Agrochimie 3

61. Elementele cu ponderea cea mai mare in compozitia chimica a plantei sunt:

A) C, H, O, N, P, K

B) Mn, Zn, Cu, B, Co, Mo

C) Rb, Li, Be, Ni, Ti

62. Plantele absorb din sol in cantitatea cea mai mare elementele sub forma de:

A) Substante minerale disociate

B) Ioni (anioni si cationi)

C) Compusi organici (acizi humici si aminoacizi)

63. Azotul joaca rol in metabolismul plantelor in:

A) sinteza proteinelor

B) regleaza regimul hidric

C) sinteza auxinelor

64. Fosforul joaca rol in metabolismul plantelor in:

A) rezistenta la pastrare

B) cresterea masei vegetative

C) transportul si inmagazinarea energiei in planta

65. Potasiul rol in metabolismul plantelor in:

A) reglarea regimului hidric in planta

B) transmiterea informatiei genetice

C) intra in componenta acizilor nucleici

66. Sulful joaca rol in planta in:

A) sinteza lipidelor

B) sinteza unor aminoacizi esentiali

C) sinteza glucidelor

67. Rolul Zincului in planta este:

A) activeaza sinteza cisteinei

B) activeaza sinteza triptofanului

C) activeaza sinteza metioninei

68. Carenta in Azot la plante se manifesta prin:

A) decolorarea in forma V de la varful limbului foliar

B) aparitia culorii violacee pe limbul foliar

C) albirea marginilor limbului foliar

69. Carenta in Sulf la plante se manifesta prin:

A) grabirea maturarii la cereale

B) cresterea numarului de nodozitati la leguminoase

C) scaderea sintezei aminoacizilor la cereale

70. Carenta in fier la plante se manifesta prin:

A) cloroza ferica

B) acumularea pigmentilor antocianici

C) bronzarea frunzelor

71. Carenta in Bor la plante se manifesta prin:

A) caderea cerealelor

B) patarea galben cenusie (grey-speck)

C) putrezirea inimii sfeclei de zahar

72. Carentele in N, P, K apar intai pe:

A) frunzele de la baza plantei

B) frunzele tinere ale plantei

C) in varfurile de crestere ale plantei

73. Plantele absorb cu precadere K sub forma de:

A) ionica K+

B) elementara, K

C) sub forma de oxid, K2O

74. Plantele asimileaza cu precadere din sol fierul sub forma de:

A) Fe 2+

B) Fe 3+

C) Fe2O3

75. Starile de nutritie se ordoneza in functie de crestere concentratiei elementului in planta astfel:

A) toxicitate, excess, abudenta, stare normala, insuficienta, carenta

B) Carenta, insuficienta, starea normala, abudenta, excess, toxicitate

C) stare normala, insuficienta, carenta, abudenta, toxicitate

76. Cele mai solubile si usor levigabile ingrasaminte sunt:

A) Ingrasamintele cu N

B) Ingrasamintele cu P

C) Ingrasamintele cu K

77. Ingrasamantul expus fenomenului de retrogradare este:

A) Superfosfatul

B) clorura de potasiu

C) azotatul de amoniu

78. Coeficientul de mediu de utilzare al N din ingrasaminte este:

A) 40-70%

B) 25-40%

C) 12-25%

79. Rolul materiei organice in sol este:

A. Cimentarea agregatelor stabile, regleaza permeabilitatea pentru apa si aer;

B. Favorizeaza levigarea elementelor nutritive;

C. Inhiba activitatea microorganismelor.

80. Materia organica ca agent de chelatare fixeaza:

A) apa din sol

B) dioxidul de carbon din sol

C) ionici metalici din sol cu formare de compusi complexi

81. Formele elementelor din sol accesibile pt plante sunt:

A. Forme totate;

B. Forme potential asimilabile;

C. Forme solubile si schimbabile.

82. Retrogradarea fosforului in sol prin formarea unor composi greu solubili are loc la pH:

A) >6 si <7

B) <5,5 si >7,3

C) >5,5 si <7,3

83. Primavara predomina in sol forma de azot:

A. Nitrica;

B. Amoniacala;

C. Amidica.

84. Pe scara de apreciere a valorii pH a solurilor, intervalul optim pentru majoritatea plantelor este:

A. 5,01-5,80;

B. 6,80-7,20;

C. 8,01-8,40.

85. Aciditatea in sol este data de prezenta ionilor de:

A. Hidrogen si aluminiu;

B. Calciu si magneziu;

C. Sodiu si potasiu.

86. Surse de acidifiere in sol sunt:

A) ingrasaminte cu reactie acida, materie organica din sol si emisiile SO2 SI NO2

B) ingrasaminte cu hidroliza bazica

C) ingrasaminte cu actiune neutra

87. Amendamentele folosite pentru corectarea reactiei acide sunt:

A. CaCO3, CaO, Ca(OH)2, marne;

B. Gipsul

C. Fosfogipsul.

88. Pentru culturile de primavara este indicat ca incorporarea gunoiului de grajd a se faca:

A. Toamna odata cu aratura;

B. Primavara inainte de semanat;

C. In cursul vegetatiei.

89. Pentru evitarea poluarii mediului, sortimentul de perspective al ingrasamintelor cu azot este:

A. Ingrasaminte hidroscopice;

B. Ingrasaminte cu eliberare lenta;

C. Ingrasaminte sub forma lichida de saruri cristalizate.

90. Normele UE privitoare la Directiva nitratilor prevad ca dozele de ingrasaminte cu N sa fie in cantitati de:

A. 50 kg/ha;

B. 170 kg/ha;

C. 800 kg/ha.

Agrochimie 3

More Quizzes