Chirurgie 151-200
Gangrene and Tetanus Knowledge Quiz
Test your knowledge on clostridial infections, particularly gas gangrene and tetanus, with our comprehensive quiz. Designed for medical students, practitioners, and enthusiasts, this quiz offers 52 challenging questions that will assess your understanding of these critical conditions.
Key Features:
- Multiple choice and checkbox questions
- Detailed explanations for each answer
- Score report at the end
Cel mai important agent bacterian provocător al gangrenei gazoase este:
A. Clostridium hystoliticum
B. Clostridium oedomatiens
C. Clostridium tetani
D. Clostridium perfringens
E. Clostridium septicum
Ce efecte biologice provoacă alfa-exotoxina produsă de către Clostridium perfringens?
Hemoliza sau tromboza
Efect miocardio-supresant
Dereglarea funcţiei de barieră a intestinului
Leziunea endoteliului
Necroza tisulară
Formarea gazului în ţesuturile moi reprezintă o particularitate caracteristică a următoarelor forme de infecţie:
Infecţia anaerobă neclostridiană
Infecţia anaerobă clostridiană
Tetanus
Infecţia pneumococică
Proces inflamator specific, cauzat de micobacteriile tuberculoze
Indicaţi plăgile cu risc înalt de dezvoltare a infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase).
A) Plăgile cu contaminare masivă cu sol
B) Plăgile cu traumatizarea masivă a muşchilor şi oaselor
C) Plăgile cu canal profund şi îngust (prin armă de foc)
D) Plăgile cu ischemia ţesuturilor cauzată de afectarea vaselor sau plasarea garoului pe o
E) Plăgile tăiate, închise ermetic prin aplicarea suturilor primare
Care dintre mecanismele patofiziologice enumerate contribuie la dezvoltarea ischemiei şi formează condiţii anaerobe în caz de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrenă gazoasă)?
A. Răspândirea gazului de-a lungul spaţiilor fasciale
B. Creşterea presiunii în spaţiile fasciale drept urmare a edemului
C. Dereglarea circuitului sangvin ca urmare a trombozei vaselor periferice
D. Tromboza spontană a arterelor magistrale
E. Multiplicarea rapidă a microorganismelor
Infecţia anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) se clasifică în următoarele forme:
A) Posttraumatică
B) Endogenă
C) Spontană
D) Postoperatorie
E) Generalizată
Infecţia anaerobă clostridiană spontană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) mai frecvent se dezvoltă la pacienţii:
A. Ce au suportat intervenţii chirurgicale pe căile biliare
B. Cu plăgi muşcate mici
C. Cu formaţiuni tumorale maligne oculte
D. Ce au suportat intervenţii chirurgicale pe colon
E. Cu fracturi deschise
Indicaţi semnele clinice specifice ale infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase).
Rigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii
Bule hemoragice pe piele
Crepitaţie
Durere severă şi senzaţie de compresiune a extremităţii
Hiperemia tegumentelor din zona afectată, edem moderat
În ce constă simptomul Melnicov în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
Crepitaţie determinată palpator
Timpanită cu tentă „metalică” la percuţie
Determinarea bulelor hemoragice pe piele
Expulzia gazului în timpul evacuării pansamentului din canalul plăgii
Se plasează un fir în jurul extremităţii, care penetrează în piele timp de 20-30min
Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi este cauzată de:
A. Pătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei postoperatorii a infecţiei
C. Producerea cantităţilor mari de exotoxină
B. Fricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor deschise
D. Formarea gazului în ţesuturi
E. Pătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii
În caz de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) muşchii afectaţi:
Sunt edemaţi, dar de culoare şi consistenţă obişnuită
B. Sunt edemaţi, de culoare obişnuită, la secţionare din aceştia se elimină multiple vezicule de gaze
Sunt rigizi, ca urmare a spasmului muscular persistent
Au aspectul de “carne fiartă”, sunt edemaţi, de culoare surie
Sunt edemaţi, de culoare cianotică sau negrie ca urmare a necrozei masive
Care dintre investigaţiile imagistice şi de laborator sunt cele mai informative pentru confirmarea diagnosticului de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă)?
A. Creşterea speciilor de clostridii în hemocultură
B. Reacţia imunoenzimatică (ELISA) din ţesuturile infectate
C. Microscopia ţesutului infectat
D. Ultrasonografia zonei afectate
E. Examenul radiologic
Evidenţierea straturilor de gaz în ţesuturile moi în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase) la examenul radiologic sau tomografia computerizată este denumită şi:
A) Semnul pozitiv de “carne fiartă”
B) Semnul pozitiv Krause
C) Semnul pozitiv Melnicov
D) Semnul pozitiv al “dopului de şampanie”
E) Semnul pozitiv Vişnevskii
Care sunt particularităţile histopatologice ale infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
Prezenţa bacililor largi gram-pozitivi fără neutrofile
Mionecroza vastă
Prezenţa ţesutului necrotic şi neviabil cu aglomerări mari de neutrofile
Straturi de gaz între fibrele musculare
Depistarea metastazelor purulente în ţesuturile şi organele aflate la distanţă de focar
Care sunt scopurile inciziilor longitudinale ”de lampas” în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase) a extremităţii?
A. Simplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate
B. Sporirea vindecării plăgii
C. Diminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare
D. Ameliorarea accesului aerului spre canalul plăgii
E. Prevenirea multiplicării sporilor clostridieni
Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai utilă în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
A) Hemofiltraţia
B) Oxigenoterapia hiperbarică
C) Plasmafereza
D) Hemodializa
E) Hemosorbţia
Indicaţi metodele suplimentare nechirurgicale de tratament a infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase).
Administrarea serului antigangrenos
Oxigenarea hiperbarică
Antibioticoterapia cu eficienţă sporită
Tratamentul în mediu abacterian dirijat
Administrarea vaccinului antigangrenos
Indicaţi agenţii microbieni provocători ai infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi.
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Bacteroides fragiles
C. Clostridium perfringens
D. Peptococcus
E. Klebsiella
Care sunt manifestările clinice tipice ale infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi?
A. Evoluţia lentă, trenantă a procesului patologic
B. Răspîndirea rapidă şi progresivă a procesului patologic
C. Predominarea necrozei muşchilor şi a ţesutului conjunctiv
D. Flegmon cu afectarea masivă a ţesutului adipos subcutanat
E. Hiperemia tegumentelor din zona afectată, edem moderat
Infecţia anaerobă neclostridiană se poate manifesta clinic sub formă de flegmon cu afectarea vastă a următoarelor ţesuturi:
A. Pielea (dermatită)
B. Țesutul subcutanat celuloadipos (celulită)
D. Muşchii (miozita)
C. Țesutul conjunctiv (fasciită)
E. Țesutul osos (osteomielita)
Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi.
Colectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe
Microscopia ţesutului sau exudatului infectat
Analiza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge
Depistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei imunoenzimatice (ELISA)
Cromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului
Tratamentul complex al bolnavilor cu infecţie anaerobă neclostridiană prevede:
Prelucrarea chirurgicală urgentă a focarului de infecţie cu excizia maximală a ţesuturilordevitalizate
Prescrierea imunosupresoarelor şi citostaticelor
Utilizarea oxigenării hiperbarice
Terapia antibacteriană masivă
Prescrierea preparatelor imunostimulante
Care este cea mai frecventă sursă a infecţiei în cazul tetanosului?
A. Ulcerele trofice infectate
B. Contaminarea prin administrare intravenoasă de droguri şi alte preparate
C. Intervenţii chirurgicale pe organele tractului digestiv
D. Contaminarea cordonului ombilical în timpul naşterii în condiţii antisanitare
E. Laceraţii sau plăgi punctiforme infectate
Ce caracterizează corect tetanosul?
Deşi tetanosul este rar, boala deja dezvoltată nu poate fi lichidată
Reprezintă o infecţie cauzată de microorganizme anaerobe cu afectarea preponderentă a ţesuturilor celuloadipos şi conjunctiv
Tetanosul nou-născuţilor este responsabil pentru circa 50% dintre deceselecondiţionate de tetanos în ţările aflate în curs de dezvoltare
Boala nu se transmite de la o persoană la alta
Rata mortalităţii în tetanosul sever poate fi mai mare de 60%
Indicaţi clasificarea corectă a tetanosului.
Generalizat, local, cefalic, neonatal
Posttraumatic, postoperator, spontan
Miozită, fasciită, combinat
Fulminant, acut, subacut, cronic
De plagă, intravenos, postoperator, idiopatic
Care formă a tetanosului prezintă cel mai mic pericol?
A) Generalizată
B) Postinjecţională (după vaccinare)
C) Locală
D) Neonatală
E) Cefalică
Care semne sunt caracteristice pentru tetanosul generalizat?
Opistotonus
Paralizii ale nervilor cranieni
Trismus
Risus sardonicus
Anizocoria
Ce reprezintă trismus-ul, care apare în cadrul tetanosului?
D. Imposibilitatea de a deschide gura ca urmare a spasmului muşchiului maseter
A. Aşa numitul rîs „dispreţuitor” al tetanosului ca rezultat al afectării muşchilor faciali
B. Rigiditate musculară generalizată
C. Rigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii
E. Disfagie, dereglări de deglutiţie ca rezultat al afectării muşchilor diafragmului
Prin ce se caracterizează forma locală a tetanosului?
A. Imposibilitatea de a deschide gura ca urmare a spasmului muşchiului maseter
B. Rigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii
C. Disfagie, dereglări de deglutiţie ca rezultat al afectării muşchilor diafragmului
D. Aşa numitul rîs „dispreţuitor” al tetanosului ca rezultat al afectării muşchilor faciali
E. Apnee ca urmare a spasmului musculaturii intercostale şi a diafragmului
Care manifestări caracterizează just simptomatica clinică incipientă (precoce) a tetanosului?
Temperatura corporală a bolnavului este normală
Simptomele de regulă apar peste 8 zile după infectare
Primele semne sunt cefalea şi trismus-ul
Simptomele de regulă apar peste 24-48 ore după infectare
Temperatura corporală a bolnavului are caracter hectic
Pe ce se bazează diagnosticul paraclinic al tetanosului?
A) Datele metodelor de laborator şi instrumentale de examinare nu au valoare diagnostică
B) Creşterea bacililor după însămînţarea conţinutului din plagă pe medii anaerobe de cultură, cu incubarea timp de 48 ore
C) Evidenţierea bacililor gram-pozitivi în timpul microscopiei exudatului plăgii
D) Evidenţierea tetanospasminei în ţesuturile infectate prin analiză imunoenzimatică
E) Evidenţierea mtaboliţilor bacilului tetanic prin cromatografie gazo-lichidiană urgentă
Indicaţi măsurile curative necesare pentru un pacient cu tetanos.
A. Introducerea vaccinului (anatoxină tetanică)
B. Imunizarea pasivă cu imunoglobulina tetanică umană
C. Administrarea antibioticelor cu spectru larg
D. Prelucrarea chirurgicală a plăgii, prin care s-a produs infectarea
E. Administrarea remediilor farmacologice, care micşorează spasmul muscular
Indicaţi măsurile utile pentru profilaxia tetanosului.
A) Administrarea remediilor farmacologice, care micşorează spasmul muscular
B) Administrarea la copii a vaccinului (anatoxină tetanică) în asociere cu vaccinul contradifteriei şi pertussis-ului
C) Revaccinarea la fiece 10 ani
E) Administrarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune
D) Imunizarea pasivă cu imunoglobulină tetanică umană
Indicaţi unii factori de risc în dezvoltarea cancerului mamar la femei.
Menopauza tardivă
Lipsa gravidităţilor
Disfuncţia sau patologia sferei ginecologice
Vârsta înaintată
Prezenţa tumorii glandei mamare la mamă sau soră
La anomaliile congenitale ale glandei mamare se referă:
Amastia
Atelia
Polimastia
Ginecomastia
Mastopatia
Către patologiile inflamatorii ale glandei mamare se referă:
Mastita acută nelactogenă
Papilomul intraductal
Tuberculoza mamară
Sifilisul mamar
Mastopatia (Boala Reclus)
Către afecțiunile dishormonale ale glandei mamare se referă:
A. Glanda mamară accesorie (aberantă)
B. Mastopatia
C. Politelia
D. Mastita puerperală
E. Ginecomastia
Ce patologii se referă la anomaliile de dezvoltare a glandei mamare?
A. Boala Reclus
B. Politelia, atelia
C. Polimastia, amastia
D. Gigantomastia
E. Glanda mamară aberantă
Prin ce se caracterizează politelia?
A. Este dispusă mai des în regiunea axilară
B. Se măreşte în timpul lactaţiei
C. Ţesutul glandular lipseşte
D. Este dispusă de-a lungul liniei “lactate”
E. Prezenţa mameloanelor şi areolelor multiple (suplimentare)
Prin ce se caracterizează glanda mamară aberantă (accesorie)?
Mai des e dispusă în regiunea axilară
Se măreşte în timpul lactaţiei
Ţesutul glandular lipseşte
Conţine ţesut glandular funcţional
Este dispusă de-a lungul liniei “lactate”
Inspecţia glandei mamare se efectuează în următoarele poziţii ale pacientei:
A. Decubit dorsal, cu membrele superioare ridicate
B. Lateral faţă de medic, cu membrele superioare coborîte de-a lungul corpului
C. Cu faţa spre medic, cu membrele superioare pe coapse
D. Cu faţa spre medic, cu membrele superioare coborîte de-a lungul corpului
E. Cu faţa spre medic, cu membrele superioare elevate
Cînd trebuie efectuat controlul profilactic al glandelor mamare?
A. Înainte de începutul menstruaţiei
B. Pe parcursul a 1-2 săptămîni după finisarea menstruaţiei
C. În timpul menstruaţiei
D. Cu 1 săptămînă înainte de începutul menstruaţiei
E. Cele enumerate nu sunt luate în consideraţie
Succesivitatea corectă în timpul inspecţiei glandelor mamare este următoarea:
A. Iniţial bolnava este examinată în poziţia pe şezute cu mîinile ridicate în sus, ulterior – cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului, apoi – cu mîinile pe coapse
B. Iniţial bolnava este examinată în poziţia pe şezute, cu mîinile pe coapse, apoi – cu mîinile elevate, ulterior – cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului
C. Iniţial bolnava este examinată pe şezute, cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului,apoi – cu mîinile elevate, ulterior – cu mîinile pe coapse
D. Iniţial bolnava este examinată pe şezute, cu mîinile pe coapse, apoi – cu mîinele elevate, ulterior – cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului
E. Iniţial bolnava este examinată în decubit dorsal, cu mîinile lăsate în jos de-a lungul corpului, apoi – cu mîinile elevate, ulterior – cu mîinile pe coapse
Care este scopul examinării glandei mamare în poziția pe șezute a pacientei, cu mâinile pe coapse (pe brîu)?
A) Atunci cînd fibroza tumorală implică fascia pectorală, apar simptomele de retracție
C) Sprijinul mîinilor la nivelul coapselor (brîului) induce încordarea mușchilor pectorali
B) Sprijinul mîinilor la nivelul coapselor (brîului) va evidenția mărirea ganglionilor limfaticiregionali
D) Sprijinul mîinilor la nivelul coapselor (brîului) provoacă imobilitatea tumorii față de piele
E) Atunci cînd tumoarea concrește în ducturile lactogene apar eliminări hemoragice dinmamelon
Care manifestări clinice pot fi determinate la inspecţia glandei mamare?
E. Culoarea pielii
D. Retracţia pielii sau a mamelonului
C. Erupţii sau exulceraţii ale mameloanelor şi areolelor
B. Simptomul “coajei de portocală”
A. Simptomul Kőnig
În care patologii la inspecție se remarcă hiperemia pielii glandei mamare?
Mastita acută
Forma mastitică a cancerului mamar
Mastopatia
Boala Paget
Fibroadenomul mamar
La inspecţia glandei mamare, afectate de un proces inflamator, se determină:
Mărirea glandei mamare în volum
Hiperemia pielii
Cianoza pielii
Îngroşarea locală a pielii
Retracţia mamelonului
La simptomele de “retracție” în caz de tumori ale glandei mamare se referă:
Aplatisarea unilaterală a conturului glandei mamare
Depresiunea locală a pielii
Umbilicarea unilaterală a mamelonului
Umbilicarea bilaterală a mameloanelor
Prolabarea (proeminența) unilaterală a pielii
Umbilicarea unilaterală a mamelonului de regulă reprezintă un semn al:
Cancerului glandei mamare
Anomaliei congenitale
Mastitei acute lactogene
Fibroadenomului de glandă mamară
Papilomei intraductale
Pentru afectarea canceroasă a glandei mamare sunt caracteristice:
Simptomul “coajei de portocală”
Eliminările hemoragice din mamelon
Fluctuaţia
Retracţia pielii sau a mamelonului
Eliminările seroase din mamelon
Ce patologie trebuie suspectată, dacă pielea areolei şi a mamelonului este acoperităde erozii şi cruste cu eliminări nesemnificative?
A. Sindromul Poland
C. Mastita acută lactogenă
B. Boala Paget
D. Boala Reclus
E. Galactorea nonpuierperală
{"name":"Chirurgie 151-200", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on clostridial infections, particularly gas gangrene and tetanus, with our comprehensive quiz. Designed for medical students, practitioners, and enthusiasts, this quiz offers 52 challenging questions that will assess your understanding of these critical conditions.Key Features:Multiple choice and checkbox questionsDetailed explanations for each answerScore report at the end","img":"https:/images/course8.png"}