35-124
Engine Design Knowledge Quiz
Test your expertise in the field of marine engine design and engineering with this thorough quiz. Designed for engineering students, professionals, and enthusiasts alike, this assessment covers various concepts related to diesel engines, piston mechanisms, and more.
- 35 challenging questions
- Multiple-choice format
- Instant feedback on answers
Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Mentionati rolul pozitiei notate "rigleta":
Impiedica deplasarea rotationala a patinei;
Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei;
Impiedica deplasarea axiala a patinei;
Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor
Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC 12,a pentru patina bilaterala si fig. CC 12,b pentru cea monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisiera este:
Presiune de contact
Incovoiere
Forfecare
Strivire
Igura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent modern, cu raport cursa/diametru foarte mare. Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele:
Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternica distantare intre axele fusului maneton si palier (raza de manivela mare);
Comportament corespunzator la vibratii, reducerea greutatii si a costurilor de fabricatie;
Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-brat prin practicarea unei degajari pe partea interioara a bratului, ceea ce conduce la marirea rezistentei mecanice;
Toate cele de mai sus
Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui:
Motor in doi timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor;
Motor in patru timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor;
Motor in doi timpi, pentru ca nu exista acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton;
Motor in doi timpi, date fiind dimensiunile specifice;
Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonului unui motor in patru timpi. Regiunea port-segmenti este solicitata la:
Comprimare de forta de inertie a maselor în miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la întindere datoritã fortei maxime de presiune a gazelor Fpm ;
Intindere de forta de inertie a maselor în miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zonã periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la comprimare datorita fortei maxime de presiune a gazelor Fpm;
Intindere de forta de inertie a maselor in miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la forfecare datorita fortei maxime de presiune a gazelor Fpm;
Forfecare de forta de inertie a maselor in miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la comprimare datorita fortei maxime de presiune a gazelor Fpm;
Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului. Acesta poate fi rezumat ca mai jos
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori pozitive dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima;
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului scade spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa creasca si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxim
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea minima
Figura CC 22 prezinta:
Amortizor de vibratii torsionale;
Amortizor de vibratii axiale;
Lagarul axial;
Volantul
Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta cele doua drepte verticale trasate cu linie continua:
Turatiile critice ale motorului;
Turatiile economice ale motorului;
Turatiile maxime si minime ale motorului;
Turatiile de mers in gol, respectiv cea maxima a motorului;
Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Se cere precizarea afirmatiei celei mai corecte:
Chiulasa este realizata in constructie monobloc
Chiulasa este realizata monobloc avand doua portiuni caracteristice: cea superioara si cea inferioara
Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara, prinderea dintre acestea realizanduse cu prezoane
Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane, iar fixarea ansamblului de blocul cilindrilor realizandu-se prin prezoane de chiulasa
Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru motorul naval lent; pozitiile 5 si 2 sunt, respectiv:
Camasa si spatiul de racire;
Camasa si ungatorii;
Canalele de racire practicate in camasa si ungatorii;
Canalele de racire practicate in camasa si spatiul de racire;
Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval lent si anume blocul coloanelor si rama de fundatie. Precizati numarul pozitiei care indica montantii:
3
4
1
7
Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta:
Etansare buna prin intermediul formei simetrice a sediilor supapelor si locasurilor corespunzatoare, ca si prin simetria curgerii apei de racire;
Racire efectiva simpla a fundului chiulasei datorita trecerii radiale a agentului de racire in jurul insertiilor sediilor de supapa;
Siguranta sporita prin utilizarea a cate doua arcuri de supapa concentrice;
Toate cele de mai sus;
Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta:
Sistem de injectie cu patru injectoare, supapa de evacuare montata central in chiulasa, camasa avand practicate ferestre de baleiaj;
Patru supape: doua de admisie si doua de evacuare;
Patru prezoane de monatre pe blocul cilindrilor, injector central si ferestre de admisie si evacuare practicate la partea inferioara a camasii;
Robinet de purja si patru supape: doua de admisie si doua de evacuare;
Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta:
Un asa-numit fund dublu, propice racirii supapelor si injectorului;
Geometrie identica pentru locasurile supapelor de admisie si a celor de evacuare;
Fiabilitate sporita la functionarea pe combustibil marin greu prin racirea speciala a scaunelor supapelor;
Toate cele de mai sus;
Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte:
6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare;
6-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 12- traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 13- brau de etansare;
6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 13- canal central de scapare a gazelor;
Nici una dintre cele de mai sus;
Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Precizati care dintre pozitiile urmatoare sunt corecte:
1-camasa; 2- prezoane prindere camasa de bloc; 3- bloc; 4-spatiu pentru ungator; 5-spatiu superior de racire din bloc;
6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 7-canal de legatura intre 5 si 8; 8-spatiu inferior de racire din bloc; 9-garnituri de etansare din cauciuc (pe partea de apa); 10-canal central de scapare a gazelor;
11-garnitura de etansare din cupru pe partea de gaze; 12-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare; 14- orificii si canale de ungere; 15-inel al spatiului de racire;
Toate cele de mai sus;
Figura CC 38 ilustreaza schema de calcul pentru solicitarea de incovoiere a blocului coloanelor. Cu notatiile din figura si cu metiunea ca reprezinta modulul de rezistenta al sectiunii xx, tensiunea maxima de �ncovoiere este data de relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului; aceasta este:
Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umerii pistonului;
Bolt fix in umerii pistonului si liber in piciorul bielei;
Bolt liber in umerii pistonului si fix in piciorul bielei;
Bolt fix atat in umerii pistonului cat si in piciorul bielei;
Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a motorului este:
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;
Forta de inertie a maselor in miscare de translatiee;
Forta de presiune a gazelor
Rezulatanta dintre fortele de la b) si c);
Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are tendinta
De a produce deformatie axiala a pistonului;
De a produce ovalizarea capului pistonului;
De a mari valoarea solicitarilor termice ale capului pistonului;
De a produce bascularea pistonului;
In figura 41:
4- tirant; 5- bolt pentru strangerea piulitei;
1-blocul de cilindri; 3- baia de ulei;
2- blocul coloanelor; 8- dispozitiv hidraulic pentru strangerea prezoanelor de chiulasa;
2-placa de baza ; 7- dispozitiv hidraulic pentru alungirea tirantilor;
In figura CC 11:
1-segment de foc; 4- bratara pentru transportul tijei pistonului;
2-capul pistonului; 5- port-patina;
1-segment de ungere;
6-patina; 7- patina;
In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:
Printr-un cap de cruce;
Prin bolt;
Fara bolt, piciorul bielei fiind sferic (solutia rotating piston);
Prin tija si cap de cruce;
In figura CC 16
5-piciorul bieleo
3-tija bielei
4-boltul capului de cruce; 5- capul bielei
Sistem de ungere si de racire al pistonului
In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V. Precizati solutia de articulare a bielelor pe acelasi maneton:
Sistem cu biela principala si biela secundara;
Sistem de ambielaj in furca, mecanismele lucrand prin interferenta;
Sistem de biele identice, cu capetele alaturate;
Sistem de ambielaj in stea;
In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:
In patru timpi cu patru cilindri in linie
In doi timpi cu opt cilindri in linie
In patru timpi cu opt cilindri in linie
In doi timpi cu patru cilindri in linie
In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; in figura s-au notat cu:
A-sector inelar de angrenare cu virorul; bbolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; fbuloanele de prindere a celor doua parti;
a-pana transversala; b-bolturi; c-buloanele de prindere a celor doua parti; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; fsector inelar de angrenare cu virorul;
A-buloanele de prindere a celor doua parti; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; fsector inelar de angrenare cu virorul;
A-caneluri; b-bolturi; c-pana transversala; dbuloanele de prindere a celor doua parti; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; fsector inelar de angrenare cu virorul;
In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui motor naval modern, pentru care se cere valabilitatea unuia dintre raspunsurile urmatoare:
Chiulasa este specifica unui motor in patru timpi, avand locas corespunzator supapei de lansare pozitionata central;
Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator supapei de evacuare pozitionata central;
Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator injectorului pozitionat central;
Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor;
In figura CC 28:
2-supapa de evacuare; 5- capul pistonului; 7-manta de ungere piston;
Fusta pistonului ; 8- camera de ardere;
Injector; 4-chiulasa;
Spatiu de racire; 6- prezon;
In figura CC 29:
1-spatiu de racire chiulasa; 5-blocul coloanelor;
4- canale pentru circulatia apei de racire;
2- chiulasa; 6- bloc de cilindru;
3- cot pentru circulatia apei la chiulasa; 4- canale pentru circulatia uleiului de ungere;
In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval lent. Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1:
Capul pistonului;
Segmentii;
Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta;
Capul de cruce;
In figura CC 30:
3-ferestre de evacuare;
2- ferestre de baleiaj;
Ferestrele de baleiaj mai inalte decat ferestrele de evacuare;
5- clapeti de aer de baleiaj; 6- clapeti pe traseul de gaze
In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt valabile:
Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa de mare;
Camasa este uscata, fara contact direct cu agentul de racire;
Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este uleiul;
Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa tehnica;
In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri de carter pentru motoare semirapide. Astfel, structura din figura CC 39,a are particularitatile:
Blocul cilindrilor si carterul dintr-o bucata; rama de fundatie este eliminata si inlocuita printr-o cutie de tabla subtire, in care se colecteaza uleiul;
Carterul serveste si la fixarea cu suruburi a motorului pe fundatie;
Constructia se foloseste pentru motoare mici si usoare;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile;
In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindrilor se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
Sunt executati dintr-o singura bucata;
Aceasta este separata de placa de fundatie printr-un plan orizontal, la nivelul arborelui cotit;
Se foloseste pentru motoare cu pistoane de 200- 500 mm diametru;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile;
In figura CC 42
2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 3-flansa longitudinala;
2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 5-gauri pentru tiranti;
2- cricuri pentru fixarea capacului lagarului palier; 5-gauri pentru tiranti;
1-coloana; 6- perete transversal al blocului coloanelor
In figura CC 43:
Presetupa tijei pistonului; 8- boltul capului de cruce;
4- clapeti pe refulare; 5- pistonul pompei de baleiaj;
1-f erestre de evacuare; 3- colector de gaze;
8-capul bielei; 9-tija bielei;
In figura CC 44:
9-compresor de aer; 13-cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor;
10- capul pistonului; 3- cama de injectie;
10- capul pistonului; 14-capul bielei;
8-capul bielei; 9-tija bielei;
In figura CC 45:
2- pozitia pistonului de rezerva; 3- tija pompei de injectie;
4- cama supapai de admisie;
5-presetupa tijei pistonului; 7- picciorul bielei
1-culbutor; 6- tija bielei
In figura CC 46:
4- canal de ulei pentru ungere maneton; 7- iesire apa de la racire pistoane;
10-tija pistonului; 11- cama pentru supapa de evacuare; 14-colector de gaze;
8-boltul capului de cruce; 9-cama supapei de admisie;
Blocul coloanelor; 3- laina de compresie; 13-supapa de lansare;
In figura CC 47
Clapet rotitor pe baleiaj; 9- ferestre de baleiaj;
2-clapeti pe baleiaj; 4-supapa de siguranta; 8-baia de ulei;
Clapet rotitor pe traseul de evacuare; 10- ferestre de evacuare;
Canal de ulei pentru ungere cuzinetii piciorului bielei; 8- rama de fundatie;
In figura CC 48:
3- canal pentru racirea pistonulu; 6-glisiera;
5- canal de ungere bolt cap de cruce; 7-colector apa de racire pistoane;
Colector de aer; 4- presetupa tijei pistonului;
1-colector de gaze; 2- colector de aer; 7- ditribuitor de apa racire cilindri
In figura CC 49:
Racirea aerului de baleiaj si supraalimentare in doua trepte; 6-patina unilaterala;
1-turbina cu gaze; 7- tija bielei; pompa de baleiaj cu simplu efect;
3- colector de gaze; 9- pistonul disc al pompei de baleiaj; 6- glisiera;
Sistem de baleiaj si supraalimentare in serie; 2- compresor de aer pentru instalatia de racire pistoane;
In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei pistonului unui motor in patru timpi sub actiunea reactiunii din partea cilindrului la:
Forfecare;
Intindere;
Strivire;
Incovoiere;
In figura CC 6
1-fusta pistonului;
4-surub pentru asamblarea cupei de racire;
2-set de inele de etansare;
3- suruburi pentru asamblarea pistonului cu tevile telescopice;
In figura CC 7:
2- boltul sferic de cuplare intre piston si biela; 3-surub pentru asamblarea pistonului;
6- canal de ulei; 7- surub;
2- bolt sferic; 5- tija pistonului pentru cuplare cu capul de cruce;
1- capul pistonului; 5- tija bielei;
In timpul functionarii motorului, tirantii si ansamblul partilor stranse de acestia sunt supuse, fata de situatia de montaj, respectiv la:
O intindere suplimentara si o comprimare suplimentara;
O comprimare suplimentara, respectiv o intindere suplimentara;
Ambele la o intindere suplimentara;
Ambele la o comprimare suplimentara;
Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul:
De a asigura fixarea boltului in umerii pistonului;
De a asigura fixarea boltului in piciorul bielei;
De a impiedica rotirea boltului;
De a impiedica deeplasarea axiala a organului;
Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin
Limitarea temperaturii maxime de incarcare a pistonului;
Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal;
Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in carter;
Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta;
La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este:
Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta
Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu
Constructie cu cap si manta separate
Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela
La motoarele navale lente moderne, distanta de la marginea superioara a capului pistonului la flancul superior al primului segment (segment de foc), are tendinta:
De a scadea, pentru reducerea dimensiunior pistonului, implicit pentru reducerea inertiei maselor in miscare alternativa;
De a scadea, pentru a reduce zona posibilelor depuneri de calamina in regiune;
De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului;
De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului si reducere a posibilitatii de depuneri de calamina in canalul segmentului;
La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre camele de admisie este:
72 grd RAC; 36 grd RAD;
72 grd RAC; 72 grd RAD;
72 grd RAC; 136 grd RAD;
72 grd RAC; 90 grd RAD;
Lagarul axial (de impingere) este prevazut la:
Motoarele auxiliare, pentru antrenarea rotorului generatorului;
Motoarele de propulsie, pentru transmiterea miscarii de rotatie la arborele port-elice;
Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de impingere a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei;
Motoarele de propulsie semirapide, pentru inversarea sensului de rotatie al arborelui cotit;
Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile:
Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel inferior fiind continut in rama de fundatie;
Lagarul este realizat in constructie monobloc cilindrica, tip bucsa;
Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel superior fiind fiind continut in rama de fundatie;
Lagarul este continut in rama de fundatie si in blocul cilindrilor;
Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri, distanta dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lungime cat mai mica, aceasta prezentand:
Dezavantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente pozitive asupra ungerii;
Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;
Avantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;
Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;
O executie utilizata pentru motoare semirapide de putere mai mare.a blocului, carterului si placii de fundatie din piese distincte este reprezentata in figura CC 39,d,carac
Placa de fundatie are forma asemanatoare cu cea din figura CC 39,c, carterul este format dintr-o serie de suporti prinsi cu suruburi pe placa de fundatie deasupra fiecarui cuzinet al lagarelor de pat si, pe fata superioara, la blocul cilindrilor;
Intreaga carcasa se poate asemana cu o grinda formata din doua talpi: placa de fundatie si blocul cilindrilor, legate intre ele prin montanti in planul cuzinetilor lagarelor palier;
Pe ambele fete laterale ale carcasei sunt prevazute capace de vizitare, pentru inspectarea articulatiilor mecanismelor motoare;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile;
O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care
1-blocul coloanelor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20- capace de vizitare; 6 blocul cilindrilor;
1-blocul cilindrilor; 2-tirant; 3- cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloanelor;
1-blocul cilindrilor; 2-blocul coloanelor; 3- cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 tirant;
1-tirant; 2-blocul cilindrilor; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4- stifturi blocare; 5,8,20- capace de vizitare; 6- blocul coloanelor;
O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care
14-scut metalic;15-stift fixare glisiera; 16- glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie radiala;
14-scut metalic; 15- stift fixare glisiera; 16- glisiera; 17-opritor al deplasarii axiale a patinei; 18-laina ghidare patina pe directie axiala; 19-laina ghidare patina pe directie radiala;
14-scut metalic; 15- stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie radiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie axiala;
14-stift fixare glisiera; 15-scut metalic; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie radiala;
O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care
7-suruburi capac superior lagar de pat; 9 -brat arbore cotit; 10-rama de fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-cuzinet de pat; 13-supapa de siguranta carter;
7-suruburi capac superior lagar de pat; 9- cuzinet de pat; 10-supapa de siguranta carter; 11- stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13- rama de fundatie;
7-suruburi capac superior lagar de pat; 9- cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta carter;
7-stif blocare piulita strangere tirant; 9-cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-suruburi capac superior lagar de pat; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta carter;
Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in urmatoarea zona:
Intr-un plan normal la planul cotului
In zona de uzura minima;
La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului;
In partea opusa ambielajului;
Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui segment scraper (raclor) montat in chiulasa, prezentat in figura CC 9, el avand rolul:
De a reduce scaparile de gaze din camera de ardere;
De a reduce rata de ulei ce patrunde in camera de ardere;
De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona suprioara a pistonului, prevenind contactul acestor zone cu camasa cilindrului si indepartarea lubrifiantului;
De a asigura un regim termic corespunzator al motorului, prin dirijarea corespunzatoare a fluxului de caldura, la cresterea sarcinii motorului;
Pentru motorul prezentat in figura CC 33, strangerea tirantilor se face:
In ordinea numerotarii cilindrilor;
De la mijloc spre extremitati;
De la extremitati spre mijloc;
Indiferent;
Piciorul bielei este solicitat:
La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;
La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de rotatie;
La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;
La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare de rotatie si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;
Pozitia 1 din figura CC 10 este:
Tija pistonului;
Blocul coloanelor;
Mecanism de ungere a camasii;
Mecanism balansier de ungere a capului pistonului;
Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste
In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea sa termica;
In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru;
In functie de stabilirea numarului optim de segmenti;
In functie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului in carter;
Pozitiile 2, 3 si 5 din figura CC 27 sunt, respectiv:
Chiulasa superioara, supapa de siguranta, racordul pentru apa de racire;
Supapa de siguranta, supapa de lansare, chiulasa inferioara;
Supapa de siguranta, injectorul, supapa de lansare;
Supapa de siguranta, injectorul, chiulasa inferioara;
Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna, capul de cruce este:
Folosit numai la motoarele in 2 timpi;
Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu piston, compresoare cu piston, masini cu abur cu piston;
Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa;
Numai cu patina bilaterala;
Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza:
Cu apa de tehnica, vehiculata prin conducta poz. 6;
Cu ulei, vehiculat prin conducta 6;
Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului;
Prin barbotaj;
Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor:
La motoarele in doi timpi cu carter uscat;
La motoarele in doi timpi cu carter umed;
La motoarele de propulsie cuplate direct cu propulsorul;
La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare;
Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului pistonului in umerii acestuia este:
Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;
Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;
Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;
Egala cu patratul raportului presiunilor maxime;
Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta:
Lagarul din capul bielei (lagarul maneton);
Lagarul din piciorul bielei;
Lagar al arborelui de distributie;
Lagar palier;
Rigiditatea tirantului este:
Proportionala cu lungimea sa si invers proportionala cu aria sectiunii transversale;
Proportionala cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala cu lungimea sa;
Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care este confectionat;
Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care este confectionat si cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala cu lungimea sa;
Rolul pistonului este urmatorul
Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generand momentul motor la arborele cotit
Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea componentei normale produse de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a cilindrului de carter, preia o parte din energia dega
La motoarele in doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare in doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura organizarea unor miscari dir
Raspunsurile b) si c) sunt complementare
Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata, este:
Egal;
Mai mare;
Mai mic;
Nu este nici o legatura intre cele doua marimi;
Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se face:
Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit, cu trecerea la fiecare pornire printr-o noua turatie critica, inferioara turatiei minime a motorului;
Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de inertie, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului;
Prin cresterea rigiditatii arborelui, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului;
Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale;
Segmentii de ungere au rolul:
De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere;
De a realiza ungerea camasii cilindrului;
De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere si de a distribui uleiul pe camasa;
De a impiedica scaparea gazelor de ardere in carter;
Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-carter motor. Pentru aceasta, segmentul:
Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;
Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului, datorita faptului ca diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;
Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mic decat cel in stare montata;
Este liber in canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsatie;
Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa de:
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;
Forta de inertie a maselor in miscare alternativa;
Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor;
Forta normala ce apasa pistonul pe camasa;
Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi:
Este impusa de necesitatea strapungerii boltului capului de cruce pentru fixarea tijei pistonului;
Nu este necesara, atunci cand tija pistonului este prevazuta cu o flansa, fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns;
Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce;
Este aleatoare;
Tirantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul:
Fac legatura dintre piston si biela prin capul de cruce, la motoarele in doi timpi;
Strang chiulasa de blocul cilindrilor;
Strang structura de rezistenta a motorului pe ansamblu;
Strang rama de fundatie pe blocul cilindrilor la motoarele in doi timpi;
Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta contragreutatilor montate in prelungirea bratelor arborelui cotit al unui motor in patru timpi: 1-se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie; 2-se descarca palierele
1, 3, 5-negative; 2, 4- pozitive;
1, 2, 4-pozitive; 3, 5- negative;
1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative;
1, 3, 4-pozitive; 2, 5- negative;
Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza
La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;
La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu camasa cilindrului;
La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;
La diametre diferite, care cresc in sensul cresterii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;
Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la:
Forfecare de cãtre forta de presiune maxima a gazelor Fpm
Intindere de catre forta de inertie a maselor în miscare alternativa ma' , situate deasupra sectiunii de calcul AA (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului);
C ) Comprimare de catre forta de inertie a maselor in miscare alternativa ma', situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului);
Incovoiere de catre forta de presiune maxima a gazelor Fpm
{"name":"35-124", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your expertise in the field of marine engine design and engineering with this thorough quiz. Designed for engineering students, professionals, and enthusiasts alike, this assessment covers various concepts related to diesel engines, piston mechanisms, and more.35 challenging questionsMultiple-choice formatInstant feedback on answers","img":"https:/images/course1.png"}
More Quizzes
05_MIAMH_RO-M1(2012) [cod:844] VARIANTA MARTOR(300-399)
10050190
M3
135680
M4-M5
10050304
Turbine test 11
14737
850_05_MIAMH_M7_partea 2
4924122
M7 2012 partea 2
502589
838_03_MAI_RO-SA 1-100
10050279
Vane ?i Arm?turi Quiz
15836
M5 ultimele 50- M1 ultimele13-835_03_MAI_RO_DIN ultimele 6
6934303
Continuare 845_05_MIAMH_RO-M2(101-116) + 404_2009 Modul 1 Electromec Constantinescu FMC&FMM 4&5
5427269
Marine Engineering Quiz
5126194
M1 ( 400-500)
100500