MANEVRA 1
Navigare în Siguranță: Testează-ți Cunoștințele Maritime
Acest quiz este conceput pentru a evalua cunoștințele tale despre manevrele navale, siguranța pe apă și navigația în diferite condiții. Fie că ești marinar începător sau experimentat, acest test îți va oferi o oportunitate de a-ți îmbunătăți abilitățile și de a-ți verifica pregătirea.
- 40 de întrebări cu alegere multiplă
- Teme variate despre navigație și siguranță
- Testare interactivă și informativă
1) Ce se urmareste atunci când se realizeaza a schita a sondajelor în jurul unei nave esuate?
Stabilirea naturii fundului, directia cea mai favorabila pentru iesire si posibilitatile de lansare la apa a mijloacelor de salvare
Stabilirea adâncimii apei, gradul de avariere a corpului navei, posibilitati de folosire a ancorelor proprii
Stabilirea naturii fundului, daca elicea este libera, directia cea mai convenabila pentru iesire, locul unde nava este în contact cu fundul apei
Stabilirea daca se poate folosi elicea, locul unde nava este în contact cu fundul apei, modificarea asietei navei
2) Ce manevra se recomanda în cazul unei esuari iminente pentru a reduce impactul cu fundul apei?
Stoparea masinii si punerea cârmei într-un bord pâna la întoarcerea navei cu bordul spre locul de esuare
Stoparea masinii si punerea cârmei într-un bord, pâna la întoarcerea navei cu pupa spre locul de esuare
Deplasarea de greutati spre prova navei pentru protejarea cârmei si a elicei
Stopare masinii si punerea pe mars înapoi, cu scopul de a anula miscarea de inertie înainte a navei si stoparea acesteia
3) Manevra pilotinei de apropiere de nava se executa
În sensul curentului si pe directia vântului sub un unghi cât mai ascutit
Nu are importanta, dar se va executa cu atentie pentru evitarea coliziunii
Sub un unghi ascutit si mereu în bordul de sub vânt si curent
Conform indicatiilor comandantului navei
4) Scara de pilot trebuie sa fie instalata astfel ca pilotul sa nu urce mai mult de
8 m
9 m
10 m
10 trepte
5) Manevra navei la ambarcarea /debarcarea pilotului pe timp de noapte, presupune executarea urmatoarelor activitati:
Se va aduce în bordul de sub vânt o vesta de salvare pentru pilot
Se aprind luminile de mars sau de ancora, conform Colreg
Se iau masuri de iluminare a bordului de acostare, de primire a pilotului, se pregateste scara de pilot
Se completeaza documentul pentru plata activitatii de pilotaj
6) Urmatoarele activitati sunt obligatorii pentru executarea manevrei de ambarcare/debarcare pilot:
Se mentine nava din cârma si masini cu prova în vânt pentru a usura manevra de acostare a pilotinei
Se instaleaza un observator instruit pe puntea etalon pentru dirijarea pilotinei
Se aduce registrul de schela în zona ambarcarii/debarcarii pilotului la bord
Se stabileste bordul de sub vânt si curent pentru acostarea pilotinei, se pregatesc baloane de acostare si parâmele de legatura ce trebuie date la pilotina
7) În timpul navigatiei prin zone cu adâncimi mici se va tine cont de faptul ca:
Efectul cârmei este mai mic, nava guverneaza mai greu, iar viteza se reduce cu 20 – 25%
Efectul cârmei este mai mare, nava guverneaza bine
La aparitia unei diferente mari de adâncime, nava va abate brusc cu prova spre adâncimea mai mica
Zonele de navigatie cu adâncimi mici nu sunt considerate dificile pentru manevra navei
8) În timpul navigatiei prin zone cu adâncimi mici
Nava formeaza valuri mari numai la prova, proportional cu viteza navei, marind rezistenta la înaintare cu 50%
Nava formeaza valuri mari la prova si la pupa, proportional cu viteza navei, marind rezistenta la înaintare cu 25 – 30%
Nava formeaza valuri mari numai la pupa, care vor reduce înaintarea, proportional cu viteza navei
Valurile mari formate, ajuta înaintarea navei, marind viteza cu 25 – 30%
9) La navigatia în zone înguste, trebuie:
Distanta la travers între navele care se depasesc, sa nu fie mai mica de 3 latimi ale navei care depaseste, pentru evitarea efectului de suctiune
Sa circule cu viteza sporita, pentru a nu incomoda celelalte nave
Sa circule pe centrul senalului pentru a evita esuarea
Sa navige la cel mult 2 latimi de nava, de marginea dreapta a senalului, pentru a evita efectul de suctiune
10) La navigatia prin scheme de separare a traficului, navele trebuie sa manevreze astfel:
Sa se circule cât mai aproape de linia sau zona de separare a traficului
Sa se intre în schema de separare pe cât posibil pe un drum perpendicular pe directia generala de deplasare
Sa se navige cu viteza cât mai mare, pentru a parcurge cât mai repede zona respectiva, evitând astfel aglomerarile
Navele care se deplaseaza de-a lungul caii de navigatie, trebuie sa navige în dreapta liniei, zonei de separatie sau fata de punctul de convergenta
11) Conducerea navei prin zone înguste si cu adâncimi mici se efectueaza respectându-se urmatoarele masuri de siguranta a navigatiei
Evitarea tendintei navei de a se îndrepta cu prova spre zonele cu adâncimi mici, datorita efectului de suctiune;
Se va circula cu viteza suficient de mare pentru a degaja cât mai repede zona respectiva de navigatie
Se utilizeaza harti la scara mare/planuri, iar trasarea drumului se face tinând cont de giratia navei
Prin marirea corespunzatoare a vitezei se vor forma valuri de însotire ce vor determina modificarea asietei navei (apupare), ceea ce va determina cresterea calitatilor manevriere ale navei
12) Pentru executarea navigatiei în siguranta pe vreme rea vor fi luati în considerare urmatorii factori
Analiza fortei si directiei vântului, a alurilor corecte, în functie de suprafata velica si comportarea navei
Verificarea instalatiilor de ancorare si remorcare, pentru utilizarea lor în situatii neprevazute
Analiza posibilitatilor de utilizare a mijloacelor colective de salvare în situatii neprevazute
Analiza conditiilor de navigatie pe vreme rea, tinându-se cont de vânt
13) La manevra navei pe vreme rea se va:
Determina forma si aspectul valurilor din raionul de navigatie, pentru a deduce oscilatiile periculoase ale navei
Analiza forta de izbire a valurilor, alura corecta fata de val si consecintele asupra rezistentei navei
Asigura un bord liber minim necesar, pentru a reduce astfel suprafata velica
Umple toate tancurile de apa si balast, pentru a avea un centru de greutate cât mai coborât
14) Pentru a se evita situatiile periculoase, atunci când nava trebuie sa întoarca la drum opus în vânt si val, manevra se executa astfel
Se reduce viteza pe cât posibil, dupa care se începe giratia
Se mareste viteza pe cât posibil ( pentru a trece cât mai repede prin pozitia cu valul din travers), dupa care se începe giratia
Se mareste viteza pe cât posibil, schimbarea de drum facându-se cu cârma banda, pentru evitarea intrarii navei în sincronism
Schimbarea de drum se va face cu unghi mare de cârma, indiferent de viteza navei, giratia facându-se cu atentie
15) Pentru a se evita situatiile periculoase, atunci când nava manevreaza cu valul si vântul din pupa, pentru a întoarce la drum opus, se procedeaza astfel
Se micsoreaza viteza navei înainte de începerea giratiei (deoarece înclinarea navei datorata întoarcerii se va însuma cu înclinarea produsa de vânt si valuri, ceea ce poate duce la rasturnarea navei), apoi se mareste viteza navei pentru a se depasi pozi
Se mareste viteza pe cât posibil, pentru a o depasi pe aceea a valului, evitându-se astfel intrarea în sincronism
Se mareste viteza pe cât posibil, pentru a trece cât mai repede prin pozitia cu valul din travers, dupa care se începe giratia
Indiferent de viteza navei, giratia navei trebuie facuta cu atentie, sau daca nu se poate, mai bine se renunta pentru a se evita crearea unei situatii de pericol
16. Tangajul navei depinde de raportul dintre lungimea navei (L) si lungimea de unda a valului (?), situatia cea mai nefavorabila fiind atunci când:
L >?, nava calca pe mai multe valuri în acelasi timp
L < ?, nava urca si coboara pe coama valului – tangaj foarte pronuntat
L = ?, nava se poate afla când cu prova si pupa pe câte un val, când cu centrul pe coama valului iar prova si pupa suspendate
Indiferent de raportul dintre L si ?, tangajul cel mai periculos este cu valul din prova, deoarece nava primeste lovituri puternice din prova si ambarca multa apa pe punte
17) Manevra de apropiere a navei de omul cazut în apa se executa:
Din inertie, cu masina stopata, astfel ca omul sa fie lasat în vântul navei
Din inertie, cu pupa astfel ca omul sa poata fi recuperat mai usor din apa
Din inertie, cu masina stopata, astfel ca omul sa fie lasat sub vântul navei
Întotdeauna este periculoasa apropierea navei de omul din apa si de aceea se va folosi o barca pentru recuperarea acestuia
18) Algoritmul executarii manevrei de om la apa folosind curba lui WILLIAMSON este urmatorul:
Dupa ce s-a executat o întoarcere de 60° cu cârma banda în bordul în care a cazut omul, se orienteaza cârma banda în bordul opus pentru a se ajunge la drum initial inversat
Se executa o întoarcere de 60° în oricare din cele doua borduri, dupa care se orienteaza cârma banda în bordul opus pentru a se ajunge la drumul initial inversat
Se pune cârma banda în bordul în care s-a produs evenimentul si dupa o întoarcere de 250° fata de drumul initial se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
Se executa o giratie completa în bordul în care a cazut omul si acesta trebuie sa se afle în prova navei la terminarea manevrei
19) Algoritmul executarii manevrei de om la apa folosind curba lui SCHRANOW este urmatorul:
Se executa o giratie completa în oricare dintre borduri si omul trebuie sa se gaseasca în punctul de începere a manevrei
Se pune cârma banda în oricare dintre borduri si dupa o întoarcere la drumul de salvare calculat : Ds = Di + 180° ± 60°, se va naviga pe acest drum pentru gasirea omului din apa
Se pune cârma banda în oricare dintre borduri, necunoscându-se momentul când a cazut omul în apa si dupa o întoarcere de 180° se va executa cautarea
Se pune cârma banda în bordul în care se presupune ca a cazut omul si se executa o întoarcere la Di ± 60°
20) În cadrul activitatilor executate pentru recuperarea omului cazut în apa se apasa butonul „Man over board” al GPS-ului, în urmatorul scop:
GPS-ul va indica continuu numai distanta pâna la locul accidentului, permitând astfel reglarea vitezei pentru a putea opri nava lânga omul din apa
GPS-ul va indica continuu numai relevmentul la locul accidentului, permitând astfel cunoasterea în orice moment a drumului navei spre om
Pentru a ghida permanent deplasarea navei spre locul accidentului, indicând continuu relevmentul si distanta
Pentru a indica celui care executa manevra de om la apa ce metoda sa foloseasca, în functie de timpul scurs de la caderea omului în apa si pâna în momentul apasarii butonului
21) Pe timpul manevrei de om la apa pentru înstiintarea în RTF a celorlalte nave din zona apropiata despre manevra:
Se lanseaza semnalul S.O.S
Se lanseaza apelul si mesajul de primejdie: MAY DAY MAY DAY MAY DAY
Se lanseaza apelul si mesajul de securitate SECURITE SECURITE SECURITE
Se lanseaza apelul si mesajul de urgenta PAN PAN PAN
22) Pentru executarea manevrei de om la apa prin giratie simpla se va proceda astfel:
Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 250° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 360° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 180° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 310° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
23) Conducerea navei în zona acoperita de o schema de separare a traficului se face respectându-se urmatoarele reguli:
Intrarea/iesirea în scheme de separare se va face sub un unghi cât mai mare, pentru a scurta durata manevrei
Navigatia se desfasoara în directia sagetilor fluxului, intrare/iesirea în culoar se face pe la capetele acestuia evitându-setraversarea si ancorarea în interiorul acestora
Traversarea schemelor de separare a traficului se va face sub un unghi cât mai ascutit, pentru a se evita intersectarile cu drumurile navelor aflate în mars în interiorul schemei
Navigatia se desfasoara în directia sagetilor fluxului, cu viteza minima de guvernare si cu atentie sporita, pentru evitarea unor situatii de foarte mare apropiere între navele aflate în trafic
24) În general coliziunea produce avarii la corpul navei care genereaza de cele mai multa ori gauri de apa. Apa îmbarcata prin acestea poate provoca urmatoarele situatii la bord, care va afecta stabilitatea navei:
Înclinarea, apuparea sau aprovarea navei
Cresterea uniforma a pescajului navei
Deteriorarea calitatii marfurilor din magazii
Dezafectarea compartimentelor inundate, de sub punte
25) În caz de coliziune a unei nave, primele masuri care se vor lua la bord sunt:
Transmiterea mesajului de pericol si evitarea de a se mai face manevre cu navele, daca acestea sunt blocate una în cealalta
Determinarea pericolului de explozie sau de incendiu, închiderea tuturor portilor etanse, inspectarea compartimentelor de sub linia de plutire pentru depistarea eventualelor fisuri sau gauri de apa
Transmiterea mesajelor de ajutor de la caz la caz si pregatirea echipajului pentru abandonarea navei
Închiderea tuturor portilor etanse de sub punte si orientarea navei cu viteza cea mai mare spre cel mai apropiat port sau loc de esuare, pentru evitarea pericolului de rasturnare sau scufundare
26) Concomitent cu lupta pentru mentinerea vitalitatii navei în situatii de coliziune, se vor executa manevre pentru ca nava sa fie mentinuta într-o alura care sa limiteze patrunderea apei astfel:
Închiderea tuturor portilor etanse si orientarea navei cu viteza cea mai mare spre cel mai apropiat port sau loc de esuare, pentru evitarea pericolului de rasturnare sau scufundare
Stoparea masinii si mentinerea navei în deriva pentru a se limita astfel viteza de patrundere a apei în interior
Manevrarea navei pentru ca gaura de apa sa fie mentinuta sub vânt si valuri, redresarea navei prin deplasare de greutati si balastare/debalastare de tancuri de lichide, fara a pune în pericol stabilitatea navei, pentru ridicarea gaurii de apa deasupra n
Manevrarea navei si pregatirea mijloacelor si a echipajului pentru abandon, conform rolului
27) Manevra navei cu incendiu la bord presupune executarea urmatoarelor activitati:
Orientarea navei astfel încât flacarile incendiului si fumul sa fie aduse sub vânt, fara a pune în pericol barcile de salvare si plutele de salvare
Orientarea navei cu pupa în vânt astfel ca flacarile si fumul sa nu afecteze prea mult zona pupa unde se afla suprastructura
Transmiterea mesajului de ajutor de la caz la caz si pregatirea echipajului pentru abandonarea navei
Concomitent cu lupta de localizare si stingere a incendiului nava va fi manevrata pentru a se putea asigura un bord sub vânt în vederea lansarii la apa a mijloacelor de salvare colective, în caz de nevoie
28) Pe timpul manevrei navei prin zone cu gheturi, la intrarea dintr-o zona libera într-o zona cu sloiuri, se va tine cont de urmatoarele aspecte:
Se va intra cu viteza suficient de mare care sa permita spargerea ghetii si învingerea rezistentei opusa la înaintare de sloiurile plutitoare
Se va înainta cu minimum de viteza pentru evitarea socurilor puternice suferite de corpul navei, manevrând cu unghiuri mari de cârma pentru ocolirea sloiurilor de gheata (gheturile având partea imersata mult mai mare decât cea emersata, 1/9)
Înainte de contactul cu gheata se va stopa de fiecare data masina, astfel ca impactul cu gheata sa se faca numai din inertie si aceasta destul de redusa
Se va reduce mult viteza pentru ca la contactul cu gheata sa nu aiba de suferit corpul navei, iar cârma va fi manevrata cu unghiuri mici si numai la mars înainte
29) Patrula Internationala a Ghetarilor detecteaza gheturile si emite avize pentru navigatori, unde se transmit urmatoarele date:
Coordonatele punctelor ce delimiteaza zonele de pericol, sau coordonatele gheturilor, informatii despre ghetarii din zona
Drumurile recomandate pentru navele aflate în zona supravegheata
Drumurile probabile de deriva a gheturilor din zona supravegheata
Numarul navelor aflate în trafic prin zona supravegheata
30) Pentru executarea manevrei de lansare la apa a ambarcatiunilor de salvare pe vreme rea este necesar ca:
Navele din jur sa fie informate de executarea manevrei
Pozitia navei pe timpul lansarii sa fie pe cât posibil cu vântul în bordul opus lansarii
Manevra sa fie începuta de ofiterul de cart si apoi continuata de comandantul navei
Lansarea sa se execute rapid numai atunci când nava se afla în zona valurilor cu înaltime mica
31) Pentru salvarea supravietuitorilor cu elicopterul se vor folosi instalatiile acestuia având la capat agatat de cârlig
Un sling, un cos, o targa, un scaun, o plasa
Un sling, un cos, un colac de salvare, o targa
Un cos, o targa, o plasa, o bandula, o chinga de salvare
Un sling, un cos, un scaun, o plasa, o vesta de salvare
32) În conditiile în care starea marii nu permite lansarea ambarcatiunilor de salvare, apropierea de supravietuitorul din apa cu nava se va executa tinând cont de directia vântului astfel:
Sub vântul acestuia
În vântul acestuia
Cu prova în vânt
Cu pupa în vânt
33) Pentru acordarea asistentei unei aeronave aflate în pericol de amerizare, nava trebuie sa transmita pilotului date despre
Directia, forta vântului, starea marii
Posibilitatile existente la bordul navei pentru acordarea asistentei de salvare
Posibilitatile de asigurare a asistentei medicale la bord
Posibilitatile de interventie pentru acordarea asistentei de salvare si de catre alte nave din zona
34) Pe timpul cât nava se îndreapta spre zona de recuperare a supravietuitorilor este necesar sa se faca urmatoarele pregatiri la bord:
Sa se monteze în afara bordului socare, plase de urcare, scari de pilot, scari de pisica, puse pe pozitie si gata de a fi folosite în ambele borduri pe toata lungimea navei în sectoarele cu bordul liber cel mai mare
Sa balasteze nava pentru obtinerea unui bord liber cât mai redus pentru a usura ridicarea din apa a supravietuitorilor
Sa modifice asieta navei prin aprovare sau sa apupare pentru a usura ridicarea din apa a supravietuitorilor
Sa se monteze în afara bordului socare, plase de urcare, scari de pilot, scari de pisica, puse pe pozitie si gata de a fifolosite în ambele borduri pe toata lungimea navei în sectoarele cu bordul liber cel mai mic
35) Deplasarea maselor de aer intr-un ciclon tropical este caracterizata de :
O miscare a giratiei vantuluio in spirale
O miscare de "translatie" a sistemului depresionar
O miscare a giratiei vantu;lui cu viteze din ce in ce mai mari pe masura ce se apropie spre ochiul ciclonului
Toate trei
36) Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in emisfera sudica :
In partea dreapta
In partea stanga
In SE fata de traiectorie
Pe directia deplasarii depresiunii
37) Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in emisfera nordica :
In partea dreapta
In partea stanga
In spatele directiei de deplasare a depresiunii
Pe directia deplasarii depresiunii
38) Cand nava se afla in semicercul periculos vantul deriveaza nava catre :
Partea din dreapta a traiectoriei ciclonului
Partea din stanga a traiectoriei ciclonului
Centrul ciclonului
Semicercul manevrabil
{"name":"MANEVRA 1", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Acest quiz este conceput pentru a evalua cunoștințele tale despre manevrele navale, siguranța pe apă și navigația în diferite condiții. Fie că ești marinar începător sau experimentat, acest test îți va oferi o oportunitate de a-ți îmbunătăți abilitățile și de a-ți verifica pregătirea. 40 de întrebări cu alegere multiplă Teme variate despre navigație și siguranță Testare interactivă și informativă","img":"https:/images/course6.png"}