducerea de acțiuni militare, neutralizarea mijloacelor proprii de apărare antiaeriană și de suprafață.
Supravegherea zonei de acţiune pentru detectarea din timp a inamicului, acoperirea forțelor proprii împotriva inamicului, neutralizarea mijloacelor asemănătoare ale inamicului
Supravegherea zonei de acțiune pentru detectarea din timp a inamicului, acoperirea forțelor proprii împotriva inamicului, neutralizarea mijloacelor asemănătoare ale inamicului, asigurarea infiltrării trupelor de desant maritim în spatele linilor inamice
Supravegherea zonei de acţiune pentru detectarea din timp a inamicului, acoperirea forțelor proprii împotriva inamicului
Care sunt rachetele navale din dotarea Forțelor Navale Române:
P21 - rachetă navală cu cap de radiolocație, P22- rachetă navală cu cap termic
P22- rachetă navală cu cap de radiolocație, P21 - rachetă navală cu cap termic
P21 - rachetă navală cu cap de hidrolocație, P22- rachetă navală cu cap termic
P22- rachetă navală cu cap de hidrolocație, P21 - rachetă navală cu cap termic
Care din următoarele entități (din dotarea FNR) pot lansa rachete navale de tip P21, respectiv P22?
Navele de tip corvetă, Navele Purtătoare de Rachete (NPR), Fregata ,,Mărăşeşti”
Navele de tip corvetă, Fregata ,,Mărășești" şi Instalațiile Mobile de Lansare a rachetelor navale (IML)
Instalațiile Mobile de Lansare a rachetelor navale (IML), Navele Purtătoare de Rachete și Fregata ,,Mărăşeşti”
Variantele a, b și c sunt corecte.
În funcție de poziția relativă dintre lansator și țintă, racheta navală poate fi:
Rachetă antinavă, rachetă antiaeriană și rachetă terestră
Rachetă antinavă, rachetă antisubmarin, racheta anti-tanc, rachetă antiaeriană
Rachetă antinavă, rachetă împotriva obiectivelor terestre și rachetă antiaeriană
Racheta antiaeriană, rachetă anti-tanc, rachetă anti-IML/DML/UML.
Componenta de luptă a unei rachete navale poate fii:
Activă sau inertă
Activă sau pasivă
Pasivă sau inertä
Toate variantele sunt greşite
Sistemul reactiv naval are in compunere:
Rachetele cu aripi, aparatura sistemului de dirijare a tragerilor, instalatiile de lansare
Racheta cu aripi, stația de radiolocație, centrala de tragere, instalațiile de lansare
Racheta cu aripi, centrala de tragere, instalatiile de lansare
Racheta cu aripi, stația de radiolocație, aparatura controlului preliminar, instalaţiile de lansare
Care sunt sistemele electrice de navigatie necesare întrebuinţării în luptă a sistemului
G.P.S., radiolocatorul, pilotul automat
Girocompasul şi loch-ul
G.P.S., radiolocatorul, pilotul automat, girocompasul şi loch-ul
G.P.S şi derivor
Viteza rachetei navale din dotarea FNR este:
Transonică
Supersonică
Hipersonică
Hipersonică incompresibilă
Propulsia rachetei navale este:
Cu combustibil eterogen
MRCS
MRCL
Mixtă, MRCS+MRCL
Sistemul de dirijare a rachetei navale este:
Combinat, autonom şi dirijare
Combinat, autonom şi autodirijare
Combinat, inerțial, optic şi infraroşu
Autonomy
Stabilizarea rachetei navale, față de centrul de greutate se asigură de către:
Ampenaj
Fuzelaj
Pilot automat
Amperaj
În cazul vitezelor se poate afirma faptul că avem două domenii (domeniul incompresibil - de până la 0,3 Mach şi domeniul compresibil > 0,3M). Încercuiți varianta care ordonează într-un mod crescător subdomeniile
Subsonic, transonic, sonic, supersonic, hipervelocitar
Transonic, subsonic, supersonic, hipersonic, hipervelocitar
Subsonic, transonic, supersonic, hipervelocitar, hipersonic
Subsonic, transonic, supersonic, hipersonic, hipervelocitar
Câte focoase şi de ce tip utilizează racheta navală de tipul P21/P22:
1 focos nuclear
2 focoase mecanice
2 focoase electrice
2 focoase electrice si 2 focoase mecanice
În partea din spate a rachetelor navale găsim stabilizatoarele. Partea mobilă (elementul de comanda) care se găseşte pe stabilizatoare se numeşte:
Profundoare
Derivor
Elevoane
Eleroane
Din punct de vedere teoretic, traiectoria rachetei navale poate fi împărțită în trei porțiuni principale. Care din următoarele variante NU este adevărată:
Porțiunea startului şi scoaterea la înălțimea de zbor de croazieră
Porțiunea de zbor autonom la înălțimea fixată şi aducerea rachetei în raionul de căutarea țintei;
Porțiunea de atac a rachetei (concomitent cu căutarea, reperarea şi neutralizarea tintei)
În aerodinamică o viteză hipersonică depăşeşte viteza sunetului de :
3 ori
5 ori
9 ori
2 ori
În funcție de destinația lor, rachetele navale se pot clasifica astfel:
De luptă, experimentale, de instrucție
De luptă, de antrenament, experimentale
De luptă, de învățământ, de antrenament
De luptă, experimentale, de învăţământ
Atunci când ne referim la rachetele navale, sistemele de dirijare ale acestora pot fi:
Autonome şi automate
Automate şi semiautomate
Autonome şi neautonome
Active, pasive, semi-active, semi-pasive.
Procesul de detectare, identificare şi analizarea al unei ținte sau grup de tinte se numeşte:
Recunoaşterea țintelor
Achiziție de date
Achiziție ținte
Recunoaşterea şi identificare țintelor după aspect
Distanţa maximă la care SNR (sistemul naval de rachete) poate primi informații despre intenţia, apartenenţa şi tipul țintei poartă denumirea de:
Distanţa maximă de identificare
Distanţa maximă de descoperire a unei ținte/unui grup de tinte
Distanta maximă de descoperire
Distanţa maximă de observare a țintelor
Forţa de tractiune, forța gravitaţională, forțele deformante elastice interioare sunt forțe care acționează asupra rachetei navale şi se numesc:
Forte induse
Forte de inducere
Forte dezechilibrate
Forte inductoare
Fenomen întâlnit în interferometrie, provocat de rotația sau deplasarea senzorului poartă denumirea de:
Efectul Doppler
Efectul Sagnac
Efectul Aharonov-Bohm
Efectul Einstein-de Haas (recunoscut şi sub denumirea de efectul Richardson)
În pilotul automat al unei rachete navale găsim senzorii de translație. Aceștia sunt senzori liniari tip:
Giroscop
Altimetrici
Unghiulari
Accelerometru
Prima rachetă de luptă a fost construită în:
China
Germania
URSS
SUA
Primul propulsor reactiv a fost construit în:
China
Germania
SUA
URSS
Prima rachetă modernă de luptă a fost construită în:
Germania
SUA
URSS
Israel
Prima rachetă P-15 a fost întrebuinţată în:
Războiul din I-le Falkland
Războiul arabo-israelian
Războiul din Golf
Războiul din Vietnam
Racheta navală antinavă este folosită împotriva:
Navelor de suprafață și țintelor terestre
Oricărei tinte de suprafață
Tintelor inamice planificate
Tintelor antiaeriene şi terestre
Racheta navală este inclusă în:
Sistemul de rachete de litoral
Sistemul de apărare apropiată
Sistemul naval de rachete
Sistemul naval antiaerian
Sistemul naval de rachete se compune din:
Aparatura sistemului, rachetele navale şi personalul
Aparatura sistemului, secțiile de rachete și personalul
Rachetele antinavă, antiaeriene şi personalul
Rachetele antirachetă şi personalul
Sistemul naval de rachete se foloseşte:
Pentru lovirea cu precizie a navelor
Pentru apărarea forțelor propria
Pentru lupta contra țintelor necunoscute
Pentru lupta contra țintelor aeriene
Sistemul naval de rachete se foloseşte pentru:
Planificarea acțiunilor țintelor navale
Repartizarea acţiunilor țintelor
Lovirea țintelor din mai multe direcții
Distrugerea rachetelor antirachetă
Traiectoria rachetei navale este formată din următoarele segmente:
Ridicarea la altitudine, zborul autonom, autodirijare la țintă
Startul balistic, zborul la țintă, lovirea țintei
Ridicarea la altitudine, stabilizarea în altitudine, lovirea țintei
Startul balistic, compensarea căderii, ridicarea la altitudine
Segmentul de aducere la altitudinea de zbor este considerat:
Variabil în timp
Constant în distanţă
Comandat din sistemul decizional
Variabil în direcție
Segmentul de autodirijare este considerat:
Constant în distanţă
Constant în timp
Variabil în distanță
Comandat din sistemul operațional
Durata zborului autonom este dependentă de:
Durata ridicării la altitudine
Durata zborului neautonom
Durata startului şi accelerării
Durata zborului nedirijat
Dirijarea rachetei navale începe din momentul în care:
Racheta atinge altitudinea maximă
Este dată comanda startului
Este atinsă viteza minimă de dirijare
Este atinsă viteza maximă
Dirijarea aerodinamică a rachetei navale înseamnă:
Modificarea controlată a portanţei
Reducerea semnificativă a rezistenței
Mărirea tracțiunii pentru viteză constantă
Suprapunerea axelor sistemului cartezian
Dirijarea gazodinamică a rachetei navale este realizată prin:
Rotirea motorului de propulsie
Utilizarea motoarelor vernier
Pornirea sincronizată a acceleratoarelor
Decuplarea acceleratorului şi pornirea motorului de marş
Dirijarea autonomă a rachetei este asigurată de:
Aparatura de dirijare neautonomă
Capul de autodirijare
Pilotul automat
Aparatura radioaltimetrului
Dirijarea autonomă a rachetei este realizată pe baza:
Comenzilor de la instalația de lansare
Semnalelor de la senzorii inerțiali
Semnalelor transmise de la lansator
Comenzilor din PODI
Dirijarea autonomă a rachetei este controlată de:
Regulatorul PID sau calculatorul echivalent
Traductoarele de poziție verticală
Giroscoapelor pilotului automat
Mecanismele de acționare a cârmelor
Traductoarele giroscopice mecanice din racheta navală utilizează:
Inerția mecanică a sistemului cardanic
Inerția mecanică a rotorului
Accelerația unghiulară a rachetei
Accelerația liniară a rachetei
Traductoarele girolaser din racheta navală sunt construite pe baza:
Efectului Coriolis
Efectului laser
Efectului Sagnac
Efectului gravitaţiei
Traductoarele girolaser din racheta navală folosesc pentru măsurări:
Discretizarea undelor laser
Interferența undelor optice
Refracţia undelor optice
Polarizarea undelor laser
Traductoarele accelerometrice din racheta navală sunt construite pe baza:
Ecuațiilor lui Maxwell
Accelerațiilor rachetei
Ecuației legii lui Hooke
Accelerației Coriolis
Traductoarele accelerometrice din racheta navală transmit semnale:
Proporționale cu accelerațiile axiale
Integratoare de viteză unghiulară
Proporționale cu viteza de zbor
Derivative ale deplasării rachetei
Capul de autodirijare radar al rachetei navale este de tip:
Pasiv
Activ
Semiactiv
Semipasiv
Capul de autodirijare radar al rachetei navale funcționează cu:
Emisie sau recepție pe frecvente diferite
Emisie simultană cu recepție
Emisie alternată cu recepție
Emisie și recepție pe frecvente diferite
Capul de autodirijare radar al rachetei navale foloseşte pentru funcționare stabilă:
Reglarea automată a frecvenței heterodinei
Reglarea automată frecvenței de lucru a AFI
Reglarea automată a lățimii impulsului de la țintă
Reglarea automată a benzii de emisie
Capul de autodirijare radar prelucrează semnalele de la țintă în:
Blocul de căutare în distanță a țintei
Blocul antenă şi în receptor
Blocul de căutare în direcție a țintei
Blocul de formare a comenzilor de dirijare
Capul de autodirijare termic al rachetei navale este de tip:
Semipasiv
Activ
Semiactiv
Pasiv
Capul de autodirijare termic al rachetei navale funcționează cu:
Emisie alternată cu recepția
Emisie simultană cu recepție
Recepție în ferestre diferite
Recepție pe frecvente locale
Capul de autodirijare termic al rachetei navale foloseşte pentru funcționare stabilă:
Reglarea automată a frecvenței modulatorului
Reglarea automată frecvenței AFI
Reglarea automată a fazei semnalului de la țintă
Reglarea automată a benzii de emisie
Capul de autodirijare termic prelucrează semnalele de la țintă în:
Blocul receptor
Blocul antenă
Blocul de căutare a țintei
Blocul de formare a comenzilor de dirijare
Corpul rachetei navale este compus din:
Fuzelaj, aripi şi profundoare
Fuzelaj, aripi şi eleroane
Fuzelaj, aripi, ampenaje şi ranforsări
Fuzelaj, aripi şi motor de marş
Corpul rachetei navale este definit prin noțiunile:
Corp aerodinamic, rigid, elastic, de masă variabilă
Corp aerodinamic, solid, neomogen, de masă variabilă
Corp aeroelastic, rigid, de masă variabilă
Corp carenat, solid, elastic, neomogen
Corpul rachetei navale asigură:
Desprinderea de lansator şi ridicarea în zbor
Controlul rezistenței aerodinamice a rachetei
Elaborarea comenzilor d dirijare la țintă
Formarea forțelor aerodinamice şi montarea aparaturii
{"name":"SAR (nu suntem responsabili de nota dumneavoasra)", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on naval missile systems with our comprehensive quiz! This engaging quiz covers various topics related to naval weaponry, types of missiles, propulsion systems, and strategic uses.Key topics include:Types of naval carriersMissile types and componentsGuidance and stabilization systemsHistorical context and applications","img":"https:/images/course7.png"}