Set 3

Politicile și strategiile din perioada 2014-2020, concentrate pe dezvoltarea abilităților antreprenoriale și de management, a capacității de inovare şi a sectorului de afaceri, sprijină promovarea:

A) dezvoltării de întreprinderi sociale destinate adâncirii discriminărilor

B) dezvoltării de capacităţi tehnologice şi inovative

C) dezvoltării de afaceri în sectorul industriei agroalimentare

A) dezvoltării de bunuri publice şi servicii de mediu de către agricultură şi silvicultură pentru Bio-economie

B) dezvoltării de bunuri şi servicii de mediu bazate pe cunoaştere

C) dezvoltării de produse diversificate şi adaptate cererii de pe piaţă

A) dezvoltării sectorului IMM-urilor non-agricole

B) dezvoltării sectorului de extracție a resurselor naturale

C) dezvoltării sectorului turismului prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural

Dezvoltarea capacității regiunilor rurale din Europa de a genera, absorbi și integra cercetarea și inovarea tehnologică are ca cerință fundamentală:

A) existența unor locații de cercetare

B) existența unor idei de cercetare inovatoare

C) existența unui sistem de finanțare strategic

. Dezvoltarea economică a zonelor rurale în contextul evoluţiei economiei naţionale se măsoară prin următorii indicatori:

A) valoarea adăugată brută pe ramuri

B) structura produsului intern brut pe ramuri (ponderea agriculturii, industriei şi construcţiilor)

C) productivitatea muncii pe ramuri

. După dimensiunea economică, exploataţiile agricole sunt considerate ferme de semi-subzistenţă dacă au:

A) valoare standard între 8000 – 49999 euro

B) valoare standard între 2000 – 7999 euro

C) valoare standard sub 1999 euro

După dimensiunea economică, exploataţiile agricole sunt considerate ferme comerciale dacă au:

A) valoare standard între 2000 – 7999 euro

B) valoare standard sub 1999 euro

C) valoare standard peste 8000 euro

Productivitatea este:

A) o legătură cantitativă între producţie şi factorii de producţie utilizaţi

B) media geometrică a factorilor de producție

C) rezultatul produsului dintre numărul anual de salariaţi şi durata săptămânală de muncă.

Valoarea pământului se exprimă prin:

A) valoare venală sau de amator

B) preţ de vânzare, de cumpărare, cheltuieli de producţie

C) preţuri curente si arenda uzuală din localitate

. În agricultură se formează mai multe tipuri de rentă:

A) rentă progresivă şi de monopol

B) rentă de poziţie şi de monopol

C) rentă absolută şi diferenţială

Acea parte a produsului solului pe care o plătim pentru a avea dreptul de a exploata facultăţile productive, originale şi neperisabile ale solului” este definiţia rentei funciare pe care o regăsim la:

A) David Ricardo

B) Adam Smith

C) Virgil Madgearu

. Specificați care din următoarele sunt forme ale capitalului:

A) capital de rezervă

B) capitalul nominal

C) capitalul statutar

Preţul pământului este egal cu suma actualizată a rentelor funciare anuale – este ideea centrală în:

A) neoclasicism

B) liberalismul clasic

C) marxism

. Preţul pământului este preţul de echilibru dintre cerere şi ofertă – este ideea centrală în:

A) marxism

B) neoclasicism

C) liberalismul clasic

Caracteristicile capitalului animal (Şeptelul viu)

A) Animalele constituie un element de transformare

B) Este un “echipament” viu; nu se amortizează, se reînnoieşte

C) Este un ansamblu organizat: turma de bază

. Factorii care influenţează asupra mărimii productivităţii sunt:

A) naturali, tehnici, economici

B) sectoriali, demografici, conjuncturali

C) sociali, psihologici, structurali

Șeptelul viu reprezintă o serie de avantaje:

A) valorifică produsele secundare vegetale şi de asemeni subprodusele industriale.

B) furnizează bani lichizi pentru exploataţie prin vânzările produselor respective;

C) contribuie la obţinerea humusului prin îngrăşămintele organice

. În funcţie de destinaţia economică a investiţiilor, distingem:

A) investiții de refacere și investiți de modernizare

B) investiţii productive si neproductive

C) investiții cu consum specific mare de forță de muncă

În funcţie de sfera de acțiune a investiţiilor, distingem:

A) investiții fixe, circulante și mobile

B) investiții private, publice și mixte

C) investiţii specifice, comune și generale

Indicatorul principal al specializării producţiei agricole atât la nivel de ramură, teritorial sau la nivel de unitate productivă, îl constituie:

A) volumul vânzărilor și costul de producție

B) volumul şi structura producţiei marfă

Cifra de afaceri şi productivitatea

Caracteristicile sistemului de agricultură convenţională sunt:

A) mecanizare intensivă

B) utilizarea inputurilor de sinteză ( îngrăşăminte şi pesticide)

C) monocultură, concentrarea şi specializarea producţiei

Caracteristicile sistemului de agricultură durabilă sunt:

A) utilizarea materialelor organice reziduale

B) utilizarea culturilor perene ca suport pentru zootehnie

C) diversitate mare a culturilor vegetale

Agricultura cuprinde următoarele ramuri de producție:

A) producție secundară

B) producție vegetală

C) producție animală

. Particularitățile formării preţurilor produselor agricole sunt:

A) utilizarea unor soiuri inovative

B) variaţia prețurilor este teritorială şi temporală

C) utilizarea unei resurse de producţie de diferite calităţi productive (pământul)

Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?

A) preţ de tranzacţie

B) preţ ajustat

C) preț just

Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?

A) preț director

B) preț natural

C) preț stabilit prin acorduri internaționale

Piaţa este un mod specific de confruntare dintre:

A) vânzători şi cumpărători

B) creditori şi debitori

C) producători şi consumatori

. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?

A) preţ de catalog

B) preţ de licitaţie

C) preţul bursei

.Valoarea comună a terenurilor agricole este:

A) obiectivă, reală, impersonală

B) actuală,mijlocie, variabilă

C) specială, neclară, nereprezentativă

Metode de estimare directă a valorii pământului la nivel internaţional are următoarele etape:

A) estimare fond funciar pe tipuri de teren; modelarea schimbărilor de preţ; estimarea valorii pământului; reflectarea modificărilor patrimoniale în conturile naţionale

B) stabilirea indicilor de preţ, estimarea valorii adăugate, calcularea anticipărilor adaptative şi prospective, estimarea valorii pământului

C) stabilirea potenţialul biologic al pământului, capitalizarea rentei funciare, capitalizarea venitului net, estimarea valorii pământului

Valoarea venală a pământului este:

A) metoda “land-to-structure ratio”, metoda hedonică

B) metoda “draft land”, metoda sistematică

C) metoda “cantitate, timp, preţ”, metoda reziduală

Cadastrul funciar, acesta poate fi caracterizat astfel:

A) stabileşte starea de succesiune, parcelare, natura, clasa, fertilitatea şi veniturile aferente fiecărei suprafeţe

B) cuprinde un ansamblu de documente care arată situaţia topografică, economică şi juridică a tuturor categoriilor de terenuri;

C) este influenţat de costurile asociate calităţii solurilor, climei, surselor de apă şi localizării.

. Preţul pământului este influenţat la nivel global de:

A) bulele speculative, volatilitatea valorilor funciare

B) fertilitatea şi veniturile aferente fiecărei suprafeţe

C) cererea şi oferta anticipată de produse agricole

Preţul pământului este influenţat la nivel naţional de:

A) restricţiile de proprietate

B) dimensiunea terenurilor agricole şi a exploataţiilor agricole

C) subvenţiile, taxele, etc.

Preţul pământului este influenţat la nivelul exploataţiilor agricole de:

A) costurile asociate calităţii solurilor, climei, surselor de apă şi localizării

B) împrejurările economice şi sociale şi preturile de vânzare - cumpărare din regiune

C) de evaluările existente (fisc, credit) şi tarifele regionale

În calcularea amortismentului se urmăreşte asigurarea concordanţei între ritmul uzurii (atât fizice cât şi morale) a bunurilor durabile şi valoarea ce se recuperează în procesul amortizării. Se cunosc mai multe metode de calculare a amortismentului şi anume:

A) metoda normelor proporționale și metoda normelor liniare

B) metoda normelor variabile și metoda normelor proporționale in timp

C) metoda normelor progresive și metoda normelor regresive

. Formarea de capital necesar în agricultură pentru diverse utilități se bazează pe următoarele categorii de resurse:

A) resurse bugetare provenite de la bugetul statului

B) resurse proprii, bugetare si atrase

C) resurse atrase de pe piețele financiare interne și externe

Resursele proprii pentru investiții se asigură din:

A) amortismente

B) autofinanțare (prelevarea unei părți din venitul agricol)

C) profit

Care din următoarele tipuri de bunuri sunt supuse amortizării:

A) bunuri aflate în cadrul duratei normate de serviciu

A) bunuri scoase din funcţiune înainte de expirarea duratelor normate. b) normate de serviciu;

C) bunuri menţinute în funcţiune şi după expirarea duratelor normate de serviciu;

În ultimele decenii, până la aderarea României la UE şi implementarea reglementărilor comunitare, agricultura a fost susţinută din bugetul MADR sub următoarele forme:

A) alocaţii pentru producţie şi investiţii

B) alocaţii destinate procurării de efective matcă şi reproducători

C) alocaţii destinate ameliorării fertilităţii terenurilor agricole

Exploataţiile agricole pot recurge pentru modernizarea activităţii agricole, pe lângă cele proprii și bugetare, la atragerea de capitaluri prin:

A) constituirea de acreditive bancare

B) atragerea capitalului autohton sau străin

C) apelarea la credite bancare de pe pieţele financiare interne şi externe

. Rata profitului reprezintă raportul dintre:

A) masa profitului şi cheltuieli

B) cheltuieli şi masa profitului

C) cheltuieli si venituri totale

Aprecierea gesiunii unei firme se face prin următoarele metode:

A) metoda graficului “point mort”

B) metoda "direct costing"

C) meoda costurilor variabile

49. Dezvoltarea capacității regiunilor rurale din Europa de a genera, absorbi și integra cercetarea și inovarea tehnologică are ca cerință fundamentală: