Miha 2
![A richly detailed historical scene depicting Romanian feudal governance, featuring a domnitor, noblemen, and common people in a medieval setting, with architectural elements of the time like castles and traditional attire.](/images/course8.png)
Exploring Feudal Laws and Governance in Romania
Test your knowledge on the intricacies of feudal laws and governance in Romania with our comprehensive quiz. Covering historical principles, legal codes, and significant reforms, this quiz is designed for history buffs and students alike!
Key Features:
- 53 engaging questions
- Multiple categories of inquiry
- Enhance your understanding of Romanian history
30. Precizati cum aveau loc succesiunile in Tara Romaneasca si in Moldova:
A) in Tara Romaneasca transmisiunea mostenirii se facea dupa principiul masculinitatii
B) in Moldova functiona principul egalitatii sexelor
C) atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca se aplica principiul egalitatii sexelor
31. Precizati cum erau grupate infractiunile in evul mediu pe categorii:
A) infractiuni contra vietii
B) infractiuni contra statului si contra sefului statului
C) infractiuni contra proprietatii
D) infractiuni contra integritatii corporale
32. Precizati cum erau grupate infractiunile in evul mediu pe categorii:
A) infractiuni impotriva religiei
B) infractiuni contra integritatii corporale
C) infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice
33. Plangerea orala sau scrisa adresata de reclamant purta, conform normelor derptului feudal, denumirea de:
A) para
B) jalba
C) reclamatie sau actiune
34. Pravilele bisericesti aveau caracter oficial si erau intocmite in epoca feudala din dispozitia:
A) nobilimii
B) mitropolitului
C) domnitorului
35. Printre cele mai importante reglementari de drept civil, penal sau procesual in epoca feudala se regasesc:
A) invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie
B) cartea romaneasca de invatatura scrisa in 1656
C) pravilele scrise in limba romana si in limba slavona
D) indreptarea legii scrise in 1652
36. Precizati care sunt pravilele scrise in limba romana:
A) Pravila Sfintilor Apostoli – numita si Pravila de la Ieud, tiparita de Coresi la Brasov in anii 1560-1562;
B) Pravila Sfintilor dupa invatatura marelui Vasile, tiparita de Coresi;
C) Pravila de la Govora (Pravila cea mica) – a fost tiparita din porunca lui Matei Basarab in anul 1640
D) invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie
37. Precizati care sunt pravilele scrise in limba romana:
A) Cartea Romaneasca de Invatatura (1646), prima pravila oficiala a Moldovei, a fost tiparita la tipografia manastirii Trei Ierarhi din Iasi
B) Indreptarea legii sau pravila cea mare scrisa in timpul domnitorului Matei Basarab
C) Pravila de la Targoviste
D) Pravila de la Putna
38. Precizati care sunt pravilele scrise in limba slavona:
A) pravila de la Targoviste
B) pravila de la Putna – 1581
C) pravila de la manastirea Bistrita, Moldova 1618
D) pravila de la Galati
E) pravila de la manastirea Bistrita, Oltenia 1636
39. Ce a presupus in Tarile Romane regimul fanariot:
A) inlocuirea domnilor pamanteni cu greci din Constantinopol
B) inlocuirea domnilor pamanteni cu turci din Constantinopol
C) numirea domnilor din randul dregatorilor otomani, direct de catre Poarta
40. Precizati cum poate fi impartita perioada regimului fanariot:
A) perioada cuprinsa intre 1711/1716 – 1774 (pacea de la Kuciuk-Kainargi)
B) perioada cuprinsa intre 1774 – 1821
C) perioada cuprinsa intre 1821 – 1848
41. Domnitorul in perioada regimului fanariot:
A) era numit direct de catre Imperiul Otoman
B) era numit de catre Imperiul tarist
C) era numit de ambele puteri, atat de Imperiul Otoman cat si de Imperiul tarist
42. Ce presupunea hatiseriful in Tara Romaneasca si in Moldova:
A) stabilirea domniei pe o perioada de 7 ani
B) stabilirea domniei pe o perioada de 5 ani
C) stabilirea domniei pe o perioada de 3 ani
43. Prerogativele domnitorului pe plan administrativ in perioada regimului fanariot erau:
A) numirea si destituirea dregatorilor
B) eliberarea pasapoartelor
C) infiintarea de targuri si sate
44. Atributiile domnitorului pe plan legislativ in perioada regimului fanariot erau:
A) domnitorul era judecatorul suprem, putand audia oricini de orice fel civile sau penale, laice sau ecleziastice
B) exercita dreptul de instanta suprema de apel
C) punerea in executare a propriilor hotarari prin intermediul ispravnicilor
45. In planul relatiilor externe, domnitorul in timpul regimului fanariot:
A) nu avea dreptul de a face politica externa proprie
B) nu avea dreptul de a incheia tratate
C) nu avea dreptul de a declara razboi
D) avea dreptul de a credita soli
46. Precizati care erau cele mai importante institutii ale statului in perioada regimului fanariot:
A) sfatul de obste, alcatuit dintr-un numar de clerici si boieri de obste
B) sfatul sau divanul domnesc alcatuit exclusiv din dregatori, boieri mari, divaniti, in mod traditional in numar de 12, numiti de domn
C) secretarul turc al domnului, numit divan-efecdi
D) capuchehaia, reprezentantul diplomatic al domnului la Poarta
47. Precizati care erau atributiile sfatului de obste in timpul regimului fanariot:
A) competenta in problema legislatiei ordinare, codificarea legislatiei, stabilirea impozitelor
B) competente sau atributii in ceea ce priveste problemele curente ale carmuirii si administrarea tarii
C) atributii judecatoresti, executive si legislative
48. Precizati care erau atributiile divanului domnesc (sfatului):
A) atributii executive
B) atributii judecatoresti
C) atributii legislative
49. Precizati ce reprezenta anaforaua sfatului in timpul regimului fanariot:
A) raspundea prin propuneri la problemele scrise in actul domnesc de convocare
B) numea si destituia dergatori
C) pe baza ei, domnul emitea un hrisov, daca isi insusea solutiile propuse, impreuna cu propriile sale amendamente
50. In timpul domnitorului fanariot Constantin Mavrocordat in 1730-1731 in Tara Romaneasca si in 1741-1744 in Moldova:
A) au fost numiti ispravnici in judete si tinuturi cu rolul de a judeca pricinile civile indiferent de rang
B) a fost creata institutia judecatorilor de profesie, salariati de stat, randuiti pe langa fiecare ispravnicie, putand judeca si in lipsa ispravnicilor, fapt ce insemna un inceput de separare a puterilor
C) au fost infiintate departamenturile de judet
51. In timpul domnitorul Alexandru Ipsilanti prin hrisovul intitulat „Pentru randuiala departamenturilor de judecati” a fost stabilita ierarhia instantelor judecatoresti, astfel:
A) Divanul domnesc – reprezenta instanta suprema de judecata, aflata sub conducerea domnului.
B) Departamenturile – erau instante specializate, care judecau cauze penale sau civile, atat in fond, cat si in apel.
C) Judecatorii – functionau in judete si tinuturi, avand competenta de a judeca cauzele civile dintre tarani, precum si unele pricini penale mai usoare
52. Reformele lui Constantin Mavrocordat in Tara Romaneasca in 1746 si in Moldova in 1749 au presupus:
A) dependenta personala a fost abolita
B) producatorii directi devin persoane libere sub raportul capacitatii de drept
C) s-a desfiintat legarea de pamantul pe care il lucrau si dreptul stapanului de a dispune de persoana taranilor
53. In Transilvania in 1783 si 1785, imparatul Iosif al II-lea a emis mai multe patente imperiale prin care:
A) a desfiintat dependenta personala prin consacrarea libertatii oricarui iobag de a se casatori, a invata si exercita arte si meserii
B) a dat dreptul iobagului de a dispune de bunurile proprietatea sa
C) a acordat unele loturi de pamant iobagilor
54. La baza reglementarii dreptului de proprietate in timpul regimului fanariot au stat:
A) legiuiri ample cu caracter de cod (Calimach, Caragea)
B) legiuiri speciale (conturi, urbarii, hrisoave)
C) manuale juridice
D) norme bizantine
55. Potrivit codului Calimach, izvoarele obligatiilor sunr:
A) legea
B) tocmeala
C) vatamarea adusa cuiva (delictul)
56. Garantiile obligatiilor in timpul regimului fanariot, puteau fi:
A) garantii personale, cu interventia chezasilor
B) reale, prin zalogie
C) domnesti
57. Codul Calimach, cat si legiuirea Caragea, reglementa anumite tipuri de contracte. Precizatile:
A) vanzarea, inchirierea
B) schimb, depozit, comodat
C) mandat, sechestru, chezasie, zalog
58. Precizati care au fost cele mai importante codificari in timpul regimului fanariot:
A) Capetele de porunci (1714 – Muntenia) – au fost intocmite de mitropolitul Munteniei, Antim Ivireanul, in scopul reglementarii uniforme a materiei succesiunilor, redactarea testamentelor (diate) tinand exclusiv de competenta clerului.
B) Codul lui Mihai Fotino (1765 – Muntenia) – a reprezentat prima incercare de codificare, intocmita de juristul Mihai Fotino din porunca domnitorului Tarii Romanesti, Stefan Racovita
C) Pravilniceasca condica (Manualul de legi – 1780 – Muntenia) – a fost redactata din porunca lui Alexandru Ipsilanti, domnitorul insusi colaborand la intocmirea si redactarea lucrarii
D) Pandectele lui Toma Carra (1806 – Moldova) – redactata de catre paharnicul Toma Carra, la porunca domnului Alexandru Moruzi, lucrarea era destinata sa se constituie intr-un cod civil, alcatuit din trei parti, referitoare la persoane, lucruri si actiuni
59. Precizati care erau cele mai importante codificari in timpul regimului fanariot:
A) manualul juridic al lui Andronache Donici (1814 - Moldova)
B) codul civil al lui Scarlat Calimach (1817 – Moldova), numit si Codul Calimach sau Codica Tivila a Moldovei
C) Legiuirile lui Caragea (1818 - Muntenia)
D) Indreptarea legii sau pravila cea mare scrisa din porunca domnitorului Matei Basarab
60. Care a fost documentul important elaborat in timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu alaturi de declaratia de la Pades:
A) regulamentele organice
B) statutul dezvoltator al conventiei de la Paris
C) cererile norodului romanesc
61. Revolutia lui Tudor Vladimirescu a contribuit la:
A) schimbarea de regim politic, revenindu-se la domniile pamantene (1822)
B) dobandirea independentei Moldovei
C) dobandirea independentei Tarii Romanesti
62. Precizati care au fost intervalele cuprinse intre cele doua revolutii:
A) perioada primelor domnii pamntene (1822 - 1828)
B) perioada ocupatiei si administratiei rusesti (1828 - 1834)
C) perioada domniilor regulamentare (1834 - 1839)
D) conventia de la Paris
63. Domnitorul in Tarile Romane, dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu, avea ca si atributii:
A) sa promoveze politica externa proprie si sa incheie tratate cu statele straine
B) sa exercite prerogativa de comandant suprem al armatei, numind si revocand comandantii superiori
C) dreptul de a declara razboi sau sa incheie pace
D) dreptul de a trimite sau sa primeasca soli
64. Locotenenta domneasca sub forma caimacamiei avea ca si principale atributii:
A) paza scaunului domnesc
B) preluarea visteriei de la domnitorul mazilit
C) incasarea taxelor si veniturilor domnesti
D) dreptul de a exercita prerogativele domnesti cu caracter personal rezervate domnului
65. Sfatul de obste, dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu, avea ca si principale atributii:
A) alegerea mitropolitilor si episcopilor, organizarea bisericii
B) legislatia ordinara si codificarea acesteia
C) stabilirea inpozitelor, carmuirea si administrarea tarii, judecarea unor procese importante
D) alegerea domnilor
66. Pana la regulamentele organice, divanul domnesc esra compus din:
A) dregatori
B) judecatori
C) reprezentantii puterii suzerane
67. Legea se compunea din pravila bisericeasca si cea politiceasca, cuprinse in actele normative ale domniei:
A) hrisov
B) carte domneasca
C) pitac sau porunca
68. Actele normative ale domnului singur, dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu, iau numele de:
A) ofis domnesc
B) pitac sau porunca
C) carte domneasca
69. In Transilvania, prima etapa de inlocuire a dreptului canonic cu cel laic a constat in:
A) includerea unor reguli de drept laic prin care institutiile legate de viata matrimoniala (casatoria, dota, testamentul) aveau o procedura judiciara corespunzatoare
B) adoptarea legii din 1895 care a suspendat intreaga jurisdictie ecleziastica privitoare la raporturile de drept penal si civil
C) emiterea unor hrisoave domnesti prin care s-au interzis aplicarea normelor ecleziastice
70. In 1833, respectiv in 1841, in Moldova a fost introdus Codul comercial francez. In baza Codului francez, in 1840, in Tara Romaneasca s-a intocmit Condica de comerciu cu anexele sale, care s-a tiparit si s-a aplicat in practica instantelor, inclusiv a celor din Moldova. Precizati ce cuprindea condica de comerciu cu anexele sale;
A) cartea intai cuprindea dispozitii generale referitoare la negustori, registre de comert (catastife), tovarasii (societati comerciale), burse de comert, comisionari, samsari, carausi, vanzari-cumparari, polite (cambii)
B) cartea a doua trata problema falimentului
C) cartea a treia privea navigatia, vasele maritime si comertul maritim
D) anexa cuprindea norme referitoare la organizarea instantelor comerciale si la procedura de judecata
71. Regulamentele organice au fost redactate de doua comisii speciale care au functionat la Bucuresti si Iasi, au fost aprobate de puterea protectoare si puterea suzerana si au servit drept constitutie a Tarilor Romane pana in 1858. Care erau principalele prevederi ale regulamentelor organice:
A) neaplicarea principiului separatiei puterilor in stat
B) reorganizare administratiei, crearea departamentelor, reorganizarea scolilor, reorganizarea armatei
C) modernizarea sistemului fiscal si instituirea bugetului
D) crearea arhivelor
72. Regulamentele organice reprezinta primele legi fundamentale de organizare a Tarilor Romane. Precizati care erau principalele prevederi ale acestora:
A) instituirea comitetului sanatatii publice
B) instituirea comitetului central al pensiilor si a casei milelor, destinata ocrotirii vaduvelor si familiilor sarace
C) intocmirea unui nou regulament al temnitelor
73. Prin regulamentele organice, alegerea domnilor se facea in prin cipal de catre:
A) puterea suzerana si puterea ocrotitoare
B) inaltul divan
C) adunarea obsteasca ordinara
D) adunarea obsteasca extraordinara
74. Conform regulamentelor organice, domnul:
A) avea initiativa legilor, el trimitand adunarii proiecte de legi prin pitac domnesc in Tara Romaneasca
B) avea initiativa legilor, el trimitand adunarii proiecte de legi prin tidula domneasca in Moldova
C) avea initiativa legilor, el trimitiand proiecte de legi prin anaforale
75. Adunarea obsteasca ordinara, conform regulamentelor organice:
A) putea numai sa exprime domnului dezideratele
B) nu avea initiativa legilor
C) aviza proiecte de legi care se trimiteau spre dezbatere la domn prin mesaj contrasemnat se secretarul statului
D) vota legile cu majoritate absoluta
76. Conform regulamentelor organice, domnul:
A) era uns la Curtea Veche din Bucuresti, respectiv la Sf. Nicolae din Iasi
B) jura pe Evanghelie „in numele Prea Sfintei si nedespartitei Treimi”, de a pazi cu sfintenie atat legile, cat si asezamintele Principatului dupa Regulamentul statornicit
C) era ales pe viata, el putea fi destituit de Curtile suzerana si protectoare, in urma unei anchete
D) putea abdica, dar abdicarea trebuia primita de cele doua curti
77. Conform regulamentelor organice:
A) puterea executiva nu era detinuta de domn., domnul era ales pe viata de adunarea obsteasca extraordinara, domnul nu avea initiativa legislativa si nu guverna prin decrete-legi
B) puterea legislativa era detinuta de adunarea obsteasca care elabora legi si prezenta rapoarte domnului
C) sistemul judecatoresc era reprezentat prin tribunalele judetene, instantele de apel si instanta suprema – Inaltul divan domnesc, s-a infiintat corpul de avocati si procuratura
78. Precizati cine erau organele puterii executive conform regulamentelor organice:
A) ministri
B) sfatul administrativ ordinar
C) sfatul administrativ extraordinar
79. Regulamentele organice au infiintat departamentele:
A) departamentul internelor, cu atributii in politica generala
B) departamentul finantelor, care strangea toate taxele
C) in Tara Romaneasca – Inaltul divan, iar in Moldova – Divanul domnesc, ca a treia si cea mai inalta instanta competenta sa judece pricinile civile, comerciale sau penale
80. Prin regulamentele organice in Tara Romaneasca (1831) si in Moldova (1832) s-au infiintat:
A) instantele judecatoresti ordinare
B) instantele judecatoresti extraordinare
C) instante speciale
81. Instantele civile ordinare erau de mai multe grade. Precizatile:
A) primul grad de jurisdictie era reprezentat de judecatoriile „du prin sate” sau de impaciuire, judecatoriile de judet si tribunalele de tinut
B) divanurile judecatoresti sau divanurile de apelatiune
C) inaltul divan sau divanul domnesc
{"name":"Miha 2", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on the intricacies of feudal laws and governance in Romania with our comprehensive quiz. Covering historical principles, legal codes, and significant reforms, this quiz is designed for history buffs and students alike!Key Features:53 engaging questionsMultiple categories of inquiryEnhance your understanding of Romanian history","img":"https:/images/course8.png"}