Macroeconomie 2
Explore the World of Macroeconomics
Test your knowledge of macroeconomics with this engaging quiz. Whether you're a student, a finance professional, or just curious about economic concepts, this quiz offers a comprehensive challenge.
- 66 thoughtfully crafted questions
- Focuses on financial markets, investment strategies, and economic indicators
- Perfect for enhancing your understanding of macroeconomic principles
1. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
Titluri mobiliare;
Acţiuni şi obligaţiuni;
Titluri imobiliare;
Factori de producţie.
2. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
Relaţiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
Operaţiuni cu titluri de credit;
Operaţiuni cu acţiuni şi obligaţiuni;
Operaţiunile de scontare şi rescontare a titlului de credit.
3. Deţinătorul de acţiuni are dreptul:
De a obţine un venit anual ferm;
De a obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
De a obţine o dobândă anuală;
De a obţine dividend;
De a obţine un venit sigur.
4. Dividendul reprezintă:
Un venit anual ferm;
O parte din profitul societăţii pe acţiuni;
Un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
Un venit variabil;
O componentă a costului de producţie.
5. Piaţa financiară primară cuprinde:
Tranzacţii cu titluri de valoare emise anterior;
Tranzacţii numai cu obligaţiuni;
Emisiunea şi plasarea de titluri noi;
Tranzacţii la bursă fără intermediari.
6. Piaţa financiară secundară cuprinde:
Emisiunea şi plasarea de titluri noi;
Tranzacţii cu titluri emise anterior;
Emisiunea şi plasarea de efecte de comerţ;
Tranzacţii numai cu acţiuni.
7. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
Cumpărarea acţiunii nu este avantajoasă;
Cumpărarea acţiunii este avantajoasă;
Crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acţiunii ar aduce în viitor venituri mai mari decât cumpărarea de acţiuni.
8. În cadrul pieţei financiare secundare:
Preţul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
Preţul de tranzacţionare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special de raportul dintre cerere şi ofertă;
Operaţiunile se desfăşoară în special prin intermediul băncilor.
1. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 60.000 unităţi monetare (u.m.), ceea ce corespunde unei rate anuale a dobânzii de 20%. Scăderea cu 25% a ratei dobânzii va face ca pe piaţa financiară secundară cursul obligaţiunii să devină:
300.000;
600.000;
400.000;
500.000.
2. Un posesor de economii cumpără de pe piaţa financiară primară 20 de obligaţiuni la valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoarea ale unui venit fix anual de 600.000 lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe piaţa monetară rata dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligaţiuni sunt vândute, obţinându se astfel un câştig total de:
12 mil. lei;
8 mil. lei;
20 mil. lei;
15 mil. lei.
3. O obligaţiune are o valoare nominală de 1000 u.m., cuponul cuvenit este de 150 u.m. Iar termenul de scadenţă este de doi ani. În condiţiile în care preţul de vânzare al obligaţiunii este de 950 u.m., randamentul ei este de:
115,78%;
15%;
18,42%;
118,42%.
4. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1000 u.m. oferă un câştig anual fix de 150 u.m., termenul de scadenţa fiind de 2 ani. Dacă preţul de vânzare al obligaţiunii este de 800 u.m.,
Obligaţiunea oferă un randament de 18,75%;
Obligaţiunea oferă un randament de 15%;
Dacă preţul de vânzare creşte la 950 u.m., câştigul potenţial al obligaţiunii este de 37,50%;
Dacă preţul de vânzare creşte la 900 u.m., câştigul potenţial oferit de obligaţiune este de 30%.
4. Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
O stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
Un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile;
Faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
Faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei
5. Stagflaţia este acea stare a economiei caracterizată prin existenţa concomitentă a următoarelor fenomene:
Inflaţie ridicată şi creştere economică;
Inflaţie galopantă, şomaj masiv şi o producţie naţională în scădere;
şomaj, inflaţie deschisă şi creştere economică zero;
Inflaţie deschisă,şomaj scăzut şi creştere economică
6. Printre cauzele inflaţiei prin cerere putem include:
O creştere demografică susţinută;
Posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
Dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
Nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor.
7. Inflaţia prin costuri determină:
Creşterea producţiei;
Creşterea gradului de ocupare;
Creşterea şomajului;
O creştere economică inflaţionistă
8. Intr-o anumită perioadă de timp, la alimente , care deţin 40% din totalul cheltuielilor de consum ale populaţiei, indicele de creştere a preţurilor a fost de 160 %, la bunuri industriale, care deţin 35 % din totalul cheltuielilor de consum, indicele de creştere a preţurilor a fost de 150 %, iar la alte bunuri şi servicii preţurile si tarifele au crescut în medie cu 40 %. Rata inflaţiei a fost :
151.5% ;
51,5% ;
27.5% ;
89.5%
9. Dacă preţurile au crescut în luna ianuarie cu 6%, în februarie cu 5%, iar în martie cu 10%, la sfârşitul primului trimestru erau mai mari, faţă de începutul anului,cu :
21% ;
22,43% ;
21% ;
122,43%
1. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
Bunuri şi servicii
Acţiuni şi obligaţiuni
Titluri imobiliare
Factori de producţie
2. Acţiunea reprezintă
Un titlu de valoare ce atestă un drept de proprietate
Un titlu de valoare ce atestă împrumut pe termen lung
Un activ financiar cu venit fix
3. Riscul investiţiilor în hârtii de valoare
Este rezultatul incertitudinii pe care o presupune anticiparea fluxurilor de venituri viitoare
Este specific pieţei primare de capital
Este puternic influenţat de raportul cerere-ofertă de pe piaţă
Este mai accentuat în cazul obligaţiunilor
4. Pe piaţa financiară secundară
Se tranzacţionează titluri de valoare pe termen lung emise anterior
Se tranzacţionează titluri de valoare pe termen lung noi emise
Preţul de vânzare a titlurilor de valoare trebuie să coincidă întotdeauna cu valoarea lor nominală
5. Operaţiunile cu primă compusă "a la baisse"
Oferă posibilitatea vânzătorului de a alege între executarea sau rezilierea contractului, în funcţie de evoluţia cursului
Nu oferă posibilitatea vânzătorului de a alege între executarea sau rezilierea contractului, în funcţie de evoluţia cursului
Obligă vânzătorul la executarea contractului la scadenţă
6. O obligaţiune cu o valoare nominală de 4.000 lei aduce un venit anual fix de 1.800 lei. Care este cursul de vănzare pe piaţa financiară secundară dacă rata dobânzii practicată de bănci pentru creditele acordate este de 20%, iar pentru depozitele atrase de la populaţie este de 15%:
12.000 lei
12.500 lei
11.000 lei
1.200 lei
7. Un client vinde 1000 acţiuni la preţul de 200 lei/acţiune cu scadenţa peste o lunå, platind totodatå o primå de 10 lei/acţiune.
Dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei executarea contractului nu este profitabilă
Dacă cursul actiunilor creşte la 2200 lei, executarea contractului este mai avantajoasă
Dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei, câştigă 20.000 lei
Dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei pierde 10.000 lei
8. Privită la modul general, piaţa financiară sau piaţa capitalului, cuprinde:
Ansamblul tranzacţiilor care au drept obiectiv mobilizarea şi plasarea fondurilor financiare disponibile şi necesare, inclusiv reglementările şi instituţiile legate de derularea acestora
Tranzacţii numai cu acţiuni
Tranzacţii numai cu obligaţiuni
9. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobânzii impune o decizie favorabilă de cumpărare în următoarele situaţii:
Nivelul randamentului este mai mare decât rata dobânzii (e > d')
Nivelul randamentului este mai mic decât rata dobânzii ; (e < d')
Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decât câştigul previzionat al titlurilor financiare
10. Operaţiunile pe piaţa financiară primară sunt mijlocite de cele mai multe ori de către:
Agenţii guvernamentale
Comercianţi
Bănci
Bursele de valori
11. Capitalul real
Este format din bunuri materiale, mijloace băneşti şi efecte financiare
Se valorifică în procesul de producţie
îşi modifică valoarea în procesul operaţiunilor de bursă
Este acelaşi lucru cu capitalul fictiv
12. Evoluţia activităţii bursiere, reflectată de indicele de bursă, poate să arate
O direcţie ascendentă (o piaţă "sub semnul ursului" sau bear market)
O direcţie ascendentă (o piaţă "sub semnul taurului" sau bull market)
O direcţie descendentă (o piaţă "sub semnul taurului" sau bear market)
13. O persoană achiziţionează 50 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 1.000 lei fiecare, cu scadenţa peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligaţiune corespunde unei rate a dobânzii de 20%. Care este cuponul încasat de persoana respectivă în 3 ani:
30.000 lei
3.000 lei
25.000 lei
32.500 lei
14. Un operator de burså cumpårå 500 de acţiuni Antibiotice S.A. Iaşi la 200 lei/bucatå şi vinde 700 acţiuni Banca Transilvania S.A.la 500 lei/bucatå, ambele pe bazå de contracte cu scadenţå la 6 luni. În momentul executårii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iaşi este de 250 lei/bucatå, iar al acţiunilor Banca Transilvania S.A este 400 lei/bucatå. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
înregistrează o pierdere de 70.000 lei
Câştigă 95.000 lei
Câştigă 70.000 lei
înregistrează o pierdere de 95.000 lei
15. Pe piaţa financiară intermediarii:
Oferă consultanţa necesară în vedera limitării nivelului costurilor de tranzacţie
Generează creşterea costurilor de tranzacţie
Generează incertitudine
16. Cursul unei obligaţiuni este influenţat de:
Rezultatele financiare ale societăţii emitente
Rata dobânzii
Rata inflaţiei
Nivelul fiscalităţii
17. Eficienţa pieţei de capital vizează
Doar eficienţa operaţională
Doar eficienţa alocării
Atât eficienţa operaţională cât şi eficienţa alocării
Cele două tipuri de eficienţă nu sunt elocvente pentru piata financiară
18. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
în cazul operaţiunilor a la hausse operatorul cumpără titluri la un curs redus, sperând la o creştere a acestuia până la scadenţă
în cazul operaţiunilor a la hausse investitorul vinde, anticipând o reducere a preţurilor pe piaţă în momentul executării contractului
în cazul operaţiunilor a la baisse operatorul cumpără titluri la un curs redus, sperând la o creştere a acestuia până la scadenţă
19. Reducerea ratei dobanzii pe piaţa monetară determină
Scăderea cursului titlurilor de valoare
Cresterea cursului titlurilor de valoare
Nu are nici o influenţă asupra cursului titlurilor de valoare
20. Care va fi cursul obligaţiunii pe piaţa financiară secundară dacă rata dobânzii se reduce cu 25%:
8.000 lei
800 lei
24.000 lei
80.000 lei
21. Un operator de burså cumpårå 1000 de acţiuni X la 400 lei/bucatå şi vinde 2200 acţiuni Y la 500 lei/bucatå, ambele pe bazå de contracte cu scadenţå la 6 luni. În momentul executårii contractului, cursul actiunilor X este de 450 lei/bucatå, iar al acţiunilor Y este 550 lei/bucatå. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
Câştigă 6.000 lei
înregistrează o pierdere de 110.000 lei
înregistrează o pierdere de 60.000 lei
Câştigă 50.000 lei
22. Piaţa capitalului pe termen scurt este o piaţă interbancară
Prin care băncile se împrumută între ele, realizând o funcţie de compensare a excedentului şi deficitului de lichidităţi bancare
Ce cuprinde şi operaţiunile cu activele financiare care au scadenţe lungi
Ce nu cuprinde şi operaţiunile de scontare şi re-scontare a titlurilor de credit
23. Pe o piaţă financiară eficientă
Preţurile trebuie să reflecte toate informaţiile relevante, în mod continuu, astfel încât orice nouă informaţie să fie integrată în preţul titlului
Nu este necesar ca preţurile să reflecte toate informaţiile relevante
Investitorii pot să realizeze regulat venituri mai mari decât media pieţei
24. Operaţiunile cu primă simplă "a la hausse"
Obligă cumparătorul la executarea contractului la scadenţă
Oferă posibilitatea cumpărătorului de a alege între executarea sau rezilierea contractului, în funcţie de situaţia existentă la termenul de scadenţă
Nu oferă posibilitatea cumpărătorului de a alege între executarea sau rezilierea contractului, în funcţie de situaţia existentă la termenul de scadenţă
25. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată?
Bursele de valori oferă posibilitatea transformării operative, într-un termen scurt, a capitalului real în capital bănesc şi invers
Bursele de valori contribuie la orientarea capitalului spre domenii mai profitabile ale activităţii economice
Bursele de valori reduc concurenţa dintre firme
26. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 500 lei, ceea ce corespunde unei rate anuale a dobănzii de 15%. Care va fi cursul obligaţiunii pe piaţa financiară secundară dacă rata dobânzii se reduce la 10%:
5.000 lei
500 lei
1.000 lei
1.500 lei
27. Un client cumpără 100 acţiuni la preţul de 500 lei/acţiune plus o primă de 50 u.m./acţiune cu scadenţa peste 3 luni.
Dacă la scadenţă preţul acţiunilor creşte la 600 lei, cumpărătorul realizează un profit de 10.000 lei
Dacă la scadenţă pretul acţiunilor scade la 400 lei, cumpărătorul realizează un profit de 10.000 lei
Dacă la scadenţă preţul acţiunilor scade la 400 lei, renunţarea la executarea contractului este mai avantajoasă
Dacă la scadenţă preţul acţiunilor rămâne acelaşi, renunţarea la contract este mult mai avantajoasă decât executarea lui
1. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică de consum este C = 5000 + 0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul plăţilor de transfer este de 1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 6000. Dacă se reduc impozitele cu 25%, venitul naţional de echilibru: {
Se majorează cu 8000;
Se reduce cu 8000;
Devine egal cu 45.800;
Devine egal cu 29.800.
2. Functia macroeconomica de consum este 6 000 + 0,8Yd, impozitele sunt egale cu 1 000, platile de transfer sunt egale cu 400, investitile private sunt egale cu 2 000, achizitiile sau cheltuielile guvernamentale se ridica la 3 000, exportul insumeaza 2 500, importul este egal cu 2 000, iar venitul national potential este egal cu 60 000. Daca impozitele se diminueaza cu 20%, venitul national de echilibru {
se reduce si el cu 200
se majoreaza cu 200
se majoreaza cu 800
se reduce cu 800
3. Functia macroeconomica de consum este 6 000 + 0,8Yd, impozitele sunt egale cu 1 000, platile de transfer sunt egale cu 400, investitile private sunt egale cu 2 000, achizitiile sau cheltuielile guvernamentale se ridica la 3 000, exportul insumeaza 2 500, importul este egal cu 2 000, iar venitul national potential este egal cu 60 000. Daca platile de transfer se dubleaza, venitul national de echilibru {
se reduce cu 400
se majoreaza cu 1 600
se majoreaza cu 800
se reduce cu 800
4. Functia macroeconomica de consum este 6 000 + 0,8Yd, impozitele sunt egale cu 1 000, platile de transfer sunt egale cu 400, investitile private sunt egale cu 2 000, achizitiile sau cheltuielile guvernamentale se ridica la 3 000, exportul insumeaza 2 500, importul este egal cu 2 000, iar venitul national potential este egal cu 60 000. Daca cheltuielile guvernamentale se diminueaza cu 1 000, venitul national de echilibru {
se reduce cu 1 000
se majoreaza cu 1 000
se majoreaza cu 5 000
se reduce cu 5 000
5. Functia macroeconomica de consum este 6 000 + 0,8Yd, impozitele sunt egale cu 1 000, platile de transfer sunt egale cu 400, investitile private sunt egale cu 2 000, achizitiile sau cheltuielile guvernamentale se ridica la 3 000, exportul insumeaza 2 500, importul este egal cu 2 000, iar venitul national potential este egal cu 60 000. Daca cheltuielile guvernamentale se majoreaza cu 1 000, concomitent cu cresterea impozitelor tot cu 1 000, pentru a mentine bugetul echilibrat, venitul national de echilibru {
se reduce cu 1 000
ramane neschimbat
se majoreaza cu 5 000
se majoreaza cu 1 000
1. Functia macroeconomica de consum este C = 50.000 + 0,8Yd, investitia autonoma este egala cu 20.000,
Cheltuielile guvernamentale sunt egale cu 12.000, impozitele sunt egale cu 15.000, platile de transfer sunt egale cu 5.000, iar deficitul balantei comerciale este de 4.000.
Venitul national de echilibru este de 300.000;
Daca venitul national potential ar fi egal cu 340.000 pentru a aduce economia in situatia de echilibru cu utilizare deplina cheltuielile guvernamentale trebuie sa se diminueze cu 2000;
In conditiiile ipotezei de la punctul b) pentru a aduce economia in situatia de echilibru cu utilizare deplina impozitele ar trebui sa se reduca cu 2500.
2. Functia macroeconomica de consum este C = 20.000 + 0,8Yd, cheltuielile guvernamentale sunt de 10.000, excedentul balantei comerciale este de 2000, impozitele sunt de 20.000, platile de transfer reprezinta 4000 iar investitia autonoma este de 3000. In aceste conditii:
Venitul de echilibru este de 111.000;
Daca platile de transfer cresc cu 40% venitul national de echilibru va fi de 117.400;
Daca impozitele cresc cu 20% venitul national de echilibru va fi de 127.400;
3. Daca sporirea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m. A determinat majorarea venitului national cu 800 u.m., atunci:
Inclinatia marginala spre consum din economie este de 0,25;
Inclinatia marginala spre economisire este de 0,75;
Multiplicatorul platilor de transfer este 3;
Multiplicatorul taxelor si impozitelor este - 4.
4. Se dau urmatoarele informatii: functia macroeconomica de consum este C = 300 +0,8Yd, investitia autonoma Io = 200, cheltuielile guvernamentale autonome Go = 100. In aceste conditii, reducerea cu 50% a investitiei va fi compensata, pentru mentinerea venitului national la valoarea initiala,, prin:
Cresterea cu 100 u.m. A cheltuielilor guvernamentale;
Diminuarea cu 125 u.m. A platilor de transfer;
Diminuarea cu 125 u.m. A taxelor si impozitelor;
Cresterea cu 100 u.m a taxelor si impozitelor
5. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este C = 1000 + 0,8Yd, impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile autonome de 1500 u.m. Iar cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci:
Venitul de echilbru este 11.500 u.m.;
La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru devine 13.000 u.m.;
La o crestere de 100 u.m. A impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 u.m.;
La o scadere de 100 u.m, a platilor de transfer venitul national ajunge la 11.100 u.m.
1. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000 acţiuni Y la 400 lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În momentul executării contractului, cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
Câştigă 10000 lei
înregistrează o pierdere de 150000 lei;
înregistrează o pierdere de 50.000 lei;
Câştigă 50.000 lei;
2. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la pretul de 50 lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul castiga 10 000 lei;
Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul pierde 4 000 lei;
Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul castiga 6 000 lei;
Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul castiga 10 000 lei;
În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie este de 540 miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde u.m., conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului este de:
8,55%;
7,05%;
6,55%;
9,80 %.
1. În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR, în timp ce valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială prezintă o rată de acoperire de:
80%
128,57%
90%
72%
2. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar importurile ei se ridica la 72 miliarde $,
Exporturile sunt de 80 miliarde $;
Inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
Inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
Exporturile sunt de 66 miliarde $
1.Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale (cu o pondere de 40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare a fost de 5%, indicele de creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și rata de creștere a tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculați rata inflației.
6%;
5%;
15%;
105%
2. În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste condiții, rata inflației pe cele trei luni a fost de:
6%
6.1%
8%
106%
1. Se presupune ca PIB in anul t1 este constituit din 3 categorii de bunuri ale caror preturi au evoluat astfel: pentru bunul A, cu un consum de 16.000 de unitati, preturile au crescut de la 50 la 70 u.m; pentru bunul B, cu un consum de 6000 de unitati, preturile au crescut de la 20 la 30 u.m.; pentru bunul C, cu un consum de 4000 de unitati, preturile au crescut de la 20 la 40 u.m. In aceste conditii rata inflatiei este:
146%;
46%;
48,15%
64%;
2. Functia de consum a unei economii aflata in echilibru bugetar este C = 3000 + 0,6(Y - To); stiind ca investitia autonoma Io = 1500, cheltuielile guvernamentale sunt Go = 2000, si exportul net este Ho = 300, atunci:
Venitul de echilibru este 14.000;
Cheltuielile publice ar trebui sa creasca cu 1000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000;
Cheltuielile publice sau investitiile ar trebui sa creasca cu 2400 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000;
Impozitele ar trebui sa scada cu 4.000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000.
3. Functia macroeconomica de consum este C = 2 000 + 0,8Yd, volumul impozitelor este To = 3 000, platile de transfer sunt Po = 500, investitiile autonome Io = 1 000, cheltuielile publice sunt 2 500, iar exportul net este Ho = 500. Atunci.
Venitul de echilibru este 22.000;
Daca investitiile ar scadea cu 500, platile de transfer ar trebui sa creasca cu 625 pentru a mentine cererea globala la acelasi nivel;
Daca cheltuielile publice ar scadea cu 500, impozitele ar trebui sa scada cu 625 pentru a mentine cererea globala la acelasi nivel;
{"name":"Macroeconomie 2", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge of macroeconomics with this engaging quiz. Whether you're a student, a finance professional, or just curious about economic concepts, this quiz offers a comprehensive challenge.66 thoughtfully crafted questionsFocuses on financial markets, investment strategies, and economic indicatorsPerfect for enhancing your understanding of macroeconomic principles","img":"https:/images/course7.png"}