Surse de acidifiere in sol sunt:

Ingrasaminte cu reactie acida

Ingrasaminte cu hidroliza bazica

Ingrasaminte cu actiune neutra

Compusi chelati

Amendamente folosite pentru corectarea reactiei acide

CaCO2, CaO2C(OH)2, marne

CaSO4

Fosfogips

Floare de sulf

Alcalinitatea din sol este data de prezenta sarurilor:

Nitrati (K, Ca, Mg)

Cloruri(Na, Mg) sulfati(Na,Mg) carbonati si bicarbonati(Na)

Fosfati primari (Ca)

Fosfati tertiari si secundari (Ca)

Determinarea concentratiei in saruri solubile totale sa face prin medota:

Volumetrica

Potentiometrica

Conductometrica

Spectofotocolorimetrica

Amendamentele folosite pentru corectarea compozitiei ionice a solurilor saraturate sunt:

CaCO3

Sulf elementare, fosfogips, gips

Cao

Ca(OH)2

Capacitatea de tamponare a solurilor pentru pH depinde de:

Continutul solurilor in cationi monovalenti

Continutul sarurilor in cationi bivalenti

Prezenta acizilor slabi si sarurilor lor, complexul absortiv,materia organica etc.

Continutul solurilor in materii primare si secundare

Originea azotului in sol este:

Secundara (materie organica)

Primara (pe roca pe care s-a format)

Minerala

Din resturi vegetale

Originea fosforului in sol este:

Din resturi vegetale

Primara (pe roca pe care s-a format)

Din humus

Originea potasiului in sol este:

Atomsferica

Organica

Primara(pe roca pe care s-a format)

Plantele absorb cu precarede forma de azot:

Amoniacala

Nitrica

Amoniacala si nitrica

La pH de 5,7 ce azot este:

Amoniacal

Nitric

Amoniacal si nitric

Ionii de NO3 sunt absorbiti mai rapid si mai intens in planta in mediu:

Acid

Alcalin

Neutru

Carenta in N se manifesta in planta:

Decolorarea in forma de V a varfului limbului

Aparitia culorii violacee

Cresterea luxurianta a plantelor

Albirea marginilor limbului

Carenta in P la plante se manifesta prin:

Decolorarea frunzelor intre nervuri

Decolorarea in forma de V a varfului limbului

Aparitia culorii violacee

Albirea marginilor limbului

Carenta in K la plante se manifesta prin:

Albirea marginilor limbului

Aparitia culorii violacee

Decolorarea nervurilor frunzelor

Decolorarea in forma de V a limbului

Carenta in N se manifesta prin:

Radacinile sunt puternic ramificate

Plantele raman mici si firave

Frunzele capata o coloratie verde-inchis

Tulpinile au o culoare rosietica spre purpuriu

Carentele in N,P,K apar intai pe:

Frunzele de la baza plantei

Pe frunzele tinere ale plantei

In jurul apexului terminal

In varful de crestere al plantei

Excesul de N se manifesta prin:

Ingalbenirea frunzelor

Frunze de culoare verde-inchis albastru metalizat

Frunze de culoare galben-verzui

Frunze de culoare brun-galbui

In cazul carentei in P modificarile biochimie duc la:

Sinteza antocianilor

Sinteza clorofilei

Sinteza agmatinei

Sinteza putresceinei

Carenta in Ca se manifesta pe:

Frunzele de la baza

Varfurile de crestere si la frunzele tinere

Frunzele ramurilor secundare

Varful apexului principal

Carenta in Mg se manifesta prin:

Frunzele mature de la baza

Varful apexului principal

Ramificatiile secundare ale

Ale plantei

Carenta in sulf se manifesta prin:

Grabirea maturarii la cereale

Cresterea fixarii biologice a azotului

Scaderea sintezei aminoacizilor la cereale

Cresterea numarului nodozitatilor la leguminoase

Carenta in mangan se manifesta prin:

Amareala fructelor

Pete brun inchise pe frunzele mature

Necrozarea scoartei pomilor fructiferi

Patarea galbena cenusie

Carenta in Fe se manifesta prin:

Cloroza ferica

Acumularea pigmentilor antociani

Ramificarea puternica a radacinilor

Bronzarea frunzelor

Carenta in zinc duce la:

Acumularea pigmentilor antociani

Acumularea zaharurilor

Acumularea fosforului anorganic cu slaba formare de ATD

Carenta in Bor se manifesta prin:

Prabusirea pulpei la mere

Caderea cerealelor

Patarea galben cenusie

Putregaiul inimii sfeclei

More Quizzes