EXAMEN BSAR
Quiz de Evaluare a Cunoștințelor Navale
Testați-vă cunoștințele despre sistemele navale de rachete și armamente! Acest quiz vă va ajuta să înțelegeți mai bine conceptele cheie și tehnologia asociată cu rachetele navale.
Întrebările acoperă următoarele subiecte:
- Sisteme navale de rachete
- Rachete navale și propulsie
- Structura rachetelor navale
- Principiile de dirijare aerodinamică
Sistemul naval de rachete este definit prin existenta
Aparaturii, armamentului, rachetelor, personalului
senzorilor, armamentului, rachetelor, personalului
Mijloacelor tehnice, armamentului, personalului
Sistemul naval de armament este format din subsistemele:
Informativ, decisiv, operativ
Informațional, decizional, operațional
Informațional, decisiv, operativ
Platformele navale purtătoare de rachete sunt:
Nave, avioane, elicoptere
Nave, submarine, avioane, mașini de luptă
Nave, submarine, mașini de luptă
Sistemele navale de armament actuale sunt sisteme de tip:
Comandă, conducere, cooperare, coordonare, comunicații
Comandă, conducere, coordonare, control, comunicare
Comandă, control, comunicații, computere, contramăsuri
Sistemul informațional este utilizat pentru:
Achiziție ținte, prelucrări primare, transmitere date, comenzi în poziție
Achiziție ținte, prelucrări secundare, contramăsuri, condiții de lansare
Achiziție ținte, emisie ținte, prelucrări secundare, contramăsuri
Sistemul informațional modern este compus din:
Radar pasiv, cap infraroșu, consolă afișaj
Radar activ, AIS, consolă afișaj
Radar activ, ECDIS, computer
Sistemul decizional este utilizat pentru:
Codificare ținte, afișare date, indicare drum de marș
Codificare și indicare ținte, calculare drum lansare, comandă start
Codificare și indicare ținte, calculare drum de marș, afișare ținte
Sistemul decizional modern este compus din:
Convertor de semnale, procesor video, console afișare
Convertor de relevment, procesor video, codificator unghiuri de poziție
Codificator ținte, generator simboluri, unități calcul, console afișare
Sistemul operațional este utilizat pentru:
Primirea rachetei, păstrarea rachetei, asigurarea rachetei
Păstrarea rachetei, executarea controlului aparaturii
Păstrarea rachetei, orientarea rachetei, lansarea rachetei
Sistemul operațional modern este compus din:
Container, rachetă, suport container, instalații
Container, suport container, instalație de filtrare aer
Container, rachetă, instalație de propulsie
Distanţa critică de atac al rachetei reprezintă:
Distanţa de la care lansatorul execută atacul ţintei
Distanţa minimă de la care racheta inițiază atacul ţintei
Distanţa maximă de la care racheta începe atacul ţintei
Racheta navală este definită prin termenii
Aparat de zbor, corp solid, corp rachetă
Aparat de zbor, corp aeronautic, corp rigid
Aparat de zbor, corp aerodinamic, corp de masă variabilă
Racheta navală este un aparat de zbor definit ca:
Aparat de zbor fără pilot automat
Aparat de zbor autonom
Aparat de zbor telecomandat
Noțiunea de corp neomogen relativă la racheta navală semnifică:
Corp cu densitate variabilă
Corp cu volume diferite pentru aparatură
Corp cu aparatură și combustibil dispuse în echilibru
Propulsia rachetei este realizată pe principiul:
Arderii combustibilului în camera specifică motorului
Formării gazelor din motorul reactiv
Acțiunii și reacțiunii sau conservării impulsului
Racheta navală în zbor se consideră în general că este:
Aparat de zbor antinavă
Aparat de zbor autodirijat
Aparat de zbor cu comandă de la distanţa
Dirijarea aerodinamică a rachetei navale este realizată pentru:
Aducerea rachetei la viteza minimă de dirijare aerodinamică
Menținerea rachetei pe traiectorie cu comenzile aerodinamice
Ridicarea rachetei pe traiectorie după startul acesteia
Racheta navală de învăţământ se caracterizează prin:
Echipare completă pentru întrebuințare imediată
Echipare completă pentru cuplare la aparatura de control
Echipare completă fără accelerator de start
În secțiunea de luptă a rachetei navale sunt dispuse
Componenta de luptă, instalația de amorsare, focosul
Componenta lestată, instalația de amorsare, aparatura telemetrică
Componenta lestată, instalația de amorsare, instalația electrică
În secțiunea de dirijare a rachetei navale sunt dispuse:
Capul de autodirijare, aparatura de hartă electronică, instalația electrică
Capul de autodirijare, pilotul automat, radioaltimetrul, instalația electrică
Capul de autodirijare, aparatura de identificare ţintă, instalația electrică
În secțiunea de propulsie a rachetei navale sunt dispuse:
MRCL, MRCS, rezervoarele, combustibilul solid
MRCL, MRCS, combustibilul lichid, combustibilul solid
Motorul de marș, motorul de start, rezervoarele, combustibilu
Corpul rachetei navale este destinat pentru:
Combaterea amenințărilor împotriva forțelor proprii
Transportul aparaturii, componentei de luptă și focosului la ţintă
Asigurarea componentelor rachetei împotriva atacului inamic
Corpul rachetei navale este organizat după:
Principiile de construcție ale unei aerodine sau ale unui avion
Conceptele de proiectare ale unei păsări
Principiile studiate în mecanica teoretică
Corpul rachetei navale este compus din:
fuzelaj, aripi, ampenaje, aripioare
Fuzelaj, aripi, ampenaje sau aripioare, dispozitive mobile
Fuzelaj, aripi, derivă, stabilizatoare
Corpul rachetei navale poate avea prin proiect:
Configurație normală și configurație canard
Configurație normală sau configurație canard
Configurație normală, inversată pentru rachete navale
Suprafețele aerodinamice mobile ale rachetei navale modifică:
Cantitatea de mișcare izentropică
Rezistența la înaintare conform legii de dirijare
Portanța generală și locală
Forțele și momentele care acționează asupra rachetei sunt:
Forțele aerodinamice și greutatea
Exterioare și interioare, inductoare și induse
Tracțiunea și greutatea
Forțele aerodinamice care acționează asupra rachetei navale generează:
Creșterea rezistenței la înaintare și a tracțiunii
Menținerea și poziționarea rachetei pe traiectorie
Micșorarea greutății pentru compensarea portanței
Forțele aerodinamice în general sunt proporționale cu:
Forma aerodinamică, suprafața proiectată și viteza de zbor
Momentul aerodinamic de rotație în jurul axei laterale
Forma aerodinamică, pătratul vitezei de zbor
În cazul rachetei antiaeriene cu traiectorie înaltă se manifestă:
Creșterea vitezei de zbor și a rezistenței la înaintare
Densitatea și vâscozitatea constantă a aerului
Presiunea și temperatura scăzută a aerului
În cazul utilizării aripilor sau ampenajelor în „X” pe timpul zborului:
Apar noi forțe aerodinamice suplimentare, stabilizatoare
Există aceleași forțe aerodinamice ca și în cazul suprafețelor monoplan
Se mărește suprafața fiecărui semiplan prin proiecția forțelor
Suprafețele aerodinamice mobile a rachetei navale sunt acționate de:
Comenzile programate înainte de lansare
Comenzile elaborate în pilotul automat
Comenzile primite de la distanţă în pilotul automat
Pilotul automat al rachetei navale, pe timpul zborului autonom;
Comandă revenirea rachetei la traiectorie
Generează abaterea rachetei de la traiectorie
comandă revenirea rachetei la traiectorie cu date de la PODI
Pilotul automat al rachetei navale este compus din blocurile:
Senzori inerțiali, integratoare, acționare
Senzori inerțiali, comandă, legături electrice
Senzori, calcul, comandă, acționare
Pilotul automat, pe timpul zborului cu autodirijare, funcționează:
în regim de dirijare autonomă
în comun cu capul de autodirijare
în regim de dirijare neautonoma
Senzorii giroscopici ai rachetei navale moderne folosesc:
Radiația electromagnertică și efectul laser
Efectul Sagnac și interferometria optică
Radiația fotonică și efectul Einstein
Senzorii accelerometrici ai rachetei navale moderne folosesc
O masă oscilantă cu densitate constantă
o masă vibratorie omogenă
O masă inerțială și legea lui Hooke
În sistemele giroscopice clasice axa de inerție este denumită:
Axa cardanică în jurul căreia se rotește racheta
Axa cardanică de rotație proprie a corpului solid
Axa cardanică perpendiculară pe axa de rotație a rachetei
Capul de autodirijare al rachetei navale moderne funcționează:
în regim neautonom
în regim autonom
în regim de comandă de la ţintă
Capul de autodirijare activ al rachetei navale moderne funcționează:
în regim de emisie continuă (undă continuă)
în regim activ, în legătură directă cu ţinta
în regim activ, cu iluminarea ţintei de pe lansator
Capul de autodirijare activ al unei rachete navale funcționează în regim sincronizat:
Emisie - însoțire ţintă
Emisie - recepție (Doppler)
Emisie - formare comenzi
Capul de autodirijare al unei rachete navale transmite comenzile de însoțire a ţintei:
Din blocul antenă în blocul de formare comenzi
Din blocul de formare comenzi
Din blocul antenă în pilotul automat
Capul de autodirijare monopuls al unei rachete navale elaborează:
Semnale Σ Δ de distanţă, azimut, elevație
Semnale Σ - Δ pentru corecții unghiulare în distanţa
Semnale Σ Δ pentru corecții unghiulare de viteză
Capul termic de autodirijare al unei rachete navale funcționează în domeniile:
Infraroșu până la 200 GHz
Infraroșu apropiat și mijlociu
Infraroșu extrem, la temperaturi mari
Capul termic de autodirijare al unei rachete navale funcționează:
Cu filtru infraroșu în partea frontală a corpului rachetei
Cu filtru trece-bandă de radiație luminoasă
Cu filtru oprește-bandă în domeniul infraroșu
{"name":"EXAMEN BSAR", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Testați-vă cunoștințele despre sistemele navale de rachete și armamente! Acest quiz vă va ajuta să înțelegeți mai bine conceptele cheie și tehnologia asociată cu rachetele navale.Întrebările acoperă următoarele subiecte:Sisteme navale de racheteRachete navale și propulsieStructura rachetelor navalePrincipiile de dirijare aerodinamică","img":"https:/images/course6.png"}