mine 61-119
61) Sistemul de dragaj electromagnetic şi acustic este compus din:
a ) sistem de remorcaj, sistem de derivare şi imersare, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere;
b ) sistem de remorcaj, vinci de dragaj, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere;
c ) sistem de remorcaj, sistem de derivare şi imersare, sistem de susţinere şi elementele active ale drăgii;
d ) sistem de remorcaj, vinci de dragaj, sistem de susţinere şi elementele active ale drăgii
62) Drăgile magnetice operaţionale sunt reprezentate de :
a ) drăgile remorcate cu buclă închisă;
b ) drăgile electromagnetice cu bobină;
c ) drăgile mecanice împerecheate;
d ) drăgile acustice;
63) Dragajul prin influenţă al minelor fără contact poate fi obstrucţionat prin utilizarea de:
a ) mecanisme de armare cu avansată a minei;
b ) numărătoare de pase ale minei;
c ) mecanisme de secretizare ale minei;
d ) dispozitive de autodistrugere ale minei
64) Din punct de vedere constructiv torpila este compusă din:
a ) compartimentul surselor de energie, flotorul cozii şi cadrul cu cârme şi elicele;
b ) corpul torpilei, instalaţia energetică, sistemele de comandă a mişcării torpilei pe traiectorie, sistemul de autodirijare şi aparate de aprindere;
c ) încărcătura utilă şi torpila-vector;
d ) conul de luptă(de exerciţiu), compartimentul surselor de energie şi aparatele de comandă pe traiectorie a torpilei.
65) Instalaţia energetică a torpilei mecanice are în compunere:
a ) bateria de acumulatori, rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul termic şi arborele portelice şi elicele;
b ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul birotativ de curent continuu, axele portelice şi elicele;
c ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, camera de ardere, motorul termic, mecanismele de transmitere a mişcării la axe şi axele portelice şi elicele;
d ) bateria de acumulatori, motorul birotativ de curent continuu şi axele portelice cu elicele
66) Conducerea torpilei pe traiectorie se realizează de către:
a ) automatul giroscopic de drum, regulatorul de imersiune cu pendul şi stabilizatorul de ruliu;
b ) regulatorul de imersiune cu pendul, silfonul, servomotorul cârmelor verticale şi stabilizatorul de ruliu;
c ) automatul giroscopic de drum, servomotorul cârmelor verticale şi stabilizatorul de ruliu;
d ) automatul giroscopic de drum, servomotorul cârmelor verticale şi orizontale şi stabilizatorul de ruliu.
67) Regulatorul de presiune din compunerea instalaţiei de forţă a torpilei propulsate cu motor termic are rolul :
a ) de a furniza aer la o presiune constantă;
b ) de a furniza aer de presiune medie (20kgf/cm2);
c ) de a furniza aer de presiune joasă (12 kgf/cm2);
d ) de a micşora presiunea aerului din rezervor până la valorile necesare bunei funcţionări a instalaţiei de forţă (20 kgf/cm2 şi, respectiv 12kgf/cm2).
68) Instalaţia de lansare a torpilelor de pe navele de suprafaţă este de tip:
a ) pneumatic;
b ) hidraulic;
c ) mecanic;
d ) electromecanic;
69) Cadrul cu cârme şi elice al torpilei asigură:
a ) destabilizarea torpilei pe traiectoriile programată şi autodirijată;
b ) determinarea punctului de contact acustic cu ţinta;
c ) forţa de tracţiune necesară propulsiei torpilei pe traiectorie;
d ) conducerea torpilei în tub.
70) În plan vertical, conducerea torpilei pe traiectoria autonomă este executată:
a ) inerţial;
b ) la imersiunea reglată;
c ) la comanda sistemului de autodirijare;
d ) cu giroscopul de drum prin menţinerea relevmentului prova zero.
71) Conducerea torpilei pe traiectoria autodirijată se face pe baza principiului:
a ) ţinta se deplasează rectiliniu şi uniform pe toată durata traiectului torpilei;
b ) torpila alege metoda de dirijare în funcţie de clasa ţintei de combătut;
c ) torpila menţine ţinta pe relevment prova de 90 grade;
d ) traiectoria de apropiere a torpilei de ţină se face pe ”curba câinelui”.
72) Pe timpul deplasării torpilei în tubul lanstorpilă se desfăşoară următoarele fenomene :
a ) începe funcţionarea motorului propulsor;
b ) este lansat giroscopul de ambardee;
c ) sunt deblocate giroscoapele libere şi diferenţiale de tangaj;
d ) este armat aparatul de aprindere fără contact;
73) Autodirijarea torpilelor anti-navă utilizează următoarele metode în 2 puncte:
a ) metoda directă;
b ) metoda apropierii pe spirală;
c ) metoda apropierii cu avans unghiular;
d ) metoda apropierii elicoidale;
74) Algoritmul celei de a doua căutări a ţintei la torpila 53-VA diferă în funcţie de:
a ) raza maximă de curbură a traiectoriei cinematice a torpilei;
b ) distanţa la care s-a întrerupt recepţia oscilaţiilor hidrodinamice de la ţintă;
c ) diferenţa rămasă pentru cursa torpilei în regim de teledirijare;
d ) valoarea coeficientului de suprasarcină pe curba cinematică de dirijare;
75) Sistemul de comandă automată a mişcării torpilei pe traiectorie nu are rol în:
a ) menţinerea torpilei pe traiectoria programată;
b ) măsurarea şi reglarea abaterilor pentru menţinerea torpilei pe traiectorie;
c ) determinarea şi indicarea coordonatelor de mişcare ale ţintei;
d ) comanda servomotoarelor cârmelor pe baza legii de reglare după abatere;
76) Conducerea torpilei pe traiectorie în plan vertical este asigurată de:
a ) automatul giroscopic de drum;
b ) regulatorul de imersiune cu pendul;
c ) stabilizatorul de ruliu;
d ) aparatul de siguranţă cu piston hidrostatic.
77) Aparatul de aprindere inerţial al torpilei se armează :
a ) la sfârşitul cursei programate;
b ) după parcurgerea a aproximativ 110-140 m de la lansare;
c ) după iniţierea încărcăturii de amorsare;
d ) la lansarea din tubul lanstorpilă
78) Sistemul de autodirijare al torpilei asigură:
a ) menţinerea torpilei pe traiectoria prestabilită;
b ) nedescoperirea ţintei şi conducerea topilei spre impactul cu ţinta;
c ) căutarea,descoperirea, prinderea, încadrarea şi urmărirea amprentei magnetice;
d ) comanda servomotoarelor cârmelor de ruliu;
79) Mişcarea torpilei pe traiectoria autonomă orizontală conţine următoarele elemente:
a ) giraţia de convergenţă;
b ) urmărirea ţintei pe drumul de atac;
c ) giraţia de unghiulare;
d ) ieşirea torpilei la imersiunea reglată.
80) Stabilizarea torpilei la ruliu are rolul:
a ) distribuţiei uniforme a maselor interne;
b ) maximizarea efectului la ţintă;
c ) separării conducerii torpilei în planul orizontal şi în planul vertical;
d ) creşterii cursei maxime;
81) Instalaţia energetică a torpilei electrice este compusă din:
a ) bateria de acumulatori, rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul termic şi arborele portelice şi elicele;
b ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul birotativ de curent continuu, axele portelice şi elicele;
c ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, camera de ardere, motorul termic, mecanismele de transmitere a mişcării la axe şi axele portelice şi elicele;
d ) bateria de acumulatori, motorul birotativ de curent continuu şi axele portelice cu elicele.
82) Traiectoria submarină a torpilei se poate împărţi în:
a ) traiectoria orizontală şi traiectoria autodirijată;
b ) traiectoria autodirijată şi traiectoria după „curba câinelui”;
c ) traiectoria autonomă şi traiectoria autodirijată;
d ) traiectoria programată activă şi traiectoria nedirijată în două puncte;
83) Sistemul de comandă a traiectoriei torpilei în plan vertical asigură:
a ) iniţierea exploziei la impactul cu ţinta;
b ) conducerea torpilei pe baza semnalelor eroare măsurate de către sistemul de autodirijare în plan vertical;
c ) menţinerea torpilei la imersiunea de marş până la contactul magnetic cu ţinta ;
d ) măsurarea distanţei torpilei faţă de fundul apei;
84) Sistemul de comandă a traiectoriei torpilei în plan orizontal asigură:
a ) orientarea instalaţiei de lansare a torpilei pe direcţia drumului de luptă calculat de către centrala de lansare;
b ) stabilizarea torpilei la ruliu;
c ) urmărirea ţintei pe drumul de evitare;
d ) menţinerea drumului torpilei pe traiectoria programată
85) Sistemul de autodirijare al torpilei este destinat pentru:
a ) descoperirea, determinarea poziţiei şi elaborarea comenzilor necesare conducerii torpilei pe drumul de atac;
b ) determinarea poziţiei ţintei faţă de torpilă şi iniţierea exploziei la ţintă;
c ) menţinerea torpilei pe traiectoria programată;
d ) descoperirea ţintei faţă de un sistem de referinţă legat de torpilă şi elaborarea coordonatelor punctului de impact cu ţinta;
86) Sistemul de autodirijare al torpilei asigură:
a ) determinarea punctului de contact acustic cu ţinta;
b ) redescoperirea ţintei şi conducerea torpilei spre impactul sigur cu ţinta;
c ) comanda cârmelor pentru menţinerea drumului de evitare;
d ) menţinerea torpilei pe traiectoria programată;
87) Aparatura de aprindere fără contact a torpilei este compusă din:
a ) dispozitiv de recepţie, bloc sesizor şi aparat de aprindere;
b ) dispozitiv de emisie, dispozitiv de recepţie şi aparat de aprindere;
c ) dispozitiv de emisie – recepţie şi amplificator de semnal;
d ) amplificator de tensiune, detector de fază, bloc de execuţie şi încărcătură de amorsare;
88) Schema electrică generală a unei torpile antisubmarin este alcătuită din:
a ) sursa de energie electrică, convertizor cu stabilizator de frecvenţă şi motorul electric de curent continuu;
b ) sursa de energie electrică, instalaţia de forţă a torpilei şi blocul amplificator al sistemului de explozie fără contact;
c ) bateria cu acumulatori, convertizor cu stabilizator de frecvenţă şi bobinele de recepţie ale aparatului de aprindere fără contact;
d ) motorul electric, aparatul de iluminat şi înregistratorul parametrilor mişcării torpilei pe traiectorie;
89) Distanţa de acţiune a aparatului de aprindere fără contact al torpilei influenţează:
a ) dimensiunile zonei de lovire a ţintei;
b ) amploarea efectului magnetic la ţintă;
c ) coarda medie probabilă de deplasare a centrului de greutate al torpilei;
d ) eroarea de determinare a punctului de contact acustic cu ţinta
90) Încărcătura de explozie a torpilei reprezintă:
a ) un element al componentei de luptă a bombei antisubmarin;
b ) o componentă cu rol în realizarea efectului distructiv la ţintă;
c ) un produs de deflagraţie;
d ) un amestec exploziv cu proprietăţi de iniţiere
91) Condiţiile funcţionării normale a aparatului de aprindere fără contact al torpilei pot fi influenţate de:
a ) câmpurile fizice adiacente submarinelor;
b ) sensibilitatea încărcăturii de explozie care echipează componenta de luptă;
c ) gradul de stabilizare la ambardee al torpilei;
d ) eroarea de determinare a elementelor vântului aparent.
92) Conducerea torpilei pe traiectoria autodirijată are la bază principiul:
a ) ţinta se deplasează rectiliniu şi uniform pe durata traiectului torpilei;
b ) menţinerea nulă a relevmentului prova la ţintă;
c ) menţinerea ţintei pe relevment prova de 100 grade;
d ) menţinerea torpilei pe traiectoria programată
93) Activarea exploziei componentei de luptă din torpilă poate avea loc:
a ) la impactul cu fundul apei;
b ) la trecerea peste o distanţă limită faţă de ţintă;
c ) la apropierea de ţintă la mai puţin de 5 metri;
d ) la epuizarea resurselor energetice ale torpilei;
94) Stabilizarea torpilei pe traiectoria autonomă în plan vertical este realizată:
a ) hidrodinamic;
b ) cu giroscoapele libere şi diferenţiale de asietă;
c ) cu regulatorul de imersiune cu pendul;
d ) giroscopic, de către automatul giroscopic de drum.
95) Bombele reactive antisubmarin sunt compuse din:
a ) corpul bombei încărcat şi motor rachetă;
b ) aparat de aprindere, corpul bombei încărcat, motor rachetă şi stabilizatorul;
c ) componenta de luptă şi stabilizatorul;
d ) corpul bombei încărcat;
96) Bombele clasice antisubmarin sunt compuse din:
a ) corpul bombei încărcat şi motor rachetă;
b ) aparat de aprindere, motor rachetă şi stabilizatorul;
c ) corpul bombei încărcat şi stabilizatorul;
d ) aparat de aprindere şi corpul bombei încărcat;
97) Aparatul de aprindere al bombelor reactive antisubmarin asigură:
a ) explozia bombei antisubmarin după 20 sec. de la impactul cu apa;
b ) explozia bombei antisubmarin după parcurgerea a 10 m de la impactul cu apa;
c ) explozia bombei antisubmarin la expirarea timpului de întârziere reglat înainte de lansare;
d ) explozia bombei antisubmarin la impactul cu ţinta sau cu fundul tare al mării la imersiuni de sub 10 m;
98) Aparatul de aprindere care echipează bomba clasică antisubmarin este alcătuit din:
a ) dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei;
b ) dispozitiv de reglare a timpului de întârziere a exploziei, dispozitiv pirotehnic de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei; +c ) dispozitiv de reglare a timpului de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei;
d ) dispozitiv pirotehnic de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei;
99) Motorul rachetă care echipează bomba reactivă antisubmarin face parte din grupa motoarelor:
a ) motoarelor rachetă chimice cu combustibil solid;
b ) motoarelor rachetă cu combustibil lichid;
c ) turbopropulsoare;
d ) aeroreactive cu reacţie directă.
100) Corpul componentei de luptă a bombei reactive antisubmarin este destinată pentru:
a ) dispunerea încărcăturii de luptă şi asigurarea flotabilităţii pozitive necesare;
b ) asigurarea manevrării şi lansării în siguranţă a bombei până la activarea ei;
c ) înmagazinării încărcăturii de exploziv şi a aparaturii de autodirijare;
d ) depozitarea explozivului, aparaturii funcţionale şi asigurarea rezistenţei mecanice corespunzătoare solicitărilor la care este supusă
101) În camera de ardere motorului reactiv al bombelor antisubmarin trebuie să aibă loc:
a ) procese termochimice de formare şi destindere a gazelor de ardere;
b ) curgerea permanentă a gazelor nearse;
c ) difuzia căldurii de combustie în toată masa bombei;
d ) detonaţia încărcăturii de propulsie;
102) Încărcătura de amorsare de la bombele reactive antisubmarin are rolul de a:
a ) iniţia explozia încărcăturii de exploziv;
b ) aprinde încărcătura de pulbere a motorului rachetă;
c ) produce agentul de lucru care generează forţa de tracţiune a motorului rachetă;
d ) arunca bomba reactivă de pe lansator.
103) Începerea funcţionării aparatului de aprindere a bombei clasice antisubmarin este determinată de :
a ) presiunea hidrostatică reglată;
b ) impactul cu apa;
c ) părăsirea instalaţiei de lansare;
d ) epuizarea timpului reglat pentru autodistrugere;
104) Începerea funcţionării aparatului de aprindere al bombei reactive antisubmarin este determinată de :
a ) presiunea hidrostatică reglată;
b ) impactul cu apa;
c ) impactul submarinul sau cu fundul tare al mării;
d ) părăsirea instalaţiei de lansare.
105) Pregătirea finală a bombelor antisubmarin se va face:
a ) când nava este la cheu;
b ) când nava este în radă;
c ) când nava este în şantier;
d ) când nava se află în marş spre raionul de lansare;
106) Bombele clasice antisubmarin se lansează cu instalaţia de tipul:
a ) rampe de lansare;
b ) lansator cu plan înclinat;
c ) lansator cu tuburi de ghidare;
d ) lansator tip catapultă
107) Bombele reactive antisubmarin se lansează cu instalaţia de tipul:
a ) rampe de lansare;
b ) container de ghidare;
c ) lansator cu tuburi de ghidare;
d ) lansator tip catapultă.
108) Rolul substanţelor stabilizatoare din compunerea combustibilului motorului reactiv al bombelor antisubmarin constă în:
a ) asigurarea stabilităţii fizice pe timpul depozitării, manipulării, exploatării;
b ) descompunerea combustibilului sub influenţa unor acţiuni exterioare;
c ) menţinerea neschimbate un timp cât mai îndelungat a proprietăţilor fizico-chimice şi termochimice; +
d ) sensibilizarea încărcăturii de propulsie a motorului rachetă.
109) Care dintre următoarele forţe au rol în armarea la distanţă a aparatului de aprindere al bombei reactive antisubmarin:
a ) forţa centrifugă datorată mişcării de stabilizare a bombei pe traiectorie;
b ) forţa de inerţie axială la impactul cu apa;
c ) forţa de presiune hidrostatică corespunzătoare imersiunii reglate;
d ) forţa maximă de tracţiune a motorului rachetă.
110) Comanda exploziei la bombele reactive antisubmarin poate fi asigurată:
a ) inerţial – la impactul cu fundul apei;
b ) prin influenţă – la creşterea valorii parametrului ce caracterizează câmpul acustic al submarinului;
c ) chimic – la expirarea timpului fixat la mecanismul lichidator al aparatului de aprindere;
d ) prin simpatie – la explozia unei bombe vecine.
111) Rolul aparatului de aprindere al bombelor antisubmarin constă în:
a ) producerea exploziei după imersiunea reglată, la expirarea timpului de autodistrugere;
c ) preluarea semnalului generat la ciocnirea bombei cu ţinta sau cu fundul mării şi transformarea lui în undă acustică;
d ) iniţierea exploziei la trecerea bombei pe lângă ţintă la o distanţă determinată.
b ) producerea exploziei la impactul cu apa;
112) Stabilizarea bombelor reactive pe traiectoria aeriană se asigură prin:
a ) menţinerea la valoarea zero a unghiului de ruliu;
b ) utilizarea stabilizării aerodinamice;
c ) menţinerea fixă a axei de simetrie a bombei în spaţiu pe toată durata de zbor;
d ) mişcarea de translaţie de-a lungul traiectoriei simultan cu mişcarea de rotaţie în jurul axei sale longitudinale.
113) Instalaţia de lansare a bombelor reactive antisubmarin asigură:
a ) fixarea sigură a torpilei în instalaţie şi păstrarea un timp îndelungat;
b ) executarea în siguranţă a lansărilor de torpile;
c ) orientarea cu precizie a bombei în planul de lansare;
d ) armarea aparatului de aprindere la lansare;
114) Următorul fenomen este măreşte puterea motoarelor rachetă ale bombelor reactive antisubmarin:
a ) creşterea temperaturii combustibilului solid din motor;
b ) arderea completă a combustibilului solid din motor;
c ) cedarea de căldură camerei de ardere şi ajutajului;
d ) detonaţia combustibilului la lansarea bombei pe traiectoria iniţială
115) Coordonatele punctului de întâlnire a bombei antisubmarin cu ţinta se determină de către aparatul central de calcul prin:
a ) rezolvarea patrulaterului de impact în diferite regimuri de lucru;
b ) colectarea şi prelucrarea finală a datelor despre ţintă;
c ) trasarea cercului impact;
d ) indicarea ţintei de combătut.
116) Siguranţa lansării torpilelor de la bordul navelor de suprafaţă se referă la:
a ) securitatea echipajului şi navei pe toată perioada de exploatare la bord;
b ) semnalizarea şi blocarea funcţionării normale a circuitului de lansare pe timpul evenimentelor dorite;
c ) colectarea cu precizie crescută a datelor despre ţinta de combătut;
d ) executarea în siguranţă a lansărilor locale;
117) Sistemul de bombe reactive antisubmarin conţine:
a ) instalaţiile pentru lansarea rachetelor;
b ) centrala de conducere de la distanţă a lansărilor de rachete;
c ) bombele reactive antinavă specifice;
d ) sursa hidroacustică de măsurare a coordonatelor de poziţie ale submarinului;
118) Centrala de lansare a torpilelor antisubmarin reprezintă:
a ) o rampă teleghidată destinată lansării de torpile;
b ) un calculator de conducere în siguranţă a lansărilor de torpile;
c ) un echipament destinat controlului aparaturii de bord a torpilei;
d ) un sistem tehnic integrat unui radar de conducere a lansărilor;
119) Rezolvarea problemei de impact torpilă-ţintă constă în parcurgerea următoarei etape:
a ) rezolvarea problemei aritmetice de impact;
b ) rezolvarea problemei cinematice de întâlnire;
c ) elaborarea abaterii de la drumul de luptă şi a distanţei de lansare;
d ) urmărirea efectului la ţintă
{"name":"mine 61-119", "url":"https://www.quiz-maker.com/QQQCMF4E6","txt":"61) Sistemul de dragaj electromagnetic şi acustic este compus din:, 62) Drăgile magnetice operaţionale sunt reprezentate de :","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}