Licenta 100-235 drept penal parte I si II
Drept Penal - Quiz Interactiv
Testează-ți cunoștințele în domeniul dreptului penal cu acest quiz captivant! Vei răspunde la întrebări esențiale care acoperă diferite aspecte ale infracțiunilor și consecințelor acestora.
Întrebările includ:
- Forma coautoratului în infracțiuni
- Intenția în infracțiunile contra persoanei
- Aggravantele în cazurile de omor
1. Se poate reţine forma coautoratului în cazul următoarelor infracţiuni:
A) omor
B) ucidere din culpă
C) uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă
2. În cele mai multe cazuri, infracţiunile contra persoanei se săvârşesc cu:
A) intenţie directă
B) intenţie indirectă
C) intenţie directă sau indirectă
3. Pentru a putea fi reţinută agravanta în cazul omorului săvârşit asupra unei femei gravide, trebuie ca în momentul săvârşirii faptei, autorul:
A) să nu cunoască starea de graviditate a victimei
B) să cunoască starea de graviditate a victimei
C) să fie soţul victimei
4. În cazul omorului săvârşit asupra a două sau mai multor persoane, consumarea infracţiunii are loc în momentul în care:
A) se produce moartea unei persoane
B) se produce moartea mai multor persoane
C) se pune în pericol viaţa mai multor persoane
5. Agravanta premeditării, în cazul omorului săvârşit cu premeditare:
A) este o circumstanţă personală
B) este o circumstanţă reală
C) se răsfrânge asupra tuturor participanţilor, chiar dacă numai unii au premeditat săvârşirea omorului
6. Omorul săvârşit cu premeditare [art.189 alin. (1) lit.a) C.pen.]:
A) implică exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de pregătire a infracţiunii, de natură să întărească hotărârea luată şi să asigure realizarea ei
B) implică doar un simplu incident cu victima, produs întâmplător
C) implică existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a comite infracţiunea şi săvârşirea acesteia, chiar dacă făptuitorul nu a chibzuit asupra faptei şi nu a pregătit-o.
7. Pentru a obliga victima să îi cedeze, inculpatul o loveşte de mai multe ori, cu putere, în zona capului, cu o lopată, după care întreţine cu victima un raport sexual prin constrângere. Loviturile primite i-au produs victimei multiple fracturi craniene în urma cărora aceasta a decedat la câteva săptămâni după agresiune. Fapta inculpatului reprezintă:
A) infracţiunea de omor (art. 188 C.pen.), în concurs cu infracţiunea de viol (art. 218 C.pen.);
B) infracţiunea de omor calificat, comis pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea unei alte infracţiuni [art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen.] în concurs cu infracţiunea de viol (art. 218 C.pen.);
C) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art.218 alin. (4) C.pen.]
8. I. A participat la o petrecere, unde, profitând de un moment de neatenţie, a sustras de pe o masă un telefon mobil aparţinând lui V. După aproximativ două ore, între I. şi V. s-a iscat un conflict lovitură cu o statuetă din bronz în cap, iar acesta din urmă a decedat. Încadrarea juridică exactă a faptelor ce se vor reţine în sarcina lui I. este:
A) infracţiunea de omor calificat comisă pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;
B) infracţiunea de omor calificat comisă pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni în concurs cu infracţiunea de furt;
C) infracţiunea de furt în concurs cu infracţiunea de omor
9. Fapta inculpatului care, neacordând prioritate unui pieton care traversa prin loc marcat l-a accidentat pe acesta mortal, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:
A) omor
B) vătămare corporală din culpă
C) ucidere din culpă
10. Inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit victimei în zone vitale ale corpului, care au avut ca urmare moartea acesteia. Din materialul probator s-a reținut că inculpatul nu a cunoscut starea de graviditate a victimei. Încadrarea juridică corectă a faptei ce se va reține în sarcina inculpatului este:
A) infracțiunea de omor simplu, aplicându-se regulile din art. 30 alin. (3) C.pen. Privind eroarea de fapt în raport cu circumstanța de agravare
B) infracțiunea de omor calificat săvârșit asupra unei femei gravide
C) infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 194 alin. (1) lit. d)
11. Inculpatul X, prin acte repetate de supunere la chinuri, de scandaluri și bătăi a determinat victima să se sinucidă. Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
A) omor
B) determinarea sau înlesnirea sinuciderii
C) omor calificat săvârșit cu premeditare
12. Fapta de omor este o infracțiune:
A) materială, condiționată de producerea unui rezultat
B) exclusiv comisivă
C) de pericol
13. Infracţiunea de ucidere la cererea victimei:
A) se reţine doar atunci când cererea a fost explicită, conştientă şi repetată, iar victima suferea de o boală incurabilă
B) tentativa se pedepseÅŸte
C) forma de vinovăţie este praeterintenţia
14. Constituie variante agravate ale infracţiunii de omor calificat:
A) omorul săvârşit în public
B) omorul săvârşit asupra a trei sau mai multor persoane
C) omorul săvârşit din interes material
15. Există tentativă la infracţiunea de omor:
A) atunci când făptuitorul a început executarea acţiunii de ucidere, dar aceasta a fost întreruptă din cauze independente, exterioare voinţei făptuitorului
B) în situaţia în care imposibilitatea consumării infracţiunii se datorează modului absurd în care aceasta a fost concepută
C) în situaţia în care cantitatea de otravă administrată victimei a fost insuficientă şi aceasta nu a decedat
16. Dacă în urma unui accident rutier se constată că autorul a depăşit viteza legală, fără a I se reţine o altă împrejurare imputabilă, iar victima necesită pentru vindecare 90 de zile de îngrijiri medicale:
A) fapta reprezintă vătămarea corporală din culpă (art. 196 C.pen.);
B) fapta reprezintă lovirea sau alte violenţe (art. 193 C.pen.);
C) fapta nu reprezintă infracţiune.
17. Fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de 101 zile, constituie infracţiunea de:
A) lovire sau alte violențe
B) vătămare corporală
C) vătămare corporală în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe
18. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte implică din partea făptuitorului:
A) intenţie directă pentru comiterea loviturii sau vătămării şi intenţie indirectă faţă de producerea morţii victimei
B) intenţie directă pentru comiterea loviturii sau vătămării şi culpă faţă de rezultatul produs: moartea victimei
C) intenţie pentru comiterea loviturii sau vătămării, chiar dacă faţă de rezultatul produs, făptuitorului nu I se poate imputa culpa penală
19. Lovirea sau alte violenţe, săvârşite din culpă, care au produs o vătămare ce necesită pentru vindecare 9 zile de îngrijiri medicale, constituie infracţiunea de:
A) vătămare corporală din culpă
B) lovire sau alte violenţe
C) nu constituie infracţiune
20. Obiectul material al infracţiunii de lovire sau alte violenţe este:
A) corpul victimei, asupra căruia se produce lovirea sau orice alte acte de violenţe cauzatoare de suferinţe fizice
B) relaţiile sociale referitoare la viaţa victimei
C) acţiunea de lovire a victimei
21. Dacă în urma unui accident de circulaţie s-a cauzat din culpă moartea a două sau mai multor persoane, avem de a face cu:
A) o singură infracţiune de ucidere din culpă în formă agravată
B) un concurs de infracţiuni de ucidere din culpă
C) vătămare corporală gravă
22. Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri repetate pentru care au fost necesare 60 de zile de îngrijiri medicale, fapta constituie infracţiunea de:
A) lovire sau alte violenţe, în forma tip
B) lovirea sau alte violenţe, în formă agravată
C) vătămare corporală
23. Inculpatul, în urma unor incidente avute cu partea vătămată, a lovit-o pe aceasta cu un corp dur în zona feței cu consecința avulsiei dinților 11, 12, 22 și 23, necesitând pentru vindecare 24 de zile de îngrijiri medicale. Instanța va reține în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de:
A) vătămare corporală
B) lovire sau alte violențe
C) tentativă la infracțiunea de omor
24. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul infracțiunilor de:
A) lovire sau alte violențe
B) încăierare
C) vătămare corporală
25. Obiectul material în cazul infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului constă în:
A) corpul minorului, atunci când măsurile sau tratamentele aplicate privesc corpul acestuia
B) este lipsită de obiect material
C) acțiunea de lovire a minorului, prin care se pune în primejdie dezvoltarea intelectuală a minorului
26. Aplicarea de lovituri repetate aceleiași persoane, cu aceleași mijloace și în aceleași împrejurări, constituie:
A) infracțiunea de vătămare corporală
B) o faptă unică de lovire
C) tot atâtea fapte de lovire câte acte de lovire au fost aplicate
27. Infracţiunea de încăierare:
A) nu are obiect material
B) tentativa se pedepseÅŸte
C) subiect activ poate fi orice persoană responsabilă penal
28. În fapt, două persoane au atacat şi lovit o altă persoană. Victima a avut nevoie de 16 zile de îngrijiri medicale. Ce va reţine instanţa în speţa dată:
A) infracţiunea de încăierare
B) un concurs între infracţiunea de încăierare şi cea de loviri sau alte violenţe
C) infracţiunea de lovire sau alte violenţe
29. Inculpatul i-a aplicat fiului său, în vârstă de 8 ani, în mod repetat, mai multe lovituri, dar s-a stabilit că acestea nu i-au primejduit în mod grav dezvoltarea fizică şi intelectuală. Ce va reţine instanţa în sarcina inculpatului:
A) infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului
B) infracţiunea de loviri sau alte violenţe
C) fapta inculpatului nu constituie infracţiune
30. În situaţia în care, în urma loviturilor aplicate victimei, cu intenţie, aceasta a rămas cu o infirmitate fizică permanentă, instanţa va reţine:
A) infracţiunea de vătămare corporală
B) infracţiunea de loviri sau alte violenţe
C) infracţiunea de vătămare corporală din culpă
31. Cel care instigă mama aflată într-o stare de tulburare psihică pricinuită de naştere să-şi ucidă copilul poate fi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de:
A) uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă
B) instigare la infracţiunea de ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă
C) instigare la infracţiunea de violenţe în familie
32. Uciderea copilului nou-născut, cu intenţie directă, săvârşită imediat după naştere, de către mama aflată într-o stare de tulburare psihică nepricinuită de procesul naşterii, constituie infracţiunea de:
A) omor calificat
B) violenţă în familie
C) omor
33. Infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă:
A) subiect activ poate fi orice persoană
B) obiectul material constă în corpul copilului asupra căruia s-a săvârșit activitatea incriminată
C) participația penală este posibilă sub toate formele (coautorat, instigare, complicitate)
34. Fapta tatălui de a-i aplica copilului minor mai multe lovituri, în urma cărora acesta decedează, constituie infracțiunea de:
A) omor calificat
B) omor
C) violență în familie
35. Fapta inculpatului care a trântit la pământ victima (soția acestuia) și a lovit-o cu picioarele în abdomen, cauzându-i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare îngrijiri medicale de 12 zile, constituie infracțiunea de:
A) lovire sau alte violențe
B) vătămare corporală
C) violență în familie
36. Infracţiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârşită de către mamă:
A) este lipsită de obiect material
B) subiect activ poate fi orice persoană responsabilă penal
C) tentativa, deşi posibilă, nu este incriminată
37. Fapta inculpatului de a îl ucide pe fiul său, care fusese adoptat cu efecte depline de bunicii materni ai acestuia, constituie infracţiunea de:
A) omor calificat
B) violenţa în familie
C) omor
38. În situaţia în care făptuitorul a fost în eroare cu privire la calitatea de soţ a victimei şi i-a aplicat acesteia mai multe lovituri care au condus la decesul acesteia, instanţa va reţine săvârşirea infracţiunii de:
A) omor
B) violenţă în familie
C) ucidere din culpă
39. Fapta mamei care îşi ucide copilul la trei zile după naştere, fără a se afla într-o stare de tulburare psihică, comite infracţiunea de:
A) omor calificat
B) violenţă în familie
C) ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârşită de către mamă
40. În cazul infracţiunii de violenţă în familie:
A) subiect pasiv poate fi numai membrul de familie în viaţă asupra căruia s-a exercitat violenţa
B) subiect activ poate fi orice persoană
C) este lipsită de obiect material
41. Infracţiunea de întrerupere a cursului sarcinii:
A) obiectul material este reprezentat de corpul femeii însărcinate
B) obiectul material este reprezentat de corpul fătului asupra căruia se îndreaptă activitatea făptuitorului
C) forma de vinovăţie cu care se săvârşeşte este praeterintenţia
42. Vătămarea fătului în timpul naşterii de către mama aflată în stare de tulburare psihică:
A) nu se pedepseÅŸte
B) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) şi alin. (2), ale cărei limite se reduc la jumătate
C) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) şi alin. (2), ale cărei limite se reduc cu o treime
43. Vătămarea fătului, în perioada sarcinii, de către femeia însărcinată:
A) nu se pedepseÅŸte
B) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) şi alin. (2), ale cărei limite se reduc la jumătate
+c) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) şi alin. (2), ale cărei limite se reduc cu o treime
44. Infracţiunea de lăsare fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate:
A) elementul material se poate realiza doar prin omisiunea de a da ajutorul necesar
B) elementul material se poate realiza doar prin omisiunea de a înştiinţa autoritatea
C) elementul material se poate realiza atât prin omisiunea de a da ajutorul necesar, cât şi prin omisiunea de a înştiinţa autoritatea
45. Infracţiunea de împiedicare a ajutorului:
A) este lipsită de obiect material
B) prevede o cauză justificativă, şi anume, dacă prin acordarea ajutorului, autorul s-ar expune unui pericol grav cu privire la viaţa sa
C) tentativa se pedepseÅŸte
46. Infracţiunea de ameninţare se poate săvârşi prin:
A) ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, chiar dacă nu este de natură să alarmeze
B) ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni îndreptate împotriva ei, chiar dacă nu este de natură să alarmeze
+c) ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni îndreptate împotriva ei, dacă este de natură să îi producă o stare de temere
47. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal este o infracţiune:
A) continuă
B) de obicei
C) continuată
48. Lipsirea de libertate în mod ilegal este mai gravă în cazul în care a fost săvârşită:
A) prin simularea de calităţi oficiale
B) prin folosire de calităţi mincinoase
C) asupra unui minor
49. Amenințarea unei persoane cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromițătoare pentru persoana ameninţată, ori pentru un membru de familie, constituie:
A) infracțiunea de amenințare
B) infracțiunea de șantaj
C) fapta nu constituie infracțiune
50. Prin săvârșirea infracțiunii de șantaj se încalcă:
A) relațiile sociale referitoare la patrimoniul unei persoane
B) libertatea fizică a unei persoane
C) libertatea morală a unei persoane
51. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal:
A) subiect activ poate fi orice persoană, deoarece legea nu cere o anumită calitate
B) este lipsită de obiect material
C) elementul material nu se poate realiza decât prin acţiunea de a produce în orice mod lipsirea de libertate a unei persoane
52. Inculpatul, care, după ce consumă raportul sexual cu victima, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, o leagă de un copac pentru a nu se putea deplasa, aceasta fiind găsită abia după 13 ore, săvârşeşte infracţiunea de:
A) lipsire de libertate în mod ilegal, în varianta tip
B) viol, în varianta agravată
C) viol şi cea de lipsire de libertate în mod ilegal, aflate în concurs
53. Infracţiunea de ameninţare se poate reţine:
A) dacă se ameninţă o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni îndreptate împotriva unei alte persoane
B) dacă se ameninţă o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni îndreptate împotriva sa
C) dacă se ameninţă o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere
54. Pentru existenţa infracţiunii de şantaj se cere:
A) ca ameninţarea să se refere la producerea unui rău viitor
B) ca subiectul activ să fie circumstanţiat, şi anume, un membru de familie
C) ca actele de violenţă să nu constituie mijloace prin care făptuitorul să constrângă victima să facă sau să nu facă ceva
55. Infracţiunea de hărţuire:
A) este lipsită de obiect material
B) participaţia penală este posibilă doar sub forma instigării şi a complicităţii
C) tentativa se pedepseÅŸte
56. Infracţiunea de trafic de minori:
A) nu are obiect material
B) subiect pasiv poate fi orice persoană
C) consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă
57. În cazul infracţiunilor privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, în forma tip a acestora, subiectul activ poate fi:
A) orice persoană care este responsabilă din punct de vedere penal, cu excepţia infracţiunii de folosire a unui minor în scop de cerşetorie
B) numai o persoană juridică
C) atât o persoană fizică, cât şi o persoană juridică
58. Au obiect material următoarele infracţiuni:
A) traficul de persoane
B) folosirea unui minor în scop de cerşetorie
C) supunerea la muncă forţată sau obligatorie
59. Participaţia penală este posibilă sub toate formale sale (coautorat, instigare, complicitate) în cazul:
A) infracţiunii de trafic de minori
B) numai în cazul infracţiunii de trafic de persoane
C) numai în cazul infracţiunilor de sclavie şi a celei de proxenetism
60. Fapta persoanei care determină un major cu dizabilităţi psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material, constituie:
A) infracţiunea de sclavie
B) infracţiunea de exploatarea cerşetoriei
C) nu constituie infracţiune
61. X o obligă pe Y, sora sa, să întrețină un raport sexual, amenințând-o cu cuțitul. X a comis infracțiunea de:
A) viol în varianta agravată;
B) viol în concurs cu infracţiunea de incest;
C) incest ex stagiari
62. Fapta tatălui de a întreține raporturi sexuale cu fiica sa în vârstă de 5 ani reprezintă:
A) infracțiunea de viol în varianta agravată;
B) infracțiunea de act sexual cu un minor;
C) infracțiunea de viol în concurs cu infracțiunea de incest
63. Fapta aceluia care, prin promisiuni de căsătorie, determină o persoană de sex feminin în vârstă de 14 ani şi 6 luni de a avea cu el raport sexual, constituie infracţiunea de:
A) corupție sexuală
B) act sexual cu un minor
C) viol
64. Obiect material al infracțiunii de viol poate fi:
A) viaţa victimei
B) violul este lipsit de obiect material
C) corpul persoanei de orice sex
65. Actul sexual cu o persoană cu vârsta de 12 ani, realizat prin constrângere de către medicul curant, folosindu-se de calitatea sa constituie:
A) infracţiunea de viol în forma tip
B) infracţiunea de viol în forma agravată
C) infracţiunea de act sexual cu un minor
66. Poate avea calitatea de subiect activ al infracţiunii de hărţuire sexuală:
A) numai o persoană de sex masculin
B) numai o persoană care lucrează în aceeaşi unitate cu victima infracţiunii
C) o persoană care abuzează de autoritatea sau influenţa pe care i-o conferă funcţia îndeplinită la locul de muncă
67. Dacă în urma unui viol, inculpatul a continuat să reţină victima pentru a o constrânge să nu părăsească încăperea câteva ore, va exista infracţiunea de:
A) viol în concurs cu infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal
B) numai infracțiunea de viol
C) numai infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal
68. Infracţiunea de agresiune sexuală:
A) nu are obiect material
B) participaţia penală este posibilă sub toate formele
C) se comite cu intenţie directă, iar în varianta agravată, atunci când fapta a avut ca urmare o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori moartea victimei, forma de vinovăţie este intenţia depăşită (praeterintenţia)
69. Infracţiunea de hărţuire sexuală:
A) nu are obiect material
B) subiect activ nu poate fi decât o persoană de sex feminin
C) tentativa se pedepseÅŸte
70. Inculpatul avea calitatea de învăţător, iar în una dintre pauze a urmărit-o pe elevă în curtea şcolii şi, folosindu-se de calitatea pe care o avea, şi profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, a întreţinut cu aceasta un raport sexual. Ce va reţine instanţa în sarcina inculpatului:
A) un concurs de infracţiuni între infracţiunea de viol şi cea de lipsire de libertate în mod ilegal
B) infracţiunea de viol, în forma tip
C) infracţiunea de viol, în forma agravată, victima aflându-se în îngrijirea făptuitorului
71. Violarea de domiciliu este mai gravă dacă se săvârşeşte:
A) prin folosire de calităţi oficiale
B) prin simulare de calităţi oficiale
C) în timpul nopţii
72. În practica judiciară s-a considerat că fapta aceluia care a pătruns prin escaladarea ferestrei într-o cameră a unui internat, încercând să aibă raport sexual cu una dintre eleve care locuia în acea încăpere, constituie:
A) numai tentativă la infracţiunea de viol
B) fapta nu constituie infracţiune
C) tentativă la infracţiunea de viol în concurs cu infracţiunea de violare de domiciliu
73. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate:
A) în cazul tuturor infracţiunilor care aduc atingere domiciliului şi vieţii private
B) numai în cazul infracţiunii de violare de domiciliu
C) numai în cazul infracţiunii de violare a vieţii private
74. Ocuparea în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia constituie infracțiunea de:
A) abuz de încredere
B) tulburare de posesie
C) violare de domiciliu
75. Fapta unei persoane de a pătrunde fără drept într-o locuinţă, fără consimţământul celui care o foloseşte, înarmat cu o toporişcă pe care a folosit-o în activitatea sa agresivă, constituie infracţiunea de:
A) tulburare de posesie
B) tâlhărie
C) violare de domiciliu, în varianta agravată, şi anume, fapta este mai gravă dacă este comisă de o persoană înarmată
76. Constituie infracțiunea de furt calificat:
A) furtul săvârşit într-un taxi
B) furtul unui paÅŸaport
C) furtul săvârşit prin violare de domiciliu sau violarea sediului profesional
77. Infracţiunea de tulburare de posesie:
A) nu absoarbe în conţinutul său legal infracţiunea de ameninţare
B) absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe în forma simplă
C) este o infracţiune progresivă
78. Dacă X sustrage bunuri din domiciliul unui vecin, unde a pătruns prin efracţie, profitând de faptul că acesta era plecat în concediu, fiind ajutat de Y, care păzea intrarea în bloc, constituie:
A) X este autor al infracţiunii de furt simplu
B) X este autor al infracţiunii de furt calificat
C) Y este complice la infracţiunea de furt calificat.
79. Sunt aplicabile dispoziţiile art. 231 alin. (1) C.pen. Privind pedepsirea unor furturi la plângerea
Prealabilă în cazul în care subiectul activ este:
A) o persoană care locuieşte cu victima
B) găzduitorul care săvârşeşte furtul în paguba celui pe care îl găzduieşte
C) găzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl găzduieşte
80. Arătați care dintre următoarele împrejurări califică atât infracţiunea de furt calificat, cât şi pe cea de tâlhărie calificată:
A) simularea, de către făptuitor, a unor calităţi oficiale
B) comiterea faptelor de către o persoană care are asupra sa o armă
C) comiterea faptelor pe timpul nopții
81. În urma unei înţelegeri anterioare, X şi Y hotărăsc ca primul să pătrundă în sediul unui magazin cu scopul de a sustrage mărfuri, iar al doilea să asigure paza. Imediat după pătrunderea lui X în magazin, Y s-a speriat și a părăsit locul de unde trebuia să asigure paza, fapt sesizat de X doar după ce a părăsit locul cu bunurile sustrase. În această situaţie Y:
A) nu va răspunde penal deoarece s-a desistat
B) va răspunde pentru complicitate la tentativă la furt
C) va răspunde pentru complicitate la infracţiunea consumată de furt
82. Există infracţiunea de tâlhărie în cazul în care:
A) furtul este urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat
B) furtul este săvârşit prin ameninţarea victimei cu o armă anterior luării bunului
C) furtul este săvârşit asupra unei persoane care se afla în stare de inconştienţă
83. X i-a dat cu împrumut lui Y un autoturism timp de o săptămână. La împlinirea termenului, Y a refuzat să îi restituie bunul lui X, deși acesta l-a solicitat în repetate rânduri. Fapta lui Y reprezintă infracţiunea de:
A) furt
B) abuz de încredere
C) înşelăciune
84. Fapta șoferului de taxi care, deși observa că partea vătămată coboară din mașină fără să-și recupereze un bun depus pe bancheta din spate, nu o atenționează, iar ulterior își însușește bunul respectiv, reprezintă infracțiunea de:
A) însușirea bunului găsit
B) furt
C) furt calificat ( săvârșit într-un mijloc de transport în comun)
85. În cazul în care doi făptuitori, după o înţelegere prealabilă, atacă victima, unul săvârşind acte de violenţă, iar celălalt sustrăgând bunul de la victimă, se va putea reţine:
A) infracţiunea de lovire sau alte violențe, pentru unul dintre făptuitori, şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt
B) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat loviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor
C) coautorat la infracţiunea de tâlhărie
86. Tutorele care a sustras o parte din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa, săvârşeşte infracţiunea de:
A) furt
B) gestiune frauduloasă
C) abuz de încredere
87. Deposedarea victimei de un bun mobil al său, săvârşită de o persoană care avea asupra sa un obiect asimilat armei, şi de care se foloseşte în săvârşirea faptei, constituie infracţiunea de:
A) furt
B) furt calificat
C) tâlhărie
88. Fapta paznicului unei unităţi de a ajuta două persoane să sustragă piese din cadrul unităţii, reprezintă infracţiunea de:
A) delapidare
B) gestiune frauduloasă
C) complicitate la infracțiunea de furt
89. Fapta aceluia care, cumpărând un autoturism, l-a înstrăinat, deşi, prin contractul de vânzare-cumpărare se stipulase că, până la plata integrală a preţului, cumpărătorul ia în păstrare autovehiculul, fără a avea dreptul de a circula cu el, constituie infracţiunea de:
A) înşelăciune
B) gestiune frauduloasă
C) abuz de încredere
90. A s-a înțeles să îl ajute pe B, prin asigurarea pazei în fața blocului, să sustragă o sumă de bani dintr-un apartament al cărui proprietar știau că este plecat în concediu. Intrat în apartament, B l-a găsit pe proprietar acasă, iar pentru a sustrage suma de bani l-a lovit pe proprietarul apartamentului, a luat banii și a fugit. Ce va reține instanța în sarcina celor doi coinculpați?
A) A și B sunt coautori la tâlhărie
B) A și B sunt coautori la furt
C) A este complice la furt, iar B este autor al infracțiunii de tâlhărie
91. În cazul în care făptuitorul pătrunde, în timpul nopţii, fără drept, în curtea unei locuinţe, unde săvârşeşte o tâlhărie:
A) se va reţine un concurs de infracţiuni
B) se va reţine o singură infracţiune de tâlhărie calificată, săvârşită prin violarea de domiciliu
C) se va reţine infracţiunea de violare de domiciliu
92. În sarcina făptuitorului care a ameninţat cu un pistol cu aer comprimat purtat cu drept, pe stradă, un poliţist în uniformă şi aflat în timpul exercitării serviciului să îi dea banii şi telefonul mobil, că altfel îl omoară, se va reţine:
A) un concurs de infracţiuni între tâlhărie, în variantă agravată şi ultraj, în varianta tip
B) un concurs de infracţiuni între tâlhărie, în variantă agravată şi ultraj, în varianta agravată
C) un concurs de infracţiuni între tâlhărie, în variantă tip şi ultraj, în varianta agravată
93. Fapta unei persoane care sustrage o cantitate de aluminiu (cabluri electrice) montată pe stâlpii de susţinere, constituie:
A) infracţiunea de furt
B) nu întruneşte elementele constitutive ale nici unei infracţiuni
C) furt calificat
94. Ce va reţine instanţa în sarcina inculpatului, care, după ce a sustras un autovehicul, s-a deplasat cu acesta pe o distanţă de 18 km, iar apoi l-a abandonat la marginea drumului:
A) infracţiunea de furt
B) fapta nu constituie infracţiune
C) infracţiunea de furt în scop de folosinţă
95. Fapta unei persoane care incendiază maşina funcţionarului public pentru a-l determina pe acesta să anuleze unele activităţi de control pe care urma să le desfăşoare asupra făptuitorului, constituie infracţiunea de:
A) ultraj
B) distrugere
C) distrugere calificată
96. Fapta unei persoane de a adresa amenințări la adresa unui polițist care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
A) uzurpare de calități oficiale
B) ultraj
C) amenințare
97. Fapta unui preot care a pierdut calitatea de preot, fiind caterisit din motive disciplinare, dar care continuă să oficieze ocazional slujbe religioase, constituie infracțiunea de:
A) uzurpare de calități oficiale
B) nu constituie infracțiune
C) ultraj
98. Inculpatul, aflându-se în stare de detenție, a smuls o chiuvetă din perete și a aruncat cu bucăți de fontă în polițistul de serviciu, care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i acestuia leziuni, pentru care i-au fost necesare 14 zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
A) lovire sau alte violențe
B) ultraj
C) vătămare corporală
99. Elementele comune ale infracțiunilor de rupere de sigilii și sustragere de sub sechestru sunt:
A) în varianta agravată subiectul activ are calitatea de custode
B) se realizează prin aceleași acțiuni/inacțiuni
C) forma de vinovăție cerută de norma de incriminare este culpa
100. Tentativa se pedepseÅŸte:
A) numai la infracţiunea de rupere de sigilii
B) la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri
C) la infracţiunea de ultraj
101. Sunt lipsite de obiect material:
A) infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale
B) infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri
C) infracţiunea de rupere de sigilii
102. Elementul material al laturii obiective în cazul infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri se poate realiza prin:
A) numai prin acţiunea de sustragere
B) numai prin acţiunea de distrugere
C) printr-o acţiune alternativă de sustragere sau distrugere
103. În cazul infracţiunilor contra autorităţii:
A) forma de vinovăţie este intenţia, în cazul tuturor infracţiunilor din acest capitol
B) tentativa se pedepseşte în cazul tuturor infracţiunilor din acest capitol
C) toate sunt lipsite de obiect material
104. Infracţiunea de ultraj subzistă atunci când:
A) faptele prin care se realizează elementul material sunt săvârşite asupra unui funcţionar public, chiar dacă în momentul comiterii faptei acesta nu avea calitatea de funcţionar public
B) faptele prin care se realizează elementul material sunt săvârşite asupra unui funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu
C) numai când faptele prin care se realizează elementul material sunt săvârşite asupra unui funcţionar public în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu
105. Îndemnarea unei persoane să dea declarații mincinoase într-o cauză penală constituie infracțiunea de:
A. influențarea declarațiilor
B. Instigare la mărturie mincinoasă
C. obstrucționarea justiției.
106. Divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul și modul prin care urmează să se administreze o probă, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, în scopul ajutării făptuitorului să se sustragă de la urmărirea penală, îngreunându-se astfel urmărirea, constituie infracțiune de:
A. Compromitere a intereselor justiției
B. Favorizarea infractorului
C. obstrucționarea justiției
107. Fapta aceluia care, în baza unei înțelegeri prealabile cu autorul furtului, s-a angajat să vândă bunul sustras de autor, pentru ca mai apoi să împartă prețul obținut, constituie:
A. Complicitate la infracțiunea de furt
B. tăinuire
C. Favorizarea infractorului.
108. Înțelegerea frauduloasă dintre avocat și un terț interesat de soluția care urmează să fie pronunțată într-o procedură judiciară, constituie infracțiune:
A. De asistență și reprezentare neloială
B. Doar dacă se produce consecința vătămării intereselor clientului
C. Indiferent dacă se produce consecința vătămării intereselor clientului, atât timp cât scopul vătămării a existat la data încheierii înțelegerii.
109. Infracțiunea de evadare:
A. Nu este susceptibilă de complicitate
B. Este mai gravă atunci când făptuitorul a avut asupra sa o armă, indiferent dacă a folosit-o efectiv sau nu
C. intră în concurs cu infracțiunea săvârșită în stare de evadare, calculul pedepsei făcându-se după regula cumulului aritmetic
110. Infracțiunea de luare de mită:
A. Poate fi reținută în sarcina notarului public care solicită o sumă de bani pentru a îndeplini în regim de urgență un act ce intră sfera atribuțiilor sale
B. Poate fi comisă de o persoană care nu are calitatea de funcționar public
C. Presupune ca înțelegerea dintre mituitor și mituit să intervină exclusiv înainte de îndeplinirea actului de către funcționarul public.
111. Infracțiunea de luare de mită:
A. Poate fi comisă cu intenție directă sau cu intenție indirectă
B. Nu este susceptibilă de participație penală sub forma instigării
C. Nu poate fi reținută în concurs ideal cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice
112. Fapta unei persoane de a oferi o sumă de bani unui număr de trei funcționari publici pentru ca aceștia să întârzie acordarea unei autorizații de construcție, sumă de bani pe care funcționarii nu au primit-o, sesizând organele judiciare, constituie:
A. O infracțiune de dare de mită
B. Trei infracțiuni de dare de mită
C. tentativă la infracțiunea de dare de mită
113. Subiect activ al infracțiunii de trafic de influență poate fi:
A. Orice persoană
B. Numai un funcționar public
C. Numai funcționarul care îndeplinește un act ce intră în sfera atribuțiilor sale de serviciu
114. Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, constituie infracțiunea de:
A. Dare de mită
B. Trafic de influență
C. cumpărare de influență.
115. Există infracțiune de luare de mită:
A. Atunci când fapta este săvârșită de un funcționar public, fiind indiferent dacă pretinderea ori primirea de bani sau de alte foloase privește un act care nu intră în sfera atribuțiilor sale de serviciu
B. Doar dacă făptuitorul acționează cu intenție, fiind indiferent că este vorba despre intenție directă sau intenție indirectă
C. și atunci când banii sau alte foloase sunt pretinse sau primite pentru altul.
116. Lovirea sau alte acte de violență săvârșite de cel aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu constituie infracțiune de:
A. Cercetare abuzivă
B. Purtare abuzivă
C. Represiune nedreaptă.
117. Fapta inculpatului, care, în calitate de agent poștal aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, având de comunicat o sentință civilă, a introdus-o printre gratiile gardului consemnând în mod eronat faptul că procedura de comunicare s-a îndeplinit prin afișare, cu consecința că sentința nu a mai ajuns în posesia părții, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
A. Abuz în serviciu
B. Neglijență în serviciu
C. Violarea secretului corespondenței.
118. Infracțiunea de delapidare presupune:
A. însușirea, folosirea, traficarea de bani, valori sau alte bunuri aparținând altuia, de cel căruia i-au fost încredințate în baza unui anumit titlu
B. însușirea, folosirea sau dispunerea pe nedrept de bunurile administrate sau gestionate
C. însușirea, folosirea, traficarea, de către un funcționar public, de bani valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.
119. Infracțiunea de neglijență în serviciu:
A. Nu este susceptibilă de tentativă
B. presupune întotdeauna necesitatea stabilirii raportului de cauzalitate între faptă și rezultatul socialmente periculos
C. Poate fi comisă din culpă sau cu intenție.
120. Fapta funcționarului public care, aflat în timpul serviciului, îndeplinește un act ce nu intră în sfera atribuțiilor sale de serviciu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
A. abuz în serviciu
B. Uzurparea funcției
C. înșelăciune.
121. Vopsirea hârtiei simple în culorile unei bancnote de hârtie:
A. Constituie infracțiune de falsificare de monede, timbre sau de alte valori
B. Nu constituie infracțiune
C. Constituie infracțiune de înșelăciune.
122. Infracțiunea de falsificare de timbre sau efecte poștale:
A. Are ca obiect material materialul din care s-a confecționat timbrul sau efectul poștal, atunci când falsul se realizează prin alterare
B. Poate fi comisă cu intenție directă sau indirectă
C. Poate fi săvârșită prin acțiune sau prin inacțiune.
123. Deținerea de bancnote falsificate:
A. Constituie infracțiune doar atunci când se realizează în vederea punerii în circulație
B. Constituie infracțiune întotdeauna
C. Este o infracțiune continuată, atunci când sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege.
124. Nu se pedepsește:
A. Persoana care, după comiterea vreunuia dintre faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) ale art. 314 C.pen., dar înainte de descoperirea acestora, predă autorităţilor judiciare instrumentele sau materialele deţinute ori încunoştinţează aceste autorităţi despre existenţa lor
B. Persoana care, după comiterea vreunuia dintre faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) ale art. 314 C.pen., dar înainte de a se fi trecut la săvârşirea faptei de falsificare, predă autorităţilor judiciare instrumentele sau materialele deţinute ori încunoştinţează aceste autorităţi despre existenţa lor
C. Persoana care, după comiterea vreunuia dintre faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) ale art. 314 C.pen., dar înainte de descoperirea acestora şi înainte de a se fi trecut la săvârşirea faptei de falsificare, predă autorităţilor judiciare instrumentele sau materialele deţinute ori încunoştinţează aceste autorităţi despre existenţa lor
125. Infracțiunea de punere în circulație de valori falsificate:
A. Presupune un scop special
B. Se săvârșește doar cu intenție directă
C. prevede și o cauză de neimputabilitate.
126. Fapta martorului care declară mincinos în fața notarului public constituie infracțiune de:
A. mărturie mincinoasă
B. fals în declarații
C. înșelăciune.
127. Infracțiunea de fals în declarații:
A. Absoarbe infracțiunea de uz de fals
B. Este susceptibilă de participație penală în toate formele
C. Presupune un scop special.
128. Fapta de a întocmi și de a semna o cerere de chemare în judecată în numele unei alte persoane, fără a fi primit mandat din partea acesteia:
A. Nu constituie infracțiune
B. Constituie infracțiune de înșelăciune
C. Constituie infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
129. Falsificarea de către contabil a statelor de plată ale unei societăți comerciale și folosirea acestora la întocmirea evidențelor contabile întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
A. fals în înscrisuri sub semnătură privată
B. fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu uz de fals
C. Fals intelectual în concurs cu uz de fals.
130. Infracțiunea de uz de fals:
A. Poate intra în concurs cu falsul material în înscrisuri oficiale și falsul în înscrisuri sub semnătură privată
B. Absoarbe falsul în înscrisuri sub semnătură privată
C. Este absorbită în infracțiunea de fals în declarații.
131. Persoana necăsătorită care încheie o căsătorie cu o persoană pe care o știe căsătorită are calitatea de:
A. Complice la săvârșirea infracțiunii de bigamie
B. Autor al infracțiunii de bigamie
C. Coautor al infracțiunii de bigamie.
132. Raportul sexual consimțit între fratele în vârstă de 16 ani și sora acestuia în vârstă de 14 ani întrunește elementele constitutive ale:
A. infracțiunii de incest
B. infracțiunii de act sexual cu un minor
C. infracțiunii de incest în concurs cu infracțiunea de act sexual cu un minor.
133. Constituie infracțiune de abandon de familie săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere față de cel îndreptățit la întreținere a uneia dintre următoarele fapte:
A. părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau psihice
B. neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege
C. neplata, cu rea-credinţă, timp de 2 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească.
134. Infracțiunea de nerespectare a măsurilor privind încredințarea minorului:
A. Presupune fapta unuia dintre părinți de a-l împiedica pe celălalt părinte să aibă legături personale cu minorul
B. Se poate comite numai cu intenție directă
C. Se sancționează la plângerea prealabilă a părții vătămate.
{"name":"Licenta 100-235 drept penal parte I si II", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Testează-ți cunoștințele în domeniul dreptului penal cu acest quiz captivant! Vei răspunde la întrebări esențiale care acoperă diferite aspecte ale infracțiunilor și consecințelor acestora.Întrebările includ:Forma coautoratului în infracțiuniIntenția în infracțiunile contra persoaneiAggravantele în cazurile de omor","img":"https:/images/course3.png"}
More Quizzes
Test rapid
1586
GRILE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
1306542
GRILE DREPT ADMINISTRATIV - PARTE GENERALA
1507548
Testează-ți cunoștințele financiare
4255
Test de Reglementare în Domeniul Energiei
158108
Legislatie 4
10512
Chirurgie the final battle
452226
Impozite si taxe locale
10514
Finante publice 2
10512
Legislatie 6
10510
Chirurgie 350-400
512614
Prim Ajutor pentru Copii
630