Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

Chirurgie 101-150

A detailed anatomical illustration of hand surgery focusing on panaritium, showcasing anatomical structures and surgical interventions.

Chirurgie 101: Testează-ți Cunoștințele despre Panarițiu

Descoperă cât de bine te descurci în domeniul chirurgiei prin acest quiz dedicat panarițiului. Vei întâlni întrebări variate care testează atât cunoștințele teoretice, cât și aplicațiile practice ale acestui subiect medical.

Structura quizului include:

52 de întrebări din diferite subiecte de chirurgie
Multiple tipuri de întrebări: Checkbox, Multiple Choice
Aspecte clinice importante legate de panarițiu și sepsis

52 Questions13 MinutesCreated by SlicingScalpel24

Ce afirmaţii caracterizează veridic panariţiul subcutanat?

A. Este cea mai frecventă formă de panariţiu

B. Procesul inflamator mereu este limitat la ţesutul subcutanat

C. Se poate complica prin extinderea procesului inflamator spre os, articulaţie şi tendoane

D. În majoritatea cazurilor procesul inflamator se localizează pe suprafaţa palmară a falangei distale

E. Diagnosticul se stabileşte atunci cînd se dezvoltă fluctuaţia

Cum se apreciază corect locul celei mai exprimate dureri, şi respectiv, a localizării focarului purulent în caz de panariţiu subcutanat?

A. Cu ajutorul sondei butonate

B. Prin palparea digitală

C. Cu vîrful pensei

D. Prin mişcări active şi pasive la nivelul degetului

E. Prin puncţia cavităţii purulente cu un ac subţire

Indicaţi metoda de anestezie utilizată cel mai frecvent în tratamentul chirurgical al panariţiului subcutanat.

A. Locală infiltrativă

B. Locală tronculară după Oberst-Lukashevich

C. Generală intravenoasă cu miorelaxante

D. Generală inhalatorie cu miorelaxante

E. Anestezia nu se efectuează

Care sunt regulile de drenare a focarului purulent în caz de panariţiu subcutanat?

A. Se efectuează incizii paralele pe suprafaţa anterolaterală a falangei distale

B. Se excizează larg ţesuturile inflamate şi necrotizate ale suprafeţei palmare a falangei distale

C. Inciziile nu se vor extinde spre plicile interfalangiene

D. Se efectuează incizii după Klapp (arcuate, în crosă, paralel marginei plăcii unghiale)

E. Toată placa unghială sau o parte din unghie necesită a fi înlăturată

Ce afirmaţii caracterizează veridic panariţiul periunghial (paronihia)?

A. Procesul poate căpăta o evoluţie cronică

B. La compresiune de sub repliul periunghial se elimină puroi

C. Infecţia se dezvoltă în urma traumatismului regiunii eponihiale şi paronihiale

D. În regiunea cuticulei apare o durere moderată, tumefiere şi hiperemie

E. Procesul purulent se poate extinde spre suprafaţa palmară a falangei distale sub formă de“clepsidră”

Incizia după Klapp (în crosă, paralel marginei plăcii unghiale) se utilizează în tratamentul:

Panariţiului cutanat

Panariţiului tendinos

Panariţiului periunghial

Panariţiului subunghial

Panariţiului osos

Care sunt regulile de drenare a focarului purulent în caz de paronihie?

Se efectuează incizii paralele pe suprafaţa anterolaterală a falangei distale

Se evacuează puroiul prin simpla compresiune pe repliul periunghial

În toate cazurile este necesară înlăturarea întregii plăci unghiale

Se efectuează incizii după Klapp (în crosă, paralel marginei plăcii unghiale)

Uneori este necesară rezecţia plăcii unghiale

Ce afirmaţii caracterizează veridic panariţiul tendinos?

A. Panariţiul tendinos al degetului V se poate răspîndi spre spaţiul celuloadipos profund alantebraţului

B. Degetul afectat se află în poziţie forţată de semiflexie

D. Sindromul algic nu este exprimat

C. Infecţia pătrunde spre tendon prin fisuri tegumentare

E. Panariţiul tendinos al degetului IV se poate răspîndi spre spaţiul celuloadipos profund al antebraţului

Indicaţi asocierea veridică a semnelor clasice descrise de către Kanavel în caz de panariţiu tendinos.

A. Sensibilitate doloră de-a lungul tendonului flexorului

B. Durere intensă la cea mai mică tentativă de a realiza flexia pasivă a degetului

C. Edemul simetric al degetului afectat

D. Poziţia forţată în semiflexie a degetului

E. Intensificarea bruscă a durerii la suspendarea mâinii în jos

Ce incizii se efectuează în caz de panariţiu tendinos?

Semilunare, pe falanga distală

Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei distale

Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei medii şi bazale

Longitudinale, pe linia medie a suprafeţei palmare a degetului, pe toată lungimea tecii sinoviale

Incizii multiple, transversale, pe toate falangele

Care sunt regulile de drenare a focarului purulent în caz de panariţiu tendinos?

Tecile sinoviale ale flexorilor se deschid prin incizii paralele pe suprafaţa anterolateralăa degetului la nivelul falangei medii şi proximale

Excizia tendonului flexorului este necesară doar în cazul necrozei acestuia

Excizia tendonului flexorului reprezintă un component obligatoriu al intervenţiei chirurgicale primare

Tecile sinoviale ale flexorilor se deschid prin incizii paralele, pe suprafaţa anterolaterală a degetului, la nivelul falangelor - distală, medie şi proximală

111. CM. Care sunt regulile de drenare a focaruTecile sinoviale ale flexorilor se deschid prin incizii paralele, pe suprafaţa anterolaterală a falangei distale

Ce afirmaţii caracterizează just panariţiul osos?

Poate căpăta evoluţie cronică

Panariţiul degetului I şi V se poate răspîndi spre spaţiul celuloadipos profund al antebraţului

De regulă, reprezintă consecinţa tratamentului inoportun al panariţiului subcutanat

Se localizează tipic pe falanga distală

Infecţia pătrunde în os prin fisuri cutanate

Prezenţa sechestrelor osoase în caz de inflamaţie a degetelor mâinii se remarcă în:

Pandactilită

Panariţiul osos

Paronihie

Flegmonul comisural

Panariţiul tendinos

Modificările radiologice în cazul panariţiului osos apar:

Peste o zi după debutul bolii

Peste 3-5 zile după debutul bolii

Peste 5-7 zile după debutul bolii

Peste 10-12 zile după debutul bolii

Peste 1,5-2 luni după debutul bolii

Indicaţi componentele managementului complex al panariţiului osos.

A. Antibioticoterapia cu preparate ce posedă un spectru larg de acţiune

B. Imobilizarea degetului afectat şi a mâinii

D. Înlăturarea sechestrelor osoase

C. Incizia şi excizia fistulei purulente

E. Panariţiul osos reprezintă o indicaţie absolută către amputarea degetului

Intensificarea bruscă a durerii în timpul percuţiei de-a lungul axului degetului este îndeosebi caracteristică pentru:

Panariţiul osos

Panariţiul tendinos (tenosinovita purulentă)

Panariţiul articular

Panariţiul subcutanat

Paronihie

Prin termenul “pandactilită” se subînţelege:

Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mâinii

Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei

Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mâinii

Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei

Concreşterea tuturor degetelor mâinii sau a plantei

Amputaţia impusă a degetului mai frecvent este necesară în:

Panariţiul “în butonieră”

Panariţiul tendinos (tenosinovită)

Panariţiul articular

Panariţiul osos

Pandactilită

În tratamentul chirurgical al panariţiului cu scop de drenare mai frecvent se utilizează:

Benzile de cauciuc confecţionate din mănuşa chirurgicală

Drenajul tubular activ

Meşele înguste din tifon

Drenajul tubular cu lavaj

Drenajul de tip “cigarette” (“cigar”)

Indicaţi formele anatomice ale flegmonului profund al suprafeţei palmare a mâinii.

A. Flegmonul spaţiului mediopalmar

B. Flegmonul spaţiului tenar

D. Flegmonul spaţiului hipotenar

C. Flegmonul subcutanat

E. Flegmonul subaponeurotic

Indicaţi formele anatomice ale flegmonului suprafeţei dorsale a mâinii.

Abcesul cutanat

Flegmonul spaţiului mediopalmar

Flegmonul interfalangian (comisural)

Flegmonul subcutanat

Flegmonul subaponeurotic

Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la “zonele interzise” ale mâinii.

A. Zona interzisă” este amplasată pe suprafaţa palmară a tenarului

B. “Zona interzisă” este amplasată pe suprafaţa palmară a hipotenarului

C. “Zona interzisă” este amplasată pe suprafaţa dorsală a mâinii

D. Prin “zona interzisă” trec ramurile motorii ale nervului median

E. Prin “zona interzisă” trec ramurile senzitive ale nervului radial

Drenajul transfixiant prin incizii mici pe suprafeţele palmară şi dorsală a mâinii în regiunea plicilor interdigitale se utilizează în tratamentul:

A. Flegmonului tenarului

B. Flegmonului subcutanat al regiunii dorsale a mâinii

C. Flegmonului “în U” al mâinii

D. Flegmonului comisural al mâinii

E. Flegmonului hipotenarului

Edemul regiunii dorsale a mâinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare:

Este remarcat foarte rar

Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mâinii

Este remarcat în majoritatea cazurilor

Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic

Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat

Ce reprezintă sepsisul?

A) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe

B) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor

C) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin

D) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin

E) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică

Ce fenomene clinice sunt caracteristice pentru sepsis?

A) Bacteriemie persistentă

B) Bacteriemie tranzitorie

C) Bacteriemie simptomatică

D) Septicemie

E) Septicopiemie

Ce reprezintă bacteriemia?

A) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin

C) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin

B) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe

D) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor

E) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică

Ce reprezintă septicemia?

A) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică

B) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor

C) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin

D) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin

E) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe

Ce reprezintă septicopiemia?

A) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin

B) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică

C) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe

D) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor

E) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin

Care afirmaţii caracterizează corect sepsisul?

A) Clinic se manifestă în acelaşi mod deşi agenţii microbieni provocători pot fi diferiţi

B) Sepsisul nu are perioada de incubaţie

D) Sepsisul reprezintă un proces sistemic

C) Tabloul clinic al sepsisului depinde de tipul agentului microbian provocător

E) Perioada de incubaţie în sepsis este scurtă (<24 ore)

Pentru diagnosticul sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) se utilizează următoarele criterii:

Nivelul leucocitelor în sânge

B) Tensiunea arterială sistolică

C) Temperatura corpului

D) Frecvenţa respiratorie

E) Frecvenţa contracţiilor cardiace

Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)?

F) Frecvenţa contracţiilor cardiace < 90 bătăi/min

G) Frecvenţa contracţiilor cardiace > 90 bătăi/min

H) Temperatura corpului > 37,5°C

I) Temperatura corpului > 38°C

J) Temperatura corpului < 36°C

Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)?

A) Numărul leucocitelor în sânge > 12.000/mm3

B) Numărul leucocitelor în sânge < 4.000/mm3

C) Tensiunea arterială sistolică < 90 mm Hg

D) Frecvenţa respiratorie < 14 respiraţii/min

E) Frecvenţa respiratorie > 20 respiraţii/min

Asocierea cărora dintre indicii enumeraţi corespunde prezenţei la pacient a sindromului de săpuns inflamator sistemic (SIRS)?

A) Temperatura corporală – 38,5°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 90 bătăi/min;Frecvenţa respiratorie – 16 respiraţii/min; Numărul de leucocite în sânge – 14.000/mm3

B) Temperatura corporală – 38,5°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 88 bătăi/min; Frecvenţa respiratorie – 18 respiraţii/min; Numărul de leucocite în sânge – 11.000/mm3

C) Temperatura corporală – 37,7°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 100 bătăi/min; Frecvenţa respiratorie – 17 respiraţii/min; Numărul de leucocite în sânge – 9.000/mm3

D) Temperatura corporală – 37,5°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 84 bătăi/min; Frecvenţa respiratorie – 22 respiraţii/min; Numărul de leucocite în sânge – 10.000/mm3

E) Temperatura corporală – 36,2°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 70 bătăi/min; Frecvenţa respiratorie – 14 respiraţii/min; Numărul de leucocite în sânge – 3.000/mm

Care este definiţia „sepsisului sever”?

A) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu disfuncţia de organ

B) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu focarul confirmat de infecţie

C) Sepsisul asociat cu disfuncţia de organ

D) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS)

E) Sepsisul asociat cu hipotensiunea arterială în pofida resuscitării volemice adecvate

Indicaţi cauzele incidenţei contemporane sporite a sepsisului.

A) Sporirea utilizării remediilor ce cresc supravieţuirea în patologiile de bază, dar provoacă imunosupresie

B) Utilizarea metodelor invazive în monitorizarea şi tratamentul pacienţilor în stare critică

C) Sporirea antibioticorezistenţei microorganismelor

D) Optimizarea măsurilor diagnostice în cazul sepsisului

E) Factorii genetici influienţează riscul dezvoltării sepsisului şi a decesului din cauza infecţiei

Un risc elevat de devoltare a sepsisului se remarcă la:

A) Bolnavii cu diabet zaharat

B) Bolnavii cu lupus eritematos sistemic

C) Bărbaţi

D) Femei

E) Bolnavii cu ateroscleroză

Indicaţi cele trei citokine cu semnificaţie maximă în patogeneza sepsisului.

A) Interleukina 10 (IL10)

B) Factorul activării trombocitelor (PAF)

C) Factorul necrozei tumorale (TNF-alpha)

D) Interleukina 1 (IL1)

E) Prostoglandina Е (PGE)

Ce efecte generalizate produc citokinele în cazul sepsisului chirurgical?

A) Leziunea endoteliului

B) Adeziunea neutrofile-endoteliu

C) Coagulopatie cu hemoragii capilare şi microtromboză

D) Eliberarea sângelui din organe şi ţesuturi-depou

E) Paralizia centrului respirator şi stop cardiac

Care sunt mecanismele de bază ale insuficienţei de organe în sepsis?

A) Coagularea intravasculară şi fibrinoliza excesivă

B) Bypass-ul circulaţiei capilare (defect distributiv)

C) Pierderea sangvină masivă

D) Eliberarea excesivă a citokinelor endogene

E) Translocarea bacteriilor intestinale şi a endotoxinelor spre circuitul portal şi celsistemic

Care este mecanismul fenomenului de translocare bacteriană, ce conduce spre sepsis şi insuficienţă poliorganică?

A) Dereglarea funcţiei de barieră a intestinului

B) Șuntarea (ocolirea) circuitului capilar

C) Leziunea endoteliului de către citokine

D) Micşorarea activităţii fagocitare a neutrofilelor

E) Coagulopatia cu formarea microtrombilor şi stoparea aportului oxigenului către ţesuturi

Ce clasificări ale sepsisului există?

A) În raport cu evoluţia clinică

B) În raport cu tipul agentului bacteriologic

C) În raport cu nivelul imunosupresiei pacientului

D) În raport cu localizarea focarului primar de infecţie

E) În raport cu gradul severităţii

Indicaţi agentul microbian cel mai rar implicat în cauzarea sepsisului.

B) Escherichia Coli

A) Bacteroides fragilis

C) Klebsiella

D) Candida

E) Staphylococcus

În practica clinică cel mai frecvent se observă: (daca e CS)

Sepsisul urologic (urosepsis)

Sepsisul neonatal

Sepsisul abdominal

Sepsisul pulmonar

Sepsisul, cauzat de patologii ale ţesuturilor moi (flegmon, gangrenă)

În practica clinică cel mai frecvent se observă: (daca e CM)

Sepsisul urologic (urosepsis)

Sepsisul neonatal

Sepsisul abdominal

Sepsisul pulmonar

Sepsisul, cauzat de patologii ale ţesuturilor moi (flegmon, gangrenă)

Pe care dintre criteriile enumerate se bazează diagnosticul clinic de sepsis sever?

Depistarea semnelor insuficienţei poliorganice

Evidenţierea semnelor locale ale infecţiei chirurgicale

Depistarea criteriilor pozitive ale sindromului de răspuns inflamator

Depistarea hemoculturii sau uroculturii pozitive

Evaluarea nivelului citokinelor în sânge

Pe care criterii se bazează diagnosticul de laborator al sepsisului sever?

Hemocultura pozitivă

Trombocitopenia < 100.000/ mm3

Nivelul elevat al citokinelor în sânge

Nivelul dublu elevat al enzimelor hepatice în sânge

Conţinutul sporit al procalcitoninei în serul sangvin

Care dintre rezultatele enumerate ale investigaţiilor paraclinice este decisiv pentru confirmarea sepsisului?

P) Hemocultura pozitivă

Q) Evidenţierea leucocitozei cu devierea spre stînga în formula leucocitară

R) Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) în sânge

S) Nivelul crescut al proteinei C-reactive

T) Cantitatea înaltă de procalcitonină în serul sangvin

Hemocultura pozitivă în caz de sepsis cu evidenţierea Bacteroides fragiles indică, că sursa infecţiei, cel mai probabil, este localizată în:

A) Intestinul gros

B) Vezicula biliară sau căile biliare

C) Căile urinare

D) Patul sangvin

E) Pulmoni

Ce caracterizează just tratamentul chirurgical al focarului purulent primar în caz de sepsis al ţesuturilor moi?

F) Este necesară prelucrarea chirurgicală extinsă (largă) şi excizia ţesuturilor necrotice

G) Este indicată drenarea adecvată a abceselor

H) Prelucrarea chirurgicală nu influenţează evoluţia sepsisului

I) Este recomandată închiderea cât mai rapidă a plăgii prin suturi primare

J) Plăgile sunt tratate de regulă prin metoda deschisă

Indicaţi regulile administrării terapiei antibacteriene în cazul sepsisului.

K) Se vor administra antibiotice cu spectru larg de acţiune

L) Antibioticele trebuie schimbate în funcţie de rezultatele culturilor

M) Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după confirmarea diagnosticului de sepsis

N) Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după primirea rezultatului pozitiv al hemoculturii, conform antibioticogramei

O) Iniţial antibioticele sunt administrate empiric

Indicaţi termenii – sinonime ale infecţiei anaerobe clostridiene ale ţesuturilor moi.

A. Celulita anaerobă

B. Tetanos

C. Gangrena gazoasă

D. Fasciita necrotizantă

E. Mionecroza (miozita) clostridiană

{"name":"Chirurgie 101-150", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Descoperă cât de bine te descurci în domeniul chirurgiei prin acest quiz dedicat panarițiului. Vei întâlni întrebări variate care testează atât cunoștințele teoretice, cât și aplicațiile practice ale acestui subiect medical.Structura quizului include:52 de întrebări din diferite subiecte de chirurgieMultiple tipuri de întrebări: Checkbox, Multiple ChoiceAspecte clinice importante legate de panarițiu și sepsis","img":"https:/images/course6.png"}