19- 79
Engine Mechanics Quiz
Test your knowledge of engine mechanics with our comprehensive quiz designed for enthusiasts and professionals alike. Dive into the intricate details of engine components, forces, and motion with 30 challenging questions.
- Explore the physics behind engine performance
- Understand the mechanics of cylinders and pistons
- Challenge yourself with questions on engine design and fun
ctionality
Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de presiune a gazelor si a fortei de inertie a maselor in miscare alternativa produce uzura camasii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea acestei forte:
Se micsoreaza marimea maselor aflate in miscare alternativa;
Se actioneaza in vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate in cilindru;
Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor;
Se recurge la un motor cu aprindere prin scanteie.
Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de manivela la motoarele in patru timpi au rolul
De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie;
De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie;
De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si mometele acestora, realizand in acelasi timp si descarcarea momentelor interne ce incarca fusurile palier
De a echilibra momentele fortelor de inertie ale maselor in miscare de translatie.
Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston:
De la axa de rotatia la punctul mort interior;
De la axa de rotatia la punctul mort exterior;
De la punctul mort interior la cel exterior;
De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la cel mai de jos.
Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine ordinea de aprindere optima din punct de vedere al incarcarii lagarelor motorului, presupunand arborele cotit realizat cu plan central de simetrie:
1-2-3-6-5-4-1;
1-2-4-6-5-3-1;
1-5-3-6-2-4-1
1-5-4-6-2-3-1
Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, atunci ordinele armonice pentru care subzista momentele de ruliu (rasturnare) sunt:
Multiplu de opt;
Multiplu de patru;
Diferite de multiplu de opt
Diferite de multiplu de patru
Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este:
Maxima;
Minima;
Indiferenta de valoarea vitezei;
Extrema (maxima sau minima)
Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston
De la axa de rotatia la pozitia sa momentana;
De la punctul mort interior la pozitia sa momentana;
De la punctul mort exterior la pozitia sa momentana;
De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la pozitia sa momentana.
Distributia manivelelor �n jurul axei de rotatie prezinta un numar dinamic de solutii distincte, �n functie de numarul de cilindri, dat de relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:
Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in V;
Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in stea;
Cu mecanism normal si cap de cruce;
Cu mecanism normal si piston flotant
Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:
Normal axat
Normal dezaxat;
Ambele variante anterioare si cu cap de cruce;
Ambele variante anterioare si cu piston flotant
Figura DIN 3 este specifica:
Motoarelor in V;
Motoarelor in stea;
Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit;
Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti.
Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de fortele de inertie a maselor �n miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale, acestea sunt
Forta centrifuga de inertie a masei manetonului este , iar a unui brat ;
Forta centrifugã de inertie a masei bratului , iar a manetonului ;
Forta centrifuga de inertie a întregii manivele este , iar a unui brat ;
Forta centrifuga de inertie a intregii manivele este , iar a manetonului .
Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:
Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea din lungul sau;
Forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton;
Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si complementare;
Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.
Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este
Proportionala cu viteza pistonului
Proprtionala cu deplasarea pistonului;
Invers proportionala cu acceleratia pistonului
Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn schimbat.
Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate modifica in felul urmator:
Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin micsorarea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
Creste cu numarul de cilindri si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
Se reduce cu scaderea numarului de cilindri si cu cresterea maselor mecanismelor motoare.
Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si cel al motorului in doi timpi policilindri se afla in relatia:
Primul este mai mare decat al doilea;
Sunt egale
Primul este mai mic decat al doilea;
Nu se poate face nici o comparatie intre ele.
Gradul de neuniformitate al momentului motor monocilindric si cel al motorului policilindri se afla in relatia
Primul este mai mare decat al doilea;
Sunt egale
Primul este mai mic decat al doilea
Nu se poate face nici o comparatie intre ele.
In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi cu numar par de cilindri si plan central de simetrie apare multiplicarea posibilitatilor de aprindere, deoarece:
Ciclul motor este efectuat in 720 grd RAC;
Numarul de cilindri este par;
Exista perechi de manivele in faza doua cate doua fata de mijlocul arborelui cotit (planul central de simetrie);
Existenta grupelor de manivele in faza face ca in timpul primei rotatii acestea sa ajunga la punctul mort interior, pentru fiecare fiind posibile cate doua variante de ordine de aprindere.
In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:
1-manivela; 2-bielete; 3-biela principala;
1-manivela; 2-biela principala; 3-bielete;
1-piston; 2-biela principala; 3-bielete;
1-piston; 2-bielete; 3-biela principala.
In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:
Cu piston flotant;
Cu piston flotant si excentricitate (mecanism normal dezaxat);
Cu piston flotant fara excentricitate (mecanism normal);
Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism normal).
In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se compune din
Acceleratia normala (centripeta);
Acceleratia normala (centrifuga);
Acceleratie normala si unghiulara;
Acceleratii nule (indiferent de tipul acestora).
Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului motor sunt:
Regim stabilizat de functionare a motorului;
Viteza unghiulara constanta a arborelui cotit;
Ambele ipoteze de la a) si b);
Ambele ipoteze de la a) si b), dar numai pentru mecanismul motor normal
La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1 la altul caracterizat prin turatia n2, raportul fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanism motor:
Ramane constant;
Este egal cu raportul turatiilor;
Este egal cu cubul raportului turatiilor;
Este egal cu patratul raportului turatiilor;
Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in proportiile aproximative:
25% la picior si 75% la cap;
75% la picior si 25% la cap;
100% la cap;
25% la picior, 25% in tija si 50% la cap.
Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta:
Masele cumulate ale pistonului propriuzis, ale segmentilor si boltului;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce.
Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi reprezinta:
Masele cumulate ale pistonului propriuzis, ale segmentilor si boltului;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior;
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap
Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce.
Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand
Axa cilindrului nu este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit;
Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit
Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi de 45 grd cu aceasta;
Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi de 180 grd cu aceasta
Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza prin existenta
Pistoanelor opuse in fiecare cilindru;
Pistoanelor de tip flotant in fiecare cilindru;
Bielei principale si bieletelor;
Ambele raspunsuri de la b) si c).
Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:
Plan-paralela;
Alternativa;
Circular uniforma;
Circular accelerata.
Miscarea reala a arborerelui cotit nu este uniforma, deoarece:
Forta de presiune a gazelor este insuficienta pentru a compensa pe cele de inertie;
Miscarea pistoanelor in cilindrii motorului este alternative si variatia presiunii in acestia este mare, ceea ce genereaza fluctuatii importante ale momentului motor;
Fluctuatiile momentului motor intre valorile extreme implica variatii ale energiei cinetice ale maselor in miscare, deci a vitezei unghiulare a arborelui cotit;
Raspunsurile b) si c) sunt complementare.
Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin:
) Existenta cate unei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent;
Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent;
Existenta a cate doua manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in contracurent;
Existenta a cate trei biele pentru fiecare cilindru si baleiaj in bucla.
Ordinea de aprindere ce respecta criteriul incarcarii minime a lagarelor palier ale unui motor cu 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, in ipoteza unui arbore cotit cu plan central de simetie este:
1-4-2-6-8-3-7-5-1
1-4-7-3-8-5-2-6-1
1-5-2-6-8-4-7-3-1
Oricare din a), b), c).
Ordinea de aprindere pentru un motor in patru timpi, cu i=8 cilindri in V este una din urmatoarele: 1-5- 7-8-6-3-4-2-1; 1-5-7-2-6-3-4-8-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8-6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-4- 8-1; 1-3-4-8-6-5-7-2-1; 1-3-4-2-6-5-7-8-1
A doua
A patra si a sasea;
A doua, a treia, a patra si a sasea;
Prima, a doua, a patra si a sasea
Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (1 - 5 - 4 - 3 - 2) si sens de rotatie stanga, ordinea de aprindere este:
(1 - 3 - 5 - 2 - 4);
(1 - 3 - 2 - 4 - 5);
(1 - 2 - 3 - 4 - 5);
(1 - 5 - 4 - 3 - 2).
Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (16; 25; 34) pentru rotatia in sens dreapta, ordinea de aprindere este:
(1 - 5 - 3 - 6 - 4 - 2);
(1 - 5 - 2 - 4 - 6 - 3);
(1 - 3 - 5 - 6 - 4 - 2);
(1 - 5 - 4 - 2 - 6 - 3)
Perioada momentului motor policilindric este:
Raportul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri;
Produsul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri;
Raportul dintre turatia motorului si numarul de cilindri;
Produsul dintre turatia motorului si numarul de cilindri
Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care viteza este maxima/minima se stabileste atunci cand:
Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalte;
Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare;
Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare maxima;
Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare minima.
Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu unghiul V-ului de 90o, posibilitatile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5-1. Sa se precizeze care dintre variantele anterioare conduce
Prima
A doua
A treia
Niciuna
Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de:
Masa grupului piston;
Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;
Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;
Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston.
Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi este data de:
Masa grupului piston;
Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;
Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;
Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston.
Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta rezultanta este nula, inseamna ca:
Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxima;
Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minima;
Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nula;
Prima forta este nula.
Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este:
1/2 din cursa pistonului;
Dublul cursei pistonului;
? Din cursa pistonului;
Egala cu cursa pistonului.
Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor normal este:
? Din cursa pistonului;
Dublul cursei pistonului;
? Din cursa pistonului;
Egala cu cursa pistonului
Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este
Nula, obtinuta la punctele moarte;
Egala cu 1/2 din cursa pistonului;
Egala cu cursa pistonului;
Nula, obtinuta atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC
Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii:
Pistonul la punctul mort interior;
Pistonul la punctul mort exterior;
Pistonul la punctele moarte;
Pistonul la ? Din cursa.
Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al momentului motor, definit prin intermediul valorilor momentului maxim, minim si mediu, conform relatiei:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
{"name":"19- 79", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge of engine mechanics with our comprehensive quiz designed for enthusiasts and professionals alike. Dive into the intricate details of engine components, forces, and motion with 30 challenging questions.Explore the physics behind engine performanceUnderstand the mechanics of cylinders and pistonsChallenge yourself with questions on engine design and functionality","img":"https:/images/course8.png"}
More Quizzes
Quiz curs 13 THT
11639
04_IFAG_RO-TAG(2012) [cod:843]-PART 2
522626
03_MAI_RO-PT(2012)(1-147)
146730
Test 2 PEET
201034
M.E - FOR THE WIN
241229
Grile ME curs 4
14717
Grile dfpp
432263
Raid Mechanics Mastery Quiz
14725
Upoznaj Jelenu edition
10510
English Grammar and Vocabulary
1260
How well do you know Chelsea
10510
The VQ Quiz 1
840