Mine 61-119
Underwater Warfare Quiz
Test your knowledge on advanced underwater warfare systems, including the technology behind torpedoes and mines. This quiz is designed for enthusiasts and professionals alike, challenging you with detailed multiple-choice questions.
Prepare yourself for:
- 60 comprehensive questions
- A focus on electromagnetic and acoustic systems
- Measurement of your understanding in underwater combat technology
61) Sistemul de dragaj electromagnetic şi acustic este compus din:
A ) sistem de remorcaj, sistem de derivare şi imersare, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere;
B ) sistem de remorcaj, vinci de dragaj, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere;
C ) sistem de remorcaj, sistem de derivare şi imersare, sistem de susţinere şi elementele active ale drăgii;
D ) sistem de remorcaj, vinci de dragaj, sistem de susţinere şi elementele active ale drăgii
62) Drăgile magnetice operaţionale sunt reprezentate de :
A ) drăgile remorcate cu buclă închisă;
B ) drăgile electromagnetice cu bobină;
C ) drăgile mecanice împerecheate;
D ) drăgile acustice;
63) Dragajul prin influenţă al minelor fără contact poate fi obstrucţionat prin utilizarea de:
A ) mecanisme de armare cu avansată a minei;
B ) numărătoare de pase ale minei;
C ) mecanisme de secretizare ale minei;
D ) dispozitive de autodistrugere ale minei
64) Din punct de vedere constructiv torpila este compusă din:
A ) compartimentul surselor de energie, flotorul cozii şi cadrul cu cârme şi elicele;
B ) corpul torpilei, instalaţia energetică, sistemele de comandă a mişcării torpilei pe traiectorie, sistemul de autodirijare şi aparate de aprindere;
C ) încărcătura utilă şi torpila-vector;
D ) conul de luptă(de exerciţiu), compartimentul surselor de energie şi aparatele de comandă pe traiectorie a torpilei.
65) Instalaţia energetică a torpilei mecanice are în compunere:
A ) bateria de acumulatori, rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul termic şi arborele portelice şi elicele;
B ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul birotativ de curent continuu, axele portelice şi elicele;
C ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, camera de ardere, motorul termic, mecanismele de transmitere a mişcării la axe şi axele portelice şi elicele;
D ) bateria de acumulatori, motorul birotativ de curent continuu şi axele portelice cu elicele
66) Conducerea torpilei pe traiectorie se realizează de către:
A ) automatul giroscopic de drum, regulatorul de imersiune cu pendul şi stabilizatorul de ruliu;
B ) regulatorul de imersiune cu pendul, silfonul, servomotorul cârmelor verticale şi stabilizatorul de ruliu;
C ) automatul giroscopic de drum, servomotorul cârmelor verticale şi stabilizatorul de ruliu;
D ) automatul giroscopic de drum, servomotorul cârmelor verticale şi orizontale şi stabilizatorul de ruliu.
67) Regulatorul de presiune din compunerea instalaţiei de forţă a torpilei propulsate cu motor termic are rolul :
A ) de a furniza aer la o presiune constantă;
B ) de a furniza aer de presiune medie (20kgf/cm2);
C ) de a furniza aer de presiune joasă (12 kgf/cm2);
D ) de a micşora presiunea aerului din rezervor până la valorile necesare bunei funcţionări a instalaţiei de forţă (20 kgf/cm2 şi, respectiv 12kgf/cm2).
68) Instalaţia de lansare a torpilelor de pe navele de suprafaţă este de tip:
A ) pneumatic;
B ) hidraulic;
C ) mecanic;
D ) electromecanic;
69) Cadrul cu cârme şi elice al torpilei asigură:
A ) destabilizarea torpilei pe traiectoriile programată şi autodirijată;
B ) determinarea punctului de contact acustic cu ţinta;
C ) forţa de tracţiune necesară propulsiei torpilei pe traiectorie;
D ) conducerea torpilei în tub.
70) În plan vertical, conducerea torpilei pe traiectoria autonomă este executată:
A ) inerţial;
B ) la imersiunea reglată;
C ) la comanda sistemului de autodirijare;
D ) cu giroscopul de drum prin menţinerea relevmentului prova zero.
71) Conducerea torpilei pe traiectoria autodirijată se face pe baza principiului:
A ) ţinta se deplasează rectiliniu şi uniform pe toată durata traiectului torpilei;
B ) torpila alege metoda de dirijare în funcţie de clasa ţintei de combătut;
C ) torpila menţine ţinta pe relevment prova de 90 grade;
D ) traiectoria de apropiere a torpilei de ţină se face pe ”curba câinelui”.
72) Pe timpul deplasării torpilei în tubul lanstorpilă se desfăşoară următoarele fenomene :
A ) începe funcţionarea motorului propulsor;
B ) este lansat giroscopul de ambardee;
C ) sunt deblocate giroscoapele libere şi diferenţiale de tangaj;
D ) este armat aparatul de aprindere fără contact;
73) Autodirijarea torpilelor anti-navă utilizează următoarele metode în 2 puncte:
A ) metoda directă;
B ) metoda apropierii pe spirală;
C ) metoda apropierii cu avans unghiular;
D ) metoda apropierii elicoidale;
74) Algoritmul celei de a doua căutări a ţintei la torpila 53-VA diferă în funcţie de:
A ) raza maximă de curbură a traiectoriei cinematice a torpilei;
B ) distanţa la care s-a întrerupt recepţia oscilaţiilor hidrodinamice de la ţintă;
C ) diferenţa rămasă pentru cursa torpilei în regim de teledirijare;
D ) valoarea coeficientului de suprasarcină pe curba cinematică de dirijare;
75) Sistemul de comandă automată a mişcării torpilei pe traiectorie nu are rol în:
A ) menţinerea torpilei pe traiectoria programată;
B ) măsurarea şi reglarea abaterilor pentru menţinerea torpilei pe traiectorie;
C ) determinarea şi indicarea coordonatelor de mişcare ale ţintei;
D ) comanda servomotoarelor cârmelor pe baza legii de reglare după abatere;
76) Conducerea torpilei pe traiectorie în plan vertical este asigurată de:
A ) automatul giroscopic de drum;
B ) regulatorul de imersiune cu pendul;
C ) stabilizatorul de ruliu;
D ) aparatul de siguranţă cu piston hidrostatic.
77) Aparatul de aprindere inerţial al torpilei se armează :
A ) la sfârşitul cursei programate;
B ) după parcurgerea a aproximativ 110-140 m de la lansare;
C ) după iniţierea încărcăturii de amorsare;
D ) la lansarea din tubul lanstorpilă
78) Sistemul de autodirijare al torpilei asigură:
A ) menţinerea torpilei pe traiectoria prestabilită;
B ) nedescoperirea ţintei şi conducerea topilei spre impactul cu ţinta;
C ) căutarea,descoperirea, prinderea, încadrarea şi urmărirea amprentei magnetice;
D ) comanda servomotoarelor cârmelor de ruliu;
79) Mişcarea torpilei pe traiectoria autonomă orizontală conţine următoarele elemente:
A ) giraţia de convergenţă;
B ) urmărirea ţintei pe drumul de atac;
C ) giraţia de unghiulare;
D ) ieşirea torpilei la imersiunea reglată.
80) Stabilizarea torpilei la ruliu are rolul:
A ) distribuţiei uniforme a maselor interne;
B ) maximizarea efectului la ţintă;
C ) separării conducerii torpilei în planul orizontal şi în planul vertical;
D ) creşterii cursei maxime;
81) Instalaţia energetică a torpilei electrice este compusă din:
A ) bateria de acumulatori, rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul termic şi arborele portelice şi elicele;
B ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul birotativ de curent continuu, axele portelice şi elicele;
C ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, camera de ardere, motorul termic, mecanismele de transmitere a mişcării la axe şi axele portelice şi elicele;
D ) bateria de acumulatori, motorul birotativ de curent continuu şi axele portelice cu elicele.
82) Traiectoria submarină a torpilei se poate împărţi în:
A ) traiectoria orizontală şi traiectoria autodirijată;
B ) traiectoria autodirijată şi traiectoria după „curba câinelui”;
C ) traiectoria autonomă şi traiectoria autodirijată;
D ) traiectoria programată activă şi traiectoria nedirijată în două puncte;
83) Sistemul de comandă a traiectoriei torpilei în plan vertical asigură:
A ) iniţierea exploziei la impactul cu ţinta;
B ) conducerea torpilei pe baza semnalelor eroare măsurate de către sistemul de autodirijare în plan vertical;
C ) menţinerea torpilei la imersiunea de marş până la contactul magnetic cu ţinta ;
D ) măsurarea distanţei torpilei faţă de fundul apei;
84) Sistemul de comandă a traiectoriei torpilei în plan orizontal asigură:
A ) orientarea instalaţiei de lansare a torpilei pe direcţia drumului de luptă calculat de către centrala de lansare;
B ) stabilizarea torpilei la ruliu;
C ) urmărirea ţintei pe drumul de evitare;
D ) menţinerea drumului torpilei pe traiectoria programată
85) Sistemul de autodirijare al torpilei este destinat pentru:
A ) descoperirea, determinarea poziţiei şi elaborarea comenzilor necesare conducerii torpilei pe drumul de atac;
B ) determinarea poziţiei ţintei faţă de torpilă şi iniţierea exploziei la ţintă;
C ) menţinerea torpilei pe traiectoria programată;
D ) descoperirea ţintei faţă de un sistem de referinţă legat de torpilă şi elaborarea coordonatelor punctului de impact cu ţinta;
86) Sistemul de autodirijare al torpilei asigură:
A ) determinarea punctului de contact acustic cu ţinta;
B ) redescoperirea ţintei şi conducerea torpilei spre impactul sigur cu ţinta;
C ) comanda cârmelor pentru menţinerea drumului de evitare;
D ) menţinerea torpilei pe traiectoria programată;
87) Aparatura de aprindere fără contact a torpilei este compusă din:
A ) dispozitiv de recepţie, bloc sesizor şi aparat de aprindere;
B ) dispozitiv de emisie, dispozitiv de recepţie şi aparat de aprindere;
C ) dispozitiv de emisie – recepţie şi amplificator de semnal;
D ) amplificator de tensiune, detector de fază, bloc de execuţie şi încărcătură de amorsare;
88) Schema electrică generală a unei torpile antisubmarin este alcătuită din:
A ) sursa de energie electrică, convertizor cu stabilizator de frecvenţă şi motorul electric de curent continuu;
B ) sursa de energie electrică, instalaţia de forţă a torpilei şi blocul amplificator al sistemului de explozie fără contact;
C ) bateria cu acumulatori, convertizor cu stabilizator de frecvenţă şi bobinele de recepţie ale aparatului de aprindere fără contact;
D ) motorul electric, aparatul de iluminat şi înregistratorul parametrilor mişcării torpilei pe traiectorie;
89) Distanţa de acţiune a aparatului de aprindere fără contact al torpilei influenţează:
A ) dimensiunile zonei de lovire a ţintei;
B ) amploarea efectului magnetic la ţintă;
C ) coarda medie probabilă de deplasare a centrului de greutate al torpilei;
D ) eroarea de determinare a punctului de contact acustic cu ţinta
90) Încărcătura de explozie a torpilei reprezintă:
A ) un element al componentei de luptă a bombei antisubmarin;
B ) o componentă cu rol în realizarea efectului distructiv la ţintă;
C ) un produs de deflagraţie;
D ) un amestec exploziv cu proprietăţi de iniţiere
91) Condiţiile funcţionării normale a aparatului de aprindere fără contact al torpilei pot fi influenţate de:
A ) câmpurile fizice adiacente submarinelor;
B ) sensibilitatea încărcăturii de explozie care echipează componenta de luptă;
C ) gradul de stabilizare la ambardee al torpilei;
D ) eroarea de determinare a elementelor vântului aparent.
92) Conducerea torpilei pe traiectoria autodirijată are la bază principiul:
A ) ţinta se deplasează rectiliniu şi uniform pe durata traiectului torpilei;
B ) menţinerea nulă a relevmentului prova la ţintă;
C ) menţinerea ţintei pe relevment prova de 100 grade;
D ) menţinerea torpilei pe traiectoria programată
93) Activarea exploziei componentei de luptă din torpilă poate avea loc:
A ) la impactul cu fundul apei;
B ) la trecerea peste o distanţă limită faţă de ţintă;
C ) la apropierea de ţintă la mai puţin de 5 metri;
D ) la epuizarea resurselor energetice ale torpilei;
94) Stabilizarea torpilei pe traiectoria autonomă în plan vertical este realizată:
A ) hidrodinamic;
B ) cu giroscoapele libere şi diferenţiale de asietă;
C ) cu regulatorul de imersiune cu pendul;
D ) giroscopic, de către automatul giroscopic de drum.
95) Bombele reactive antisubmarin sunt compuse din:
A ) corpul bombei încărcat şi motor rachetă;
B ) aparat de aprindere, corpul bombei încărcat, motor rachetă şi stabilizatorul;
C ) componenta de luptă şi stabilizatorul;
D ) corpul bombei încărcat;
96) Bombele clasice antisubmarin sunt compuse din:
A ) corpul bombei încărcat şi motor rachetă;
B ) aparat de aprindere, motor rachetă şi stabilizatorul;
C ) corpul bombei încărcat şi stabilizatorul;
D ) aparat de aprindere şi corpul bombei încărcat;
97) Aparatul de aprindere al bombelor reactive antisubmarin asigură:
A ) explozia bombei antisubmarin după 20 sec. De la impactul cu apa;
B ) explozia bombei antisubmarin după parcurgerea a 10 m de la impactul cu apa;
C ) explozia bombei antisubmarin la expirarea timpului de întârziere reglat înainte de lansare;
D ) explozia bombei antisubmarin la impactul cu ţinta sau cu fundul tare al mării la imersiuni de sub 10 m;
98) Aparatul de aprindere care echipează bomba clasică antisubmarin este alcătuit din:
A ) dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei;
B ) dispozitiv de reglare a timpului de întârziere a exploziei, dispozitiv pirotehnic de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei; +c ) dispozitiv de reglare a timpului de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei;
D ) dispozitiv pirotehnic de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei;
99) Motorul rachetă care echipează bomba reactivă antisubmarin face parte din grupa motoarelor:
A ) motoarelor rachetă chimice cu combustibil solid;
B ) motoarelor rachetă cu combustibil lichid;
C ) turbopropulsoare;
D ) aeroreactive cu reacţie directă.
100) Corpul componentei de luptă a bombei reactive antisubmarin este destinată pentru:
A ) dispunerea încărcăturii de luptă şi asigurarea flotabilităţii pozitive necesare;
B ) asigurarea manevrării şi lansării în siguranţă a bombei până la activarea ei;
C ) înmagazinării încărcăturii de exploziv şi a aparaturii de autodirijare;
D ) depozitarea explozivului, aparaturii funcţionale şi asigurarea rezistenţei mecanice corespunzătoare solicitărilor la care este supusă
101) În camera de ardere motorului reactiv al bombelor antisubmarin trebuie să aibă loc:
A ) procese termochimice de formare şi destindere a gazelor de ardere;
B ) curgerea permanentă a gazelor nearse;
C ) difuzia căldurii de combustie în toată masa bombei;
D ) detonaţia încărcăturii de propulsie;
102) Încărcătura de amorsare de la bombele reactive antisubmarin are rolul de a:
A ) iniţia explozia încărcăturii de exploziv;
B ) aprinde încărcătura de pulbere a motorului rachetă;
C ) produce agentul de lucru care generează forţa de tracţiune a motorului rachetă;
D ) arunca bomba reactivă de pe lansator.
103) Începerea funcţionării aparatului de aprindere a bombei clasice antisubmarin este determinată de :
A ) presiunea hidrostatică reglată;
B ) impactul cu apa;
C ) părăsirea instalaţiei de lansare;
D ) epuizarea timpului reglat pentru autodistrugere;
104) Începerea funcţionării aparatului de aprindere al bombei reactive antisubmarin este determinată de :
A ) presiunea hidrostatică reglată;
B ) impactul cu apa;
C ) impactul submarinul sau cu fundul tare al mării;
D ) părăsirea instalaţiei de lansare.
105) Pregătirea finală a bombelor antisubmarin se va face:
A ) când nava este la cheu;
B ) când nava este în radă;
C ) când nava este în şantier;
D ) când nava se află în marş spre raionul de lansare;
106) Bombele clasice antisubmarin se lansează cu instalaţia de tipul:
A ) rampe de lansare;
B ) lansator cu plan înclinat;
C ) lansator cu tuburi de ghidare;
D ) lansator tip catapultă
107) Bombele reactive antisubmarin se lansează cu instalaţia de tipul:
A ) rampe de lansare;
B ) container de ghidare;
C ) lansator cu tuburi de ghidare;
D ) lansator tip catapultă.
108) Rolul substanţelor stabilizatoare din compunerea combustibilului motorului reactiv al bombelor antisubmarin constă în:
A ) asigurarea stabilităţii fizice pe timpul depozitării, manipulării, exploatării;
B ) descompunerea combustibilului sub influenţa unor acţiuni exterioare;
C ) menţinerea neschimbate un timp cât mai îndelungat a proprietăţilor fizico-chimice şi termochimice; +
D ) sensibilizarea încărcăturii de propulsie a motorului rachetă.
109) Care dintre următoarele forţe au rol în armarea la distanţă a aparatului de aprindere al bombei reactive antisubmarin:
A ) forţa centrifugă datorată mişcării de stabilizare a bombei pe traiectorie;
B ) forţa de inerţie axială la impactul cu apa;
C ) forţa de presiune hidrostatică corespunzătoare imersiunii reglate;
D ) forţa maximă de tracţiune a motorului rachetă.
110) Comanda exploziei la bombele reactive antisubmarin poate fi asigurată:
A ) inerţial – la impactul cu fundul apei;
B ) prin influenţă – la creşterea valorii parametrului ce caracterizează câmpul acustic al submarinului;
C ) chimic – la expirarea timpului fixat la mecanismul lichidator al aparatului de aprindere;
D ) prin simpatie – la explozia unei bombe vecine.
111) Rolul aparatului de aprindere al bombelor antisubmarin constă în:
A ) producerea exploziei după imersiunea reglată, la expirarea timpului de autodistrugere;
C ) preluarea semnalului generat la ciocnirea bombei cu ţinta sau cu fundul mării şi transformarea lui în undă acustică;
D ) iniţierea exploziei la trecerea bombei pe lângă ţintă la o distanţă determinată.
B ) producerea exploziei la impactul cu apa;
112) Stabilizarea bombelor reactive pe traiectoria aeriană se asigură prin:
A ) menţinerea la valoarea zero a unghiului de ruliu;
B ) utilizarea stabilizării aerodinamice;
C ) menţinerea fixă a axei de simetrie a bombei în spaţiu pe toată durata de zbor;
D ) mişcarea de translaţie de-a lungul traiectoriei simultan cu mişcarea de rotaţie în jurul axei sale longitudinale.
113) Instalaţia de lansare a bombelor reactive antisubmarin asigură:
A ) fixarea sigură a torpilei în instalaţie şi păstrarea un timp îndelungat;
B ) executarea în siguranţă a lansărilor de torpile;
C ) orientarea cu precizie a bombei în planul de lansare;
D ) armarea aparatului de aprindere la lansare;
114) Următorul fenomen este măreşte puterea motoarelor rachetă ale bombelor reactive antisubmarin:
A ) creşterea temperaturii combustibilului solid din motor;
B ) arderea completă a combustibilului solid din motor;
C ) cedarea de căldură camerei de ardere şi ajutajului;
D ) detonaţia combustibilului la lansarea bombei pe traiectoria iniţială
115) Coordonatele punctului de întâlnire a bombei antisubmarin cu ţinta se determină de către aparatul central de calcul prin:
A ) rezolvarea patrulaterului de impact în diferite regimuri de lucru;
B ) colectarea şi prelucrarea finală a datelor despre ţintă;
C ) trasarea cercului impact;
D ) indicarea ţintei de combătut.
116) Siguranţa lansării torpilelor de la bordul navelor de suprafaţă se referă la:
A ) securitatea echipajului şi navei pe toată perioada de exploatare la bord;
B ) semnalizarea şi blocarea funcţionării normale a circuitului de lansare pe timpul evenimentelor dorite;
C ) colectarea cu precizie crescută a datelor despre ţinta de combătut;
D ) executarea în siguranţă a lansărilor locale;
117) Sistemul de bombe reactive antisubmarin conţine:
A ) instalaţiile pentru lansarea rachetelor;
B ) centrala de conducere de la distanţă a lansărilor de rachete;
C ) bombele reactive antinavă specifice;
D ) sursa hidroacustică de măsurare a coordonatelor de poziţie ale submarinului;
118) Centrala de lansare a torpilelor antisubmarin reprezintă:
A ) o rampă teleghidată destinată lansării de torpile;
B ) un calculator de conducere în siguranţă a lansărilor de torpile;
C ) un echipament destinat controlului aparaturii de bord a torpilei;
D ) un sistem tehnic integrat unui radar de conducere a lansărilor;
119) Rezolvarea problemei de impact torpilă-ţintă constă în parcurgerea următoarei etape:
A ) rezolvarea problemei aritmetice de impact;
B ) rezolvarea problemei cinematice de întâlnire;
C ) elaborarea abaterii de la drumul de luptă şi a distanţei de lansare;
D ) urmărirea efectului la ţintă
{"name":"Mine 61-119", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on advanced underwater warfare systems, including the technology behind torpedoes and mines. This quiz is designed for enthusiasts and professionals alike, challenging you with detailed multiple-choice questions. Prepare yourself for: 60 comprehensive questions A focus on electromagnetic and acoustic systems Measurement of your understanding in underwater combat technology","img":"https:/images/course5.png"}