ASA
Marine Mine Knowledge Quiz
Test your understanding of marine mines and their mechanisms with this comprehensive quiz. Designed for enthusiasts and professionals alike, it covers essential concepts related to mine types, fun
- 102 challenging questions
- Multiple choice format
- Immediate feedback on your answers
Minele marine de contact au în organizarea lor următoarele ansambluri principale:
Mina propriu-zisă, ancora şi căruciorul
Mina propriu-zisă şi căruciorul
Mina propriu-zisă şi parâma de ancorare
Corpul minei, încărcătura de exploziv şi căruciorul
Dispozitivul de autoinundare al minei de contact antidesant asigură:
Explozia minei după tăierea parâmei de ancorare
Căderea şi fixarea minei derivante pe fundul mării
Căderea minei pe timpul luptei antisubmarin
Flotabilitatea pozitivă a minelor derivante
Mina propriu-zisă, ansamblu principal al unei mine, este destinat pentru:
Asigurarea protecţiei şi siguranţei în manipulare a explozivului
înmagazinarea dispozitivelor de acţionare la ancorare a minei
Ambarcarea încărcăturii de exploziv şi de amorsare
înmagazinarea încărcăturii de exploziv şi a aparaturii funcţionale a minei
Mina propriu-zisă al unei mine ancorate este destinată pentru:
Ancorarea minei la o imersiune prestabilită
Protecţia împotriva dragajului de distrugeredistrugere
înmagazinarea dispozitivului de acţionare la ancorare al minei
Asigurării flotabilităţii pozitive necesare
Corpul unei mine marine are forma:
Cilindrică
Semisferică
Hidrodinamică, de revoluţie
Paralelipipedică
Încărcătura de amorsare a minei de contact este compusă din:
Fulminat de mercur şi tetril;
Capsă de aprindere şi trotil;
Tub de amorsare, pahar de amorsare ţi detonator suplimentar
Elemente galvanice şi amorsa electrică
Încărcătura de amorsare a minei ancorate are ca destinaţie principală:
Iniţierii exploziei încărcăturii de luptă
Inflamării încărcăturii de pulbere în toată masa sa
Armarea dispozitivului de aprindere în cazul ancorării premature;
Protecţia prin dezactivarea minei la exploziile minelor vecine
Mina mecanică de contact cu antene se ancorează în raionul de lansare după metoda:
Ancorare automată de la fundul mării către suprafaţa apei
Ancorare automată de la suprafaţă către fundul mării
Ancorare automată de la imersiune dată către fundul mării;
Ancorare automată de la imersiune dată către suprafaţa apei
Mina mecanica de contact cu antene poate fi folosită în următoarele variante:
Cu antenă inferioară, antenă superioară şi elemente galvanice împotriva submarinelor
Cu antenă inferioară, antenă superioară şi elemente galvanice împotriva navelor de suprafaţă
Cu antenă inferioară, antenă echivalentă şi elemente galvanice împotriva navelor de suprafaţă şi submarinelor
Cu antenă inferioară, antenă echivalentă şi elemente galvanice împotriva submarinelor
Dispozitivul contra ancorării premature din compunerea ancorei asigură:
Blocarea tamburului parâmei de ancorare
Menţinerea minei la imersiunea reglată
Derularea saulei sondei după 12-18 sec. De la lansare
Derularea sigură a primelor 2-4 spire
Care dintre următoarele elemente se regăsesc în mina ancorată propriu-zisă
încărcătura de exploziv
Sistemul activ de autodirijare
Cadrul cu cârme şi elice
Blocul de ajutaje
Dispozitivul de siguranţă al unei mine ancorate asigură:
Manevrarea şi lansarea în siguranţă a minei
Activarea iniţială de luptă a mecanismelor minei înainte de lansare
Lansarea şi menţinerea minei în punctul prestabilit
Contactul mecanic sigur cu nava de suprafaţă
Aparatul de siguranţă cu piston hidrostatic este destinat pentru:
Activarea minei la ieşirea din baraj
Protecţia minei împotriva ancorării premature
Protecţia navei şi a echipajului pe timpul lucrului cu mina pregătită pentru lansare
Menţinerea minei în baraj la imersiunea reglată
Imersiunea la care trebuie menţinut corpul minei în baraj se reglează prin:
Blocarea tamburului parâmei de ancorare după 12-18 rotiri complete
Autoinundarea corpului minei
Scurtarea parâmei de ancorare înainte de lansare
Stabilirea lungimii de derulare a saulei sondei
Înainte de lansarea minelor de contact la apă se execută:
Derularea saulei sondei până la lungimea reglată
Tăierea saulei sapei şi scoaterea siguranţelor mecanice ale minei
Reducerea vitezei navei lansatoare sub 4 Nd
Dispunerea minelor pe şinele de lansare cu ancora spre prova navei
Scoaterea siguranţelor mecanice ale minei de contact se execută:
La pregătirea finală a minelor, înainte de lansare
La dezarmarea minelor
La trecerea minelor în poziţie de depozitare
în cazul unui pericol iminent la bordul navei lansatoare
Blocarea tamburului parâmei de ancorare a minelor de contact are loc atunci când:
Desfăşurarea parâmei de ancorare depăşeşte imersiunea reglată
Forţa de greutate a sondei eliberează pârghia de comandă a tamburului
Ancora minei atinge fundul mării
Mina are oscilaţii necontrolate sau se roteşte în jurul axei de simetrie
Minele marine ancorate pot fi utilizate ca:
Mijloace de marcare a zonelor de dislocare a navelor proprii
Mijloace de luptă pe direcţiile probabile de pătrundere ale inamicului
Mijloace de marcare a apelor teritoriale pe timpul ducerii luptelor pe mare
Mijloace de ameninţare şi şantaj în zona litoralului propriu
Întrebuinţarea minelor ancorate în raioanele fluviale este limitată de:
Lăţimea raionului de minare
Variaţiile nivelului apei
Natura fundului fluviului
Modul de plantare al minei
Mina magneto-acustică este o mină de tip:
Ancorată, de contact
De fund, fără contact
Ancorată, fără contact
Portabilă
Minele magneto-acustice au în organizarea lor următoarele ansambluri principale:
Mina propriu-zisă, ancora şi căruciorul
Mina propriu-zisă şi dispozitivul de imersare
Corpul minei încărcat, compartimentul aparaturii electronice şi căruciorul
Corpul minei încărcat şi ancora
Mina magneto-acustică funcţionează la trecerea unei nave prin explozie astfel:
După activarea minei în baraj, la lovirea corpului minei de către navă
După activarea minei în baraj şi ieşirea minei la suprafaţă
După activarea minei în baraj şi scufundarea minei în siajul navei
După activarea minei în baraj şi depăşirea nivelului de zgomot şi câmp magnetic reglat
Pregătirea finală a minelor se execută la ordin, astfel:
Pe nava lansatoare, în marş spre locul de lansare
Pe nava lansatoare, după 15-20 minute după ambarcarea minelor la bord
în depozit, înainte de predarea la navă
Pe dana de ambarcare, astfel încât să se termine cu 15-20 minute înainte de ambarcare
Dezarmarea minelor se execută la ordin în următoarea situaţie:
Nava lansatoare primeşte misiunea de minare în alt raion, iar deplasarea până la noul raion se execută într-un timp mai mare de 24 de ore
Misiunea de minare depăşeşte timpul maxim de 12 ore
Misiunea de minare a fost modificată
Misiunea de minare a fost anulată
Mina magneto-acustică funcţionează la autodistrugere dacă:
Imersiunea minei scade sub 2 metri;
Sunt detonate minele vecine
Nu este armat aparatul de aprindere fără contact până la lansarea minei
Distanţa dintre navă şi mină depăşeşte distanţa de siguranţă
Canalul de gardă (de luptă) al minelor magneto-acustice poate conţine:
Stabilizator de ruliu
Sistemul de comandă a deplasării pe verticală
Dispozitive de protecţie la dragaj şi autodistrugere
încărcătura de amorsare
Protecţia la explozia vecină a minei magneto-acustică se realizează prin:
Plantarea minei în afara zonelor de acţiune ale minelor vecine
Evitarea contactului acustic prin mascarea hidroacustică a minei
Afundarea minei în solul mâlos de pe fundul apei
Scoaterea din funcţiune a canalelor de gardă şi luptă un timp delimitat
Traductorul acustic al minei magneto-acustice asigură
Transmiterea semnalului acustic al navei la încărcătura utilă;
Protecţia minei împotriva funcţionărilor false;
Măsurarea câmpului inductiv al navei;
Prelucrarea şi controlul programului de funcţionare al minei.
Timpul maxim de autodistrugere al unei mine magneto-acustice depinde de:
Adâncimea apei în zona de plantare a minei;
Valoarea prag a semnalului acustic recepţionat;
Timpul de activare al minei;
Tipul mecanismului de orologerie
Aparatul de siguranţă cu piston hidrostatic al unei mine magneto-acustice asigură:
Autodistrugerea minei la scăderea nivelului apei sub valoarea reglată
Menţinerea minei la imersiunea reglată
Siguranţa minei în cazul deplantării acesteia
Explozia minei la impactul cu nava sau cu fundul tare al mării
Dispozitivul de autodistrugere al minei magneto-acustice poate funcţiona
înainte de lansarea minei la un timp prestabilit
După lansare şi activare dacă mina este deplantată
La scurgerea timpului de activare al minei
La explozia unei mine vecine
Sistemele de dragaj sunt destinate pentru:
Protecţia navelor împotriva torpilelor autodirijate
Protecţia navelor împotriva minelor ancorate
Descoperirea şi distrugerea minelor izolate sau dispuse în baraj
Lupta împotriva torpilelor
Draga mecanică este compusă din:
Sistem de remorcaj, sistem de derivare şi imersare, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere
Sistem de remorcaj, vinci de dragaj, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere
Sistem de derivare şi imersare, remorcă şi elemente active de contact
Remorcă, sistem de susţinere şi elementele active ale drăgii
Pregătirea drăgilor pentru lansarea la apă se execută:
înainte de plecarea navei din raionul de staţionare
Pe timpul deplasării navei dragoare spre raionul de dragaj
într-un raion stabilit înainte de începerea misiunii de dragaj
înainte de minare
Lansarea la apă a drăgii mecanice se execută:
înainte de plecarea navei din raionul de staţionare
Pe timpul deplasării navei dragoare spre raionul de dragaj
într-un raion stabilit înainte de începerea misiunii de dragaj
Când se observă mine derivante
Funcţionarea drăgilor de contact are la bază unul din principiile:
Agăţarea parâmei de ancorare a minei şi tăierea acesteia de către unul dintre dispozitivele de tăiere
Agăţarea parâmei de ancorare a minei şi remorcarea ei până în raionul de distrugere
Agăţarea parâmei de ancorare a minei, oprirea navei şi distrugerea minei cu ajutorul scafandrilor de luptă
Agăţarea parâmei de ancorare a minei şi activarea dispozitivului de autoinundare
Pe timpul primirii drăgilor la bord se execută:
Asigurarea hidrografică a raionului de dragaj
Reglajul derivoarelor şi profundoarelor
Verificarea stării tehnice a elementelor componente
Controlul funcţionării de ansamblu a drăgii
Montarea primului foarfece la draga DM-2 se execută:
La primirea drăgii la bord
La ordin, pe timpul pregătirii drăgii înainte de lansarea la apă
La ordin, înainte de plecarea navei din raionul de staţionare
Pe timpul lansării drăgii la apă
Flotoarele de siaj au ca rol:
Susţinerea derivorului la imersiunea dată de lungimea atârnătorilor
Marcarea poziţiei dragii pe fundul apei
Deschiderea capetelor braţelor de dragă în vederea asigurării lăţimii pasei
Asigurarea condiţiilor de întoarcere la drum opus cu draga la apă
Atârnătorii drăgilor mecanice de contact asigură :
Lăţimea de lucru a drăgii
Protecţia navei împotriva minelor ancorate
Legătura dintre flotorul de siaj şi derivor
Placa dintre flotorul profundorului şi profundor
Zona de sub draga mecanică de contact în limitele căreia draga poate acţiona asupra minei este reprezentată de:
Adâncimea raionului de dragaj
Zona de dragaj
Zona periculoasă
Lungimea remorcii pe timpul dragajului
Imersiunea de lucru a drăgilor mecanice de contact se stabileşte în funcţie de:
Pescajul şi lăţimea navei dragoare
Drumul de marş a navei dragoare
Amplitudinea oscilaţiilor imersiunii de dragaj
Lăţimea pasei de dragat
La prinderea parâmei de ancorare a minei gheara explozivă a drăgii asigură:
Iniţierea exploziei încărcăturii de luptă a minei
Orientarea exploziei în vederea tăierii parâmei de ancorare a minei
Ruperea dispozitivului de remorcare al drăgii şi eliberarea minei;
Scurtarea remorcii
Pentru asigurarea succesului dragajului de contact sunt necesare următoarele:
Reglarea drăgii la adâncimea minimă posibilă
Executarea dragajului cu viteza minimă posibilă
Stabilirea distanţelor de siguranţă dintre nave astfel încât să fie acoperite pasele de dragat
Acoperirea barajelor de mine, a minelor izolate şi dragarea lor
Dragajul mecanic standard se realizează prin:
Ungerea parâmei minei ancorate
Remorcarea braţelor de dragă în curentul produs de către nava dragoare
Căutarea minelor instalate de către forţele proprii în raioanele maritime
Descoperirea paselor şi drumurilor folosite de către inamic
Viteza de dragaj, pasa şi lungimea atârnătorilor la draga DMUF-1 depind de:
Adâncimea raionului dragat
Salinitatea apei
Tipul formaţiei de dragaj
Sensibilitatea magnetică a minelor fără contact
După tăierea parâmei de ancorare pe timpul dragajului mecanic, dispozitivul de autoinundare al minelor de contact cu antenă asigură implicit
Neinundarea minei propriu-zise
Nescufundarea minei pe fundul apei
Fixarea minei pe fundul apei în stare de funcţionare
Iniţierea exploziei la contactul cu fundul apei
Gheara explozivă din compunerea drăgilor mecanice de contact reprezintă
O componentă a drăgii cu rol în recuperarea în siguranţă a minei
Un dispozitiv de tăiere a parâmei de ancorare
Un dispozitiv de iniţiere a încărcăturii de explozie a minei
Un dispozitiv compus din aparat de aprindere şi percutor suplimentar
Armarea unei drăgi mecanice de contact constă în:
Lansarea drăgii la apă;
Ridicarea gradului de siguranţă al drăgii la nivelul următor
Remorcarea drăgii
Alegerea numărului, tipului, poziţiei şi montarea foarfecilor pe dragă
Dimensiunile braţelor unei drăgi mecanice influenţează:
Lungimea pasei dragate
Distanţa laterală dintre profundoarele drăgii
Amplitudinea oscilaţiilor de imersiune ale drăgii în apă
Gabaritul minelor dragate
Instalaţia de alimentare şi comandă automată în impulsuri a drăgii electromagnetice este alcătuită din:
Redresor inversor de poli, generator de dragaj, tablou de cuplare a drăgii şi tablou de control şi semnalizare
Redresor, generator de impulsuri, tablou de comandă, tablou de control şi semnalizare şi pupitrul comandantului
Tablou de comandă, tablou de control şi semnalizare şi variator de turaţie
Tablou de protecţie şi blocare, tablou de alarmare şi generator de dragaj
Instalaţia de alimentare şi comandă automată a drăgii acustice este formată din:
Tablou de comandă şi control, redresor inversor de poli, generator de dragaj, tablou de cuplare a drăgii;
Redresor de curent continuu, generator de impulsuri, tablou de comandă şi semnalizare şi pupitrul comandantului;
Tablou de comandă, variator de turaţie, transformator, cutia de conexiuni şi tablou de comandă şi semnalizare
Tablou de comandă, variator de turaţie, generator de impulsuri şi tablou de cuplare a drăgii
Regimul de alimentare a buclei drăgii electromagnetice tip DEMB – 1 este:
Analogic continuu
Digital fără schimbarea polarităţii
în impulsuri cu sau fără schimbarea polarităţii
în impulsuri sinusoidale
Regimul de alimentare a drăgii acustice tip DA – 1,2 este:
Continuu în joasă tensiune
Analogic continuu
în impulsuri cu sau fără schimbarea polarităţii
în impulsuri sau „ zgomot continuu"
Următoarele operaţiuni reprezintă un grad ridicat de pericol pentru nava dragoare pe timpul dragajului cu DA-2:
Modificarea vitezei de dragaj pe timpul misiunii;
Executarea dragajului cu remorca foarte lungă
întoarcerea la drum opus cu draga în funcţiune;
Reglarea drăgii la adâncimea maximă posibilă (funcţie de adâncimea apei);
Instalaţia de dragaj magneto-acustic asigură implicit
Crearea unui câmp magnetic şi a unui câmp acustic în jurul elementelor active ale instalaţiei
Dragarea minelor marine de contact
Neiniţierea lanţului principal de explozie al minei;
Blocarea canalului de gardă al minei pe timpul dragajului;
Elementele active ale drăgilor magneto-acustice sunt reprezentate de:
Gheara explozivă;
Vibratorul acustic;
Elementele de derivare şi imersare
Bucla mecanică
Profundorul drăgii DA-2 are ca rol :
Deschierea buclei pentru realizarea pasei de dragaj
Menţinerea vibratorului acustic la imersiunea de lucru;
Ridicarea drăgii la suprafaţa apei în vederea recuperării
Menţinerea drăgii pe fundul apei
Păstrarea cablului de alimentare principal al DEMB-1 la bordul navei presupune:
înfăşurarea cablului pe tamburul special din magazia de dragaj
înfăşurarea cablului pe puntea navei prin aşezarea lui în ”8” fără răsuciri
înfăşurarea cablului pe tamburul special peste cablurile buclei
Păstrarea capetelor în interiorul colacului pentru a uşura verificările profilactice
Vibratorul de turaţie al drăgii acustice intră în compunerea:
Sistemului de remorcare
Sistemului de susţinere
Sistemului de alimentare şi comandă automată
Sistemului de derivare şi imersare
Sistemul de dragaj electromagnetic şi acustic este compus din:
Sistem de remorcaj, sistem de derivare şi imersare, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere
Sistem de remorcaj, vinci de dragaj, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere
Sistem de remorcaj, sistem de derivare şi imersare, sistem de susţinere şi elementele active ale drăgii
Sistem de remorcaj, vinci de dragaj, sistem de susţinere şi elementele active ale drăgii
Drăgile magnetice operaţionale sunt reprezentate de :
Drăgile remorcate cu buclă închisă
Drăgile electromagnetice cu bobină
Drăgile mecanice împerecheate
Drăgile acustice
Dragajul prin influenţă al minelor fără contact poate fi obstrucţionat prin utilizarea de:
Mecanisme de armare cu avansată a minei
Numărătoare de pase ale minei
Mecanisme de secretizare ale minei
Dispozitive de autodistrugere ale minei
Din punct de vedere constructiv torpila este compusă din:
Compartimentul surselor de energie, flotorul cozii şi cadrul cu cârme şi elicele
Corpul torpilei, instalaţia energetică, sistemele de comandă a mişcării torpilei pe traiectorie, sistemul de autodirijare şi aparate de aprindere
încărcătura utilă şi torpila-vector
Conul de luptă(de exerciţiu), compartimentul surselor de energie şi aparatele de comandă pe traiectorie a torpilei
Instalaţia energetică a torpilei mecanice are în compunere:
Bateria de acumulatori, rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul termic şi arborele portelice şi elicele
Rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul birotativ de curent continuu, axele portelice şi elicele
Rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, camera de ardere, motorul termic, mecanismele de transmitere a mişcării la axe şi axele portelice şi elicele
Bateria de acumulatori, motorul birotativ de curent continuu şi axele portelice cu elicele
Conducerea torpilei pe traiectorie se realizează de către:
Automatul giroscopic de drum, regulatorul de imersiune cu pendul şi stabilizatorul de ruliu
Regulatorul de imersiune cu pendul, silfonul, servomotorul cârmelor verticale şi stabilizatorul de ruliu
Automatul giroscopic de drum, servomotorul cârmelor verticale şi stabilizatorul de ruliu
Automatul giroscopic de drum, servomotorul cârmelor verticale şi orizontale şi stabilizatorul de ruliu
Regulatorul de presiune din compunerea instalaţiei de forţă a torpilei propulsate cu motor termic are rolul
De a furniza aer la o presiune constantă
De a furniza aer de presiune medie (20kgf/cm2)
De a furniza aer de presiune joasă (12 kgf/cm2);
De a micşora presiunea aerului din rezervor până la valorile necesare bunei funcţionări a instalaţiei de forţă (20 kgf/cm2 şi, respectiv 12kgf/cm2).
) Instalaţia de lansare a torpilelor de pe navele de suprafaţă este de tip:
Pneumatic
Hidraulic
Mecanic
Electromecanic
Cadrul cu cârme şi elice al torpilei asigură
Destabilizarea torpilei pe traiectoriile programată şi autodirijată;
Determinarea punctului de contact acustic cu ţinta
Forţa de tracţiune necesară propulsiei torpilei pe traiectorie
Conducerea torpilei în tub
În plan vertical, conducerea torpilei pe traiectoria autonomă este executată:
Inerţial
La imersiunea reglată
La comanda sistemului de autodirijare
Cu giroscopul de drum prin menţinerea relevmentului prova zero
Conducerea torpilei pe traiectoria autodirijată se face pe baza principiului:
ţinta se deplasează rectiliniu şi uniform pe toată durata traiectului torpilei
Torpila alege metoda de dirijare în funcţie de clasa ţintei de combătut
Torpila menţine ţinta pe relevment prova de 90 grade
Traiectoria de apropiere a torpilei de ţină se face pe ”curba câinelui"
Pe timpul deplasării torpilei în tubul lanstorpilă se desfăşoară următoarele fenomene :
începe funcţionarea motorului propulsor
Este lansat giroscopul de ambardee
Sunt deblocate giroscoapele libere şi diferenţiale de tangaj
Este armat aparatul de aprindere fără contact
Autodirijarea torpilelor anti-navă utilizează următoarele metode în 2 puncte:
Metoda directă
Metoda apropierii pe spirală
Metoda apropierii cu avans unghiular
Metoda apropierii elicoidale
Algoritmul celei de a doua căutări a ţintei la torpila 53-VA diferă în funcţie de:
Raza maximă de curbură a traiectoriei cinematice a torpilei
Distanţa la care s-a întrerupt recepţia oscilaţiilor hidrodinamice de la ţintă
Diferenţa rămasă pentru cursa torpilei în regim de teledirijare
Valoarea coeficientului de suprasarcină pe curba cinematică de dirijare
Sistemul de comandă automată a mişcării torpilei pe traiectorie nu are rol în
Menţinerea torpilei pe traiectoria programată
Măsurarea şi reglarea abaterilor pentru menţinerea torpilei pe traiectorie
Determinarea şi indicarea coordonatelor de mişcare ale ţintei
Comanda servomotoarelor cârmelor pe baza legii de reglare după abatere
Conducerea torpilei pe traiectorie în plan vertical este asigurată de:
Automatul giroscopic de drum
) regulatorul de imersiune cu pendul
Stabilizatorul de ruliu
Aparatul de siguranţă cu piston hidrostatic
Aparatul de aprindere inerţial al torpilei se armează :
La sfârşitul cursei programate
După parcurgerea a aproximativ 110-140 m de la lansare
După iniţierea încărcăturii de amorsare
La lansarea din tubul lanstorpilă
Sistemul de autodirijare al torpilei asigură:
Menţinerea torpilei pe traiectoria prestabilită
Nedescoperirea ţintei şi conducerea topilei spre impactul cu ţinta
Căutarea,descoperirea, prinderea, încadrarea şi urmărirea amprentei magnetice
Comanda servomotoarelor cârmelor de ruliu
Mişcarea torpilei pe traiectoria autonomă orizontală conţine următoarele elemente:
Giraţia de convergenţă
Urmărirea ţintei pe drumul de atac
Giraţia de unghiulare
Ieşirea torpilei la imersiunea reglată
Stabilizarea torpilei la ruliu are rolul:
Distribuţiei uniforme a maselor interne
Maximizarea efectului la ţintă
Separării conducerii torpilei în planul orizontal şi în planul vertical
Creşterii cursei maxime
Instalaţia energetică a torpilei electrice este compusă din:
Bateria de acumulatori, rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul termic şi arborele portelice şi elicele
Rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul birotativ de curent continuu, axele portelice şi elicele
Rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, camera de ardere, motorul termic, mecanismele de transmitere a mişcării la axe şi axele portelice şi elicele
Bateria de acumulatori, motorul birotativ de curent continuu şi axele portelice cu elicele
Traiectoria submarină a torpilei se poate împărţi în:
Traiectoria orizontală şi traiectoria autodirijată
Traiectoria autodirijată şi traiectoria după „curba câinelui”
Traiectoria autonomă şi traiectoria autodirijată
Traiectoria programată activă şi traiectoria nedirijată în două puncte
Sistemul de comandă a traiectoriei torpilei în plan vertical asigură:
Iniţierea exploziei la impactul cu ţinta
Conducerea torpilei pe baza semnalelor eroare măsurate de către sistemul de autodirijare în plan vertical
Menţinerea torpilei la imersiunea de marş până la contactul magnetic cu ţinta
Măsurarea distanţei torpilei faţă de fundul apei
Sistemul de comandă a traiectoriei torpilei în plan orizontal asigură:
Orientarea instalaţiei de lansare a torpilei pe direcţia drumului de luptă calculat de către centrala de lansare
Stabilizarea torpilei la ruliu
Urmărirea ţintei pe drumul de evitare
Menţinerea drumului torpilei pe traiectoria programată
Sistemul de autodirijare al torpilei este destinat pentru:
Descoperirea, determinarea poziţiei şi elaborarea comenzilor necesare conducerii torpilei pe drumul de atac
Determinarea poziţiei ţintei faţă de torpilă şi iniţierea exploziei la ţintă
Menţinerea torpilei pe traiectoria programată
Descoperirea ţintei faţă de un sistem de referinţă legat de torpilă şi elaborarea coordonatelor punctului de impact cu ţinta
Sistemul de autodirijare al torpilei asigură:
Determinarea punctului de contact acustic cu ţinta
Redescoperirea ţintei şi conducerea torpilei spre impactul sigur cu ţinta
Comanda cârmelor pentru menţinerea drumului de evitare
Menţinerea torpilei pe traiectoria programată
Aparatura de aprindere fără contact a torpilei este compusă din:
Dispozitiv de recepţie, bloc sesizor şi aparat de aprindere
Dispozitiv de emisie, dispozitiv de recepţie şi aparat de aprindere
Dispozitiv de emisie – recepţie şi amplificator de semnal
Amplificator de tensiune, detector de fază, bloc de execuţie şi încărcătură de amorsare
Schema electrică generală a unei torpile antisubmarin este alcătuită din
Sursa de energie electrică, convertizor cu stabilizator de frecvenţă şi motorul electric de curent continuu
Sursa de energie electrică, instalaţia de forţă a torpilei şi blocul amplificator al sistemului de explozie fără contact
Bateria cu acumulatori, convertizor cu stabilizator de frecvenţă şi bobinele de recepţie ale aparatului de aprindere fără contact
Motorul electric, aparatul de iluminat şi înregistratorul parametrilor mişcării torpilei pe traiectorie
Distanţa de acţiune a aparatului de aprindere fără contact al torpilei influenţează:
Dimensiunile zonei de lovire a ţintei
Amploarea efectului magnetic la ţintă
Coarda medie probabilă de deplasare a centrului de greutate al torpilei
Eroarea de determinare a punctului de contact acustic cu ţinta
Încărcătura de explozie a torpilei reprezintă:
Un element al componentei de luptă a bombei antisubmarin
O componentă cu rol în realizarea efectului distructiv la ţintă;
Un produs de deflagraţie
Un amestec exploziv cu proprietăţi de iniţiere
Condiţiile funcţionării normale a aparatului de aprindere fără contact al torpilei pot fi influenţate de:
Câmpurile fizice adiacente submarinelor
Sensibilitatea încărcăturii de explozie care echipează componenta de luptă
Gradul de stabilizare la ambardee al torpilei
Eroarea de determinare a elementelor vântului aparent
Conducerea torpilei pe traiectoria autodirijată are la bază principiul:
ţinta se deplasează rectiliniu şi uniform pe durata traiectului torpilei
Menţinerea nulă a relevmentului prova la ţintă;
Menţinerea ţintei pe relevment prova de 100 grade
Menţinerea torpilei pe traiectoria programată
Activarea exploziei componentei de luptă din torpilă poate avea loc:
La impactul cu fundul apei
La trecerea peste o distanţă limită faţă de ţintă
La apropierea de ţintă la mai puţin de 5 metri
La epuizarea resurselor energetice ale torpilei
Stabilizarea torpilei pe traiectoria autonomă în plan vertical este realizată:
Hidrodinamic;
Cu giroscoapele libere şi diferenţiale de asietă
Cu regulatorul de imersiune cu pendul
Giroscopic, de către automatul giroscopic de drum
Bombele reactive antisubmarin sunt compuse din:
Corpul bombei încărcat şi motor rachetă
Aparat de aprindere, corpul bombei încărcat, motor rachetă şi stabilizatorul
Componenta de luptă şi stabilizatorul
Corpul bombei încărcat
Bombele clasice antisubmarin sunt compuse din:
Corpul bombei încărcat şi motor rachetă
Aparat de aprindere, motor rachetă şi stabilizatorul
Corpul bombei încărcat şi stabilizatorul
Aparat de aprindere şi corpul bombei încărcat
Aparatul de aprindere al bombelor reactive antisubmarin asigură:
Explozia bombei antisubmarin după 20 sec. De la impactul cu apa
Explozia bombei antisubmarin după parcurgerea a 10 m de la impactul cu apa
Explozia bombei antisubmarin la expirarea timpului de întârziere reglat înainte de lansare
Explozia bombei antisubmarin la impactul cu ţinta sau cu fundul tare al mării la imersiuni de sub 10 m
Aparatul de aprindere care echipează bomba clasică antisubmarin este alcătuit din:
Dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei
Dispozitiv de reglare a timpului de întârziere a exploziei, dispozitiv pirotehnic de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei
Dispozitiv de reglare a timpului de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei
Dispozitiv pirotehnic de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei
Motorul rachetă care echipează bomba reactivă antisubmarin face parte din grupa motoarelor:
Motoarelor rachetă chimice cu combustibil solid
Motoarelor rachetă cu combustibil lichid
Turbopropulsoare
Aeroreactive cu reacţie directă
Corpul componentei de luptă a bombei reactive antisubmarin este destinată pentru:
Dispunerea încărcăturii de luptă şi asigurarea flotabilităţii pozitive necesare
Asigurarea manevrării şi lansării în siguranţă a bombei până la activarea ei
înmagazinării încărcăturii de exploziv şi a aparaturii de autodirijare
Depozitarea explozivului, aparaturii funcţionale şi asigurarea rezistenţei mecanice corespunzătoare solicitărilor la care este supusă
{"name":"ASA", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your understanding of marine mines and their mechanisms with this comprehensive quiz. Designed for enthusiasts and professionals alike, it covers essential concepts related to mine types, functionalities, and safety measures.102 challenging questionsMultiple choice formatImmediate feedback on your answers","img":"https:/images/course7.png"}