Chir 2
Fractures and Dislocations in Veterinary Medicine Quiz
This quiz is designed for veterinary professionals and students to test their knowledge about fractures, dislocations, and relevant surgical techniques. It covers various aspects of orthopedic injuries in animal patients and their treatment methodologies.
- Assess your understanding of different fracture types.
- Explore surgical options and techniques.
- Evaluate your knowledge in animal anatomy and pathology.
Tehnica deschide, dar nu atinge înseamnă:
Fractura este vizualizată și părțile mici ale fracturii sunt îndepărtate
Fractura este vizualizată, dar locul fracturii nu este atins.
Fractura nu este vizualizată și locul fracturii nu este atins
În acest tip de tehnică, osul nu este atins cu mâna.
Folosirea doar a unei tehnici de osteosinteza centromedulara pentru o fractură transversala de diafiză va crește riscul de:
Îndoire
Torsiune in ax
Translatie
Telescopare
În ceea ce privește osteocondrita, ce afirmație este corectă:
Osteocondrita disecană (OCD), în care o parte a osului este desprins de pe suprafața articulară, este o manifestare a unui sindrom general numit osteocondroză
Osteocondrita disecană (OCD), în care un lambou de cartilaj este ridicat de pe suprafața articulară, este o manifestare a unui sindrom general numit panosteită.
Osteocondrita disecană (OCD), în care un lambou de cartilaj este ridicat de pe suprafața articulară, este o manifestare a unui sindrom general numit osteomielită.
Osteocondrita disecană (OCD), în care un lambou de cartilaj este ridicat de pe suprafața articulară, este o manifestare a unui sindrom general numit osteocondroză.
Care afirmație este corectă în ceea ce privește luxația articulației scapulohumerală:
Reducerea închisă poate fi încercată pentru o luxație traumatică prezentată pentru tratament târziu după leziune, cu condiția ca starea să nu fie asociată cu fracturi humerale sau scapulare.
Reducerea închisă poate fi încercată pentru o luxație traumatică prezentată pentru tratament la scurt timp după leziune cu condiția stării pacientului sa fie stabila și poate fi asociată cu fracturi humerale sau scapulare.
Reducerea închisă poate fi încercată pentru o luxație traumatică prezentată pentru tratament cât mai târziu posibil după leziune, cu condiția ca afectiunea și să fie asociată cu fracturi humerale sau scapulare.
Reducerea închisă poate fi încercată pentru o luxație traumatică prezentată pentru tratament la scurt timp după leziune, cu condiția ca afecțiunea să nu fie asociată cu fracturi humerale sau scapulare.
Care afirmație este corectă în ceea ce privește bandajele gipsate:
Bandajule gipsate pot fi aplicate numai împreună cu alte metode de fixare pentru fracturi stabile la câini sau pisici tinere, atunci când fractura va menține o reducere adecvată și se va vindeca rapid
Bandajele gipsate pot fi aplicate numai pentru humerus și femur. C. Bandajele gipsate pot fi aplicate ca singura metodă de fixare pentru f
Bandajele gipsate pot fi aplicate ca singura metodă de fixare pentru fracturi stabile la câini sau pisici tinere, atunci când fractura va menține o reducere adecvată și se va vindeca rapid.
Bandajele gipsate pot fi aplicate ca singură metodă de fixare pentru fracturi stabile la câini sau pisici tinere atunci când fractura este redusă cu plăci și șuruburi
În ceea ce privește plăcile osoase folosite în fracturi de radius și ulna, care afirmație este corectă?
Plăcile osoase sunt o metodă excelentă de stabilizare a fracturilor diafizare radiale și ulnare. Plăcile mini T și plăcile tăiate veterinare sunt deosebit de utile pentru stabilizarea fracturilor la câinii mici și câini si toy.
Plăcile osoase nu sunt cea mai bună metodă de stabilizare a fracturilor diafizare radiale și ulnare. Plăcile mini T și plăcile tăiate veterinare sunt putin utile pentru stabilizarea fracturilor la câinii de mici și câini toy
Plăcile osoase sunt o metodă excelentă de stabilizare a fracturilor diafizare radiale și ulnare, dar numai împreună cu alte tehnici.
Plăcile osoase nu pot fi utilizate pentru stabilizarea fracturilor diafizare radiale și ulnare.
În ceea ce privește stabilizarea fracturilor radiale transversale sau oblice scurte, care afirmație este corectă?
Stabilizarea unei fracturi oblice transversale sau scurte necesită doar suport de rotație și îndoire;
Stabilizarea unei fracturi oblice transversale sau scurte necesită suport de rotație și îndoire; fracturile oblice scurte nu necesită suport axial.
Stabilizarea unei fracturi oblice transversale sau scurte necesită suport de rotație și îndoire; fracturile oblice scurte necesită, de asemenea, sprijin axial. Acest lucru poate fi realizat cu plăci osoase sau un fixator extern.
Stabilizarea unei fracturi oblice transversale sau scurte necesită suport de rotație și îndoire; fracturile oblice scurte pot fi consolidate cu fire ortopedice
O brosa utilizata pentru fixarea osului intramedular trebuie să umple cel puțin:
30% din canalul măduvei osoase.
50% din canalul măduvei osoase.
75% din canalul măduvei osoase.
90% din canalul măduvei osoase.
Displazia articulației cotului se referă la:
Procesul coronoid fragmentat, incongruența radio-ulnară, boala compartimentului medial, procesul anconeal neunit.
Condil lateral erodat, anchiloză radio-ulnară, boală în compartimentul medial, proces anconeal neunit.
Proces coronoid neunit, incongruență radio-ulnară, boală în compartimentul medial, proces anconeal fragmentat.
Fractura procesului coronoid, incongruența radio-ulnară, boala compartimentului medial fragmentat, procesul anconeal neunit.
În ceea ce privește osificarea incompletă a condilului humeral, care afirmație este corectă?
Osificarea incompletă a condilului humeral (IOHC) este o fractură traumatică între porțiunile mediale și laterale ale condililor humerusului.
Osificarea incompletă a condilului humeral (IOHC) este o boală genetică a uniunii osoase între porțiunile mediale și laterale ale condililor humerusului.
Osificarea incompletă a condilului humeral (IOHC) este un eșec al uniunii osoase între porțiunile mediale și laterale ale condilului humeral
Osificarea incompletă a condilului humeral (IOHC) este un eșec al uniunii osoase între diafiza proximală și porțiunile distale ale condilului humeral.
În ceea ce privește tratamentul chirurgical al osificării incomplete a condilului humeral, ce afirmație este corectă?
Tratamentul chirurgical vizează fixarea condililor humerali mediali și laterali. Aplicarea unei plăci este tratamentul cel mai frecvent descris
Tratamentul chirurgical vizează stabilizarea condililor humerali mediali și laterali. Pinii și placa sunt tratamentul cel mai frecvent descris
Tratamentul chirurgical vizează stabilizarea condililor humerali mediali și laterali. Brosele intramedulare si surubul sunt tratamentul cel mai frecvent descris, dar slabitra șurubului datorită încărcării ciclice poate apărea luni sau ani postoperator
Tratamentul chirurgical vizează stabilizarea condililor humerali mediali și laterali. Fixarea șurubului lag este tratamentul cel mai frecvent descris, dar slabirea șurubului din cauza încărcării ciclice poate apărea luni sau ani postoperator
În ceea ce privește luxația cotului, ce afirmație este corectă?
Majoritatea coatelor luxate pot fi reduse prin manipulare închisă dacă sunt tratate în primele câteva zile după rănire. Cu toate acestea, câinii cu fracturi de avulsie pot fi candidați pentru reducerea deschisă și stabilizarea osului fracturat pentru a oferi o stabilitate imediată mai mare
Majoritatea coatelor luxate pot fi reduse prin manipulare închisă dacă sunt tratate în primele două săptămâni de la rănire. Cu toate acestea, câinii cu fracturi de avulsie pot fi candidați pentru reducerea deschisă și stabilizarea osului fracturat pentru a oferi o stabilitate imediată mai mare.
Majoritatea coatelor luxate pot fi reduse prin manipulare închisă dacă sunt tratate în primele câteva zile după rănire. Cu toate acestea, câinii cu fracturi de avulsie pot fi candidați la amputarea piciorului
Doar câteva coate luxate pot fi reduse prin manipulare închisă dacă sunt tratate în primele 24 de ore după rănire. Cu toate acestea, câinii cu fracturi de avulsie pot fi candidați la reducere și stabilizare închise.
Reducerea chirurgicală a luxației cotului:
Reducerea deschisă a unui cot luxat nu este indicată atunci când câinele are mai mult de 5 ani.
Reducerea deschisă a unui cot luxat este indicată atunci când câinele are alte comorbidități.
Reducerea deschisă a unui cot luxat este indicată atunci când este imposibil să se realizeze reducerea închisă.
Reducerea deschisă a unui cot luxat este contraindicată atunci când este imposibil să se realizeze o reducere închisă.
În ceea ce privește artrodeza cotului:
Artrodeza cotului trebuie luată în considerare numai cu deteriorarea gravă a cartilajului din cauza traumei luxației
Artrodeza cotului trebuie luată în considerare numai la câinii tineri.
Artrodeza cotului trebuie luată în considerare numai la câinii bătrâni.
Artrodeza cotului trebuie luată în considerare numai cu deteriorarea severă a tuturor articulațiilor.
Care afirmație este adevărată?
Închiderea prematură a metafizei ulnare distale determină scurtarea, înclinarea craniană, rotația externă și angulația valgului a radiusului.
Închiderea prematură a epifizei ulnei distal determină alungirea, înclinarea craniană, rotația internă și angulația valgului a radiusului.
Închiderea prematură a metafizei ulnare distale determină scurtarea, înclinarea craniană, rotația internă și angularea varus a radiusului.
Nchiderea ulterioară a epifizei ulnare distale determină scurtarea, înclinarea craniană, rotația externă și angulația valgului a radiusului.
Care afirmație este adevărată?
Închiderea parțială a metafizei ulnare distale determină scurtarea radiusului și subluxarea articulației humerale radiale.
Nchiderea prematură completă a metafizei ulnei distal (sau proximal) determină scurtarea radiusului și subluxarea articulației humero- radiale
Închiderea prematură completă a metafizei radiale distale (sau proximale) determină scurtarea rasiusului și subluxarea articulației humer0- radiale.
Închiderea prematură completă a epifizei radiale distale (sau proximale) determină scurtarea radiusului și fractura acestuia.
În ceea ce privește tratamentul chirurgical al deformărilor de creștere radială și ulnară, care afirmație este adevărată?
Tratamentul chirurgical al câinilor cu potențial de creștere este menit să permită creșterea nerestricționată a corpului normal al radiusului și al ulnei pentru a obține lungimea maximă a membrului și, în unele cazuri, corectarea deformării unghiulare.
Tratamentul chirurgical al câinilor cu potențial de creștere este menit să permită creșterea limitată a epifizelir radiusului și ulnei pentru a avea lungimea maximă a membrului și, în unele cazuri, corectarea deformării unghiulare.
Tratamentul chirurgical al câinilor cu potențial de creștere este menit să permită creșterea nerestricționată a corpului normal al radiusului și al ulnei pentru a avea lungimea minima a membrului și, în unele cazuri, corectarea deformării articulare.
Tratamentul chirurgical al câinilor cu potențial de creștere are drept scop oprirea creșterii diafizei radiusului și a ulnei pentru a avea lungimea minimă a membrelor și, în unele cazuri, corectarea deformării unghiulare.
Care afirmație este adevărată?
Poliartrita afectează adesea articulațiile mai mari, cum ar fi articulația scapulohumerală. Inflamația cronică a articulațiilor poate duce la deteriorarea gravă a cartilajului și a țesuturilor moi, cu prăbușirea progresivă a articulației la o poziție palmigradă.
Poliartrita afectează adesea articulațiilor mai mici, cum ar fi carpul sau tarsul. Inflamația cronică a articulațiilor poate duce la deteriorarea gravă a cartilajului și a țesuturilor moi, cu prăbușirea progresivă a articulației la o poziție palmigradă.
Poliartrita afectează adesea articulațiilor mai mici, cum ar fi carpul sau tarsul. Inflamația cronică a articulațiilor poate duce la proliferarea severă a cartilajului și la atrofia țesuturilor moi, cu colapsul progresiv al articulatiei cotului la o poziție palmigradă.
Poliartrita afectează adesea articulațiile mai mici, cum ar fi articulația tempotomandibulare. Inflamația acută a articulațiilor poate duce la deteriorarea gravă a cartilajului și a țesuturilor moi.
În ceea ce privește intervenția chirurgicală a luxației sau subluxației carpiene, ce afirmație este adevărată?
Luxațiile carpiene sunt tratate cel mai bine cu artrodeză pancarpală. Artrodeza pancarpală se realizează cel mai frecvent cu o placă osoasă plasată dorsal.
Luxațiile carpiene sunt tratate cel mai bine cu brose intramedulare. Artrodeza pancarpală se realizează cel mai frecvent cu o btosa.
Luxațiile carpiene sunt tratate cel mai bine cu artrodeză pancarpală. Artrodeza pancarpală se realizează cel mai frecvent cu o placă osoasă plasată lateral.
Luxațiile carpiene sunt tratate cel mai bine cu artrodeză pancarpală. Artrodeza pancarpală se realizează cel mai frecvent cu fixatori externi.
În ceea ce privește fracturile carpiene și tarsiene, ce afirmație este adevărată?
Fracturile carpiene și fracturile tarsiene pot cauza scurtarea tendoanelor dacă integritatea acestor oase este afectată.
Fracturile carpiene și fracturile tarsiene pot provoca pierderea suportului în greutate dacă se formează un calus.
Fracturile carpiene diferă de fracturile tarsiene și pot provoca pierderea suportului în greutate dacă integritatea acestor oase este afectată numai pe carp.
Fracturile carpiene și fracturile tarsiene pot provoca pierderea suportului în greutate dacă integritatea acestor oase este afectată.
În ceea ce privește fracturile carpiene și tarsiene, ce afirmație este adevărată?
Fracturile tarsului sunt observate în mod regulat la rasele de câini care lucrează, dar sunt rare la animalele de companie, cu excepția ftacturilor de calcaneu
Fracturile tarsului sunt observate în mod regulat la rasele mici de câini, dar sunt rare la animalele de rasă mare.
Fracturile tarsului sunt observate în mod regulat la rasele de câini care lucrează, dar sunt rare la animalele de companie, cu excepția fracturilor de astragal.
Fracturile tarsului sunt observate în mod regulat la rasele de câini mici, dar sunt rare la animalele de lucru.
În ceea ce privește intervenția chirurgicală a fracturilor carpiene, ce afirmație este adevărată?
Osul carpian radial este o structură majoră care suportă greutatea. Congruitatea suprafeței articulare între aceasta și radius este necesară pentru funcționarea optimă pe termen lung.
Osul carpian radial este o structură portantă minoră. Congruitatea suprafeței articulare între aceasta și radius este necesară pentru funcționarea optimă pe termen scurt.
Osul carpian radial este o structură majoră care suportă greutatea. Congruitatea suprafeței articulare între aceasta și radius nu este necesară pentru funcționarea optimă pe termen lung.
Osul carpian radial este o structură minora care suportă greutatea animalului partial. Congruitatea suprafeței articulare între aceasta și radius nu este necesară pentru funcția optimă a membrului.
În ceea ce privește repararea fracturii metacarpiene sau metatarsiene, ce afirmație este adevărată?
Fracturile metacarpiene sau metatarsiene care apar la câinii sportivi sau de curse nu necesită de obicei o reducere anatomică și o stabilizare rigidă pentru o revenire optimă la forma de curse.
Fracturile metacarpiene sau metatarsiene care apar la câinii sportivi sau de curse necesită de obicei amputare pentru revenirea optimă la viața normală.
Fracturile metacarpiene sau metatarsiene care apar la câinii sportivi sau de curse necesită de obicei o reducere anatomică și o stabilizare rigidă (plăci și șuruburi) pentru o revenire optimă la forma de curse.
Fracturile metacarpiene sau metatarsiene care apar la câinii mici necesită, de obicei, fixatori externi pentru revenirea optimă la viața normală.
În ceea ce privește intervenția chirurgicală a subluxației intertarsiene proximale care poate apărea cu instabilitate dorsală, ce afirmație este adevărată?
Tratamentul în majoritatea cazurilor se realizează cel mai bine cu un bandaj gipsat.
Tratamentul în majoritatea cazurilor se realizează cel mai bine cu coaptarea rigidă. Dacă acest lucru nu reușește, se poate efectua artrodeză parțială tarsiană sau fuziune selectivă a articulației talocentrale
Tratamentul în majoritatea cazurilor se realizează cel mai bine cu coaptarea rigidă. Dacă acest lucru nu are succes, se efectuează amputarea.
Tratamentul în majoritatea cazurilor se realizează cel mai bine cu coaptarea rigidă. Dacă acest lucru nu este reușit, se poate efectua artrodeză parțială tibio-tarsiană.
În ceea ce privește stabilizarea fracturii / separării sacroiliace, ce afirmație este adevărată?
Stabilizarea chirurgicală a unei fracturi / separări sacroiliace este utilă pentru restabilirea funcțiilor vitale încurajând revenirea timpurie la viața normală
Stabilizarea chirurgicală a unei fracturi / separări sacroiliace este utilă pentru restabilirea funcției normale a coloanei toracolombare.
Stabilizarea chirurgicală a unei fracturi / separări sacroiliace este utilă pentru restabilirea orientării spațiale normale a animalului
Stabilizarea chirurgicală a unei fracturi / separări sacroiliace este utilă pentru refacerea arcului portant în greutate și încurajarea revenirii timpurii la funcționare.
În ceea ce privește repararea fracturilor acetabulare, care afirmație este adevărată?
Reconstrucția anatomică a suprafeței articulare și stabilizarea rigidă sunt obligatorii pentru restabilirea funcției articulației acetabulare și minimizarea bolii degenerative a articulațiilor.
Reconstrucția anatomică a suprafeței articulare și stabilizarea rigidă nu sunt obligatorii pentru restabilirea funcției articulației acetabulare
Reconstrucția anatomică a suprafeței articulare și stabilizarea rigidă sunt posibile numai cu fixatori externi pentru a restabili funcția articulației acetabulare și a minimiza boala degenerativă a articulațiilor.
Reconstrucția anatomică a suprafeței articulare nu este posibilă, iar amputarea este o opțiune.
În ceea ce privește fracturile femurale metafizare și articulare, ce afirmație este adevărată?
Fracturile articulare pot apărea in capul femural sau troheea femurală. Reconstrucția anatomică nu este esențială pentru a minimiza boala degenerativă a articulațiilor și a maximiza funcția.
Fracturile articulare pot apărea in diafiza femurală sau patela. Reconstrucția anatomică și fixarea internă rigidă sunt esențiale pentru a minimiza boala degenerativă a articulațiilor și a maximiza funcția.
. Fracturile articulare pot apărea in capul femural sau troheea femurală. Reconstrucția anatomică și fixarea internă rigidă sunt esențiale pentru a minimiza boala degenerativă a articulațiilor și a maximiza funcția.
Fracturile articulare pot apărea in capul femural și cavitatea acetabulară. Reconstrucția anatomică și fixarea rigidă a articulației nu sunt esențiale pentru a minimiza boala degenerativă a articulațiilor și a maximiza funcția.
În ceea ce privește fracturile de tibie, ce afirmație este adevărată?
Decizia de a efectua o reducere deschisă sau închisă a fracturilor diafizare tibiale se ia pe baza configurației fracturii, a scorului de evaluare a fracturii și a selecției implantului. Dacă se realizează o reducere deschisă a tibiei fracturate, trebuie luată în considerare recoltarea osului spongios autogen pentru a grabi calusarea.
Decizia de a efectua o reducere deschisă sau închisă a fracturilor diafizare tibiale este luată de abilitățile chirurgului. Dacă se realizează o reducere deschisă a tibiei fracturate, trebuie luată în considerare recoltarea de probe pentru bacteriologie.
Decizia de a efectua o reducere deschisă sau închisă a fracturilor diafizare tibiale se ia pe baza configurației fracturii, a scorului de evaluare a fracturii și a selecției implantului. Dacă se efectuează reducerea deschisă a tibiei fracturate, trebuie luată în considerare experiența chirurgului și mâna a doua pentru a spori succesul intervenției chirurgicale.
Decizia de a efectua o reducere deschisă sau închisă a fracturilor diafizare tibiale este luată de chirurgul senior și de managerul cabinetului. Dacă se realizează o reducere deschisă a tibiei fracturate, trebuie luată în considerare recoltarea osului spongios autogen pentru cultura bacteriologica.
În ceea ce privește intervenția chirurgicală a fracturilor metafizare tibiale proximale simple, care afirmație este adevărată?
Fracturile metafizare tibiale proximale simple pot fi tratate cu placă osoasă
Fracturile metafizare tibiale proximale simple pot fi tratate cu fixatori externi.
Fracturile metafizare tibiale proximale simple pot fi tratate cu fire ortopedice
Fracturile metafizare tibiale proximale simple pot fi tratate cu brose IM și brose Steinmann sau brose Kirschner plasate încrucișat.
În ceea ce privește displazia șoldului, ce afirmație este adevărată?
Displazia șoldului este dezvoltarea normală a articulației coxofemorale caracterizată prin luxație completă, a capului femural la pacienții mai tineri și DJD ușoară până la severă la pacienții vârstnici.
Displazia șoldului este dezvoltarea anormală a articulației coxofemorale caracterizată prin subluxație sau luxație completă a capului femural la pacienții mai tineri și DJD ușoară până la severă la pacienții vârstnici.
Displazia șoldului este dezvoltarea anormală a articulației coxofemorale caracterizată prin necroză a capului femural la pacienții mai tineri și DJD ușoară până la severă la pacienții mai în vârstă.
Displazia șoldului este dezvoltarea anormală a articulației coxofemorale caracterizată prin subluxație sau luxație completă a capului femural la pacienții vârstnici și DJD ușoară până la severă la pacienții mai tineri.
În ceea ce privește unghiul Nordberg în displazia șoldului, ce afirmație este adevărată?
Unghiul Nordberg normal este de minimum 105 grade și se referă la unghiol format de linia care uneste centrul celor doua capete aericulare ale femrului stang si drept si linia care pleaca din centrul femurului si trece tangent la sparnceana cavitatii articulere partea ei craniala
Unghiul Nordberg normal ar trebui să fie de minimum 120 de grade și se referă la unghiul dintre o linie care traversează centrul trohanterului femurului și marginea craniană a labrumului sau marginea acetabulară pe ambele părți ale șoldului.
Unghiul normal Nordberg ar trebui să fie de minimum 95 de grade și se referă la unghiul dintre o linie care traversează centrul gâtului femurului și marginea craniană a labrului sau marginea acetabulară pe ambele părți ale șoldului.
Unghiul normal Nordberg ar trebui să fie de minimum 105 grade și se referă la unghiul dintre o linie care traversează centrul capului femurului și marginea craniană a aripii ilium în ambele părți ale șoldului.
În ceea ce privește displazia șoldului la câinii tineri și tineri adulți, ce tratamente chirurgical poate fi o aplicate?
Simfiziodeză pubiană juvenilă, osteotomie pelvină triplă / dublă, excizie femurală a capului și gâtului, înlocuirea totală a șoldului.
Amputarea piciorului, Reconstrucția ligamentului rotund.
Reconstrucția ligamentului rotund, artrodeză temporară, Osteotomie pelviană triplă cu placă de 60 de grade.
Nivelarea platoului tibial, Tehnica over the top, Osteotomia cu pană cranială.
În ceea ce privește ruptura ligamentului încrucișat cranial, ce afirmație este adevărată?
Testul sertarului este un termen folosit pentru a descrie mișcarea craniocaudală excesivă a tibiei în raport cu femurul ca urmare a leziunii ligamentului încrucișat. Testul de compresiune tibială este definit ca mișcarea cranială a tuberozității tibiale atunci când jaretul este flexat și mușchiul gastrocnemius se contractă.
Testul sertarului este un termen folosit pentru a descrie mișcarea caudocraniană excesivă a tibiei în raport cu femurul ca urmare a leziunii ligamentului încrucișat. Impingerea tibială craniană este definită ca mișcarea caudală a tuberozității tibiale în înfundarea deficitară a crucei craniene atunci când jaretul este flexat și mușchiul gastrocnemius se contractă.
Testul sertarului este un termen folosit pentru a descrie mișcarea laterală excesivă a rotulei din cauza leziunilor ligamentare. Compresiunea tibială craniană este definită ca mișcarea cranială a tuberozității tibiale în înfundarea deficitară a cruciului cranian atunci când jaretul este flexat și mușchiul gastrocnemius se contractă.
Testul sertarului este un termen folosit pentru a descrie mișcarea craniocaudală excesivă a tibiei în raport cu femurul ca urmare a leziunii ligamentului încrucișat. Compresiunea tibială craniană este definită ca mișcarea caudală a tuberozității tibiale în luxația rotulei înăbușe joncțiunea este flexată și mușchiul gastrocnemius se contractă.
În ceea ce privește tehnicile extra-capsulare cu osteotomie, ce tehnici ați auzit?
Tibial Plateau Leveling (TPLO), osteotomia cu pană craniană (CWTO), CBLO.
DeAngelis, Over the top, TPLO, osteotomia tibială cu pană craniană (CWTO).
Tight rope, avansarea tuberozității tibiale (TTA), DeAngelis.
Over the top
Luxatia de rotula de gradul II înseamnă:
Rotula poate fi împinsă afară din canelură, dar apare imediat în sulcus când este eliberată. Acest tip de luxație nu are loc cu utilizarea normală a membrului.
Rotula este situată în canelură de cele mai multe ori, dar se va deplasa periodic din canelură (luxată). Acest lucru apare de obicei în timpul exercițiului fizic și nu poate fi asociat cu semne clinice evidente. De asemenea, poate deveni evident atunci când toaletează sau ridică piciorul pentru a spăla / usca o labă posterioară, de exemplu.
Rotula este deplasată în afara canelurii pentru majoritatea timpului, dar poate fi manipulată înapoi în canelură, deși nu rămâne acolo, deoarece articulația este flexată / extinsă.
Rotula este luxată permanent și nu poate fi manipulată înapoi în canelură. Acestea sunt cele mai dificile cazuri de corectat și pot fi asociate cu deformări osoase destul de marcate ale membrului afectat.
Boala discului intervertebral de tip I înseamnă:
Extruzia discului.
Hernierea discului.
Ruptura ligamentului ventral vertebral.
Ruptura ligamentului dorsal Vertebral.
Laminectomia înseamnă:
Laminectomia este o intervenție chirurgicală care creează spațiu prin îndepărtarea arcului vertrbral superior - partea dorsal a unei vertebre care acoperă canalul spinal. Cunoscută și sub numele de chirurgie de decompresie.
Laminectomia este o intervenție chirurgicală care creează spațiu prin îndepărtarea unei părți a corpului vertebrei.
Laminectomia este o intervenție chirurgicală care creează spațiu între vertebre rezultând o decompresie.
Laminectomia este o intervenție chirurgicală care creează spațiu prin îndepărtarea apofizei dorsale - partea dorsal a unei vertebre care acoperă canalul spinal. Cunoscută și sub numele de chirurgie de decompresie.
{"name":"Chir 2", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"This quiz is designed for veterinary professionals and students to test their knowledge about fractures, dislocations, and relevant surgical techniques. It covers various aspects of orthopedic injuries in animal patients and their treatment methodologies.Assess your understanding of different fracture types.Explore surgical options and techniques.Evaluate your knowledge in animal anatomy and pathology.","img":"https:/images/course8.png"}