Radiologie 262-292
Radiologie Quiz: Explore the Digestive System
Test your knowledge on the anatomy and fun
- 30 insightful questions
- Multiple choice and checkbox formats
- Focused on practical applications in radiology
263. In care direcţii din cele enumerate se pot modifica dimensiunile organului tubului digestiv:
A) alungire
B) scurtare
C) dilatarea lumenului
D) îngustarea lumenului
E) toate răspunsuri sunt incorecte
264. Pentru depistarea modificărilor de mucoasă produse de formaţiuni vegetante de dimensiuni mici este necesar de folosit:
A) substanţa de contrast fluida
B) substanţa de contrast mai compacta
C) nu se foloseste substanţa de contrast
D) nu are importanţă
E) numai substanţe de cotrast radionegative
265. Esofagul prezinta îngustări fiziologice in număr de:
A) 2
B) 3
C) 4
D) 5
E) 6
266. Numărul segmentelor esofagiene după Blombard este de:
A) 3
B) 5
C) 6
D) 7
E) 9
267. Lăţimea medie a esofagului normal in faza de umplere nu depăşeşte:
A) 1 cm
B) 2 cm
C) 3 cm
D) 4 cm
E) 5 cm
268. Esofagul este scurtat, lumenul îngustat, tranzitul micşorat, pliurile se evidentiază bine, sunt înguste se înalte. Tabloul este caracteristic pentru un esofag cu tonusul:
A) normal
B) crescut
C) micşorat
D) nu reflectă starea tonusului esofagian
E) modificat in cazul cancerului esofagian
269. Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul de tranzit mărit, pliurile aplatizate si dilatate:
A) normal
B) micşorat
C) mărit
D) descrierea nu reflectă starea tonusului esofagian
E) tonus modificat in cazul diverticulului esofagian
270. In care faza a examenului radiologic se vizualizează mai bine relieful mucoasei esofagiene:
A) in repleţiune (faza de umplere)
B) după trecerea bolului baritat
C) in momentul contrastării duble
D) la folosirea preparatelor farmacodinamice
E) in toate fazele se vizualizează la fel
271. Care este proiecţia optimală pentru examenul porţiunii distale a esofagului in poziţia verticală a pacientului:
A) anterioară
B) laterală
C) oblică anterioară dreaptă
D) oblică anterioară stângă
E) in toate proiecţiile menţionate se vizualizează la fel
272. Poziţia optimală pentru examinarea porţiunii cervicale a esofagului este incidenţa:
A) anterioară
B) oblică anterioară dreaptă
C) oblică anterioară stângă
D) în profil
E) în toate proiecţiile menţionate se vizualizează la fel
273. Radiografia faringelui si a porţiunii cervicale a esofagului in poziţia laterală fără contrastare artificială mai frecvent se foloseşte in caz de:
A) tumoare a faringelui si a esofagului
B) corp străin esofagian
C) tumoare a glandei tiroide
D) dereglări de deglutiţie
E) în nici una din situaţiile menţionate
274. Esofagul terminal formează cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in norma este:
A) ascuţit
B) dreptunghiular
C) obtuz
D) variabil
E) dependent de poziţia corpului
275. Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate de incizuri stenozate cu localizare în treimea medie și inferioară. Se poate presupune:
A) contracţii secundare esofagiene
B) contracţii terţiare esofagiene
C) spasme etajate
D) ahalazia cardiei
E) diverticuloza
276. Reflux-esofagita este rezultatul:
A) micşorării tonusului sfincterului inferior esofagian
B) dereglării motorice gastrice şi esofagiene
C) micşorării activitătii propulsive a stomacului
D) nu este corect nici un raspuns
E) nu este corect nici un raspuns mentionat
277. Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristică pentru:
A) cancer esofagian
B) consecinţe ale combustiei esofagiene
C) esofagita stenozantă
D) varice esofagiene
E) nu este corect nici un raspuns
278. Ingustarea lumenului esofagului este caracteristică pentru:
A) cancer de foma endofită
B) consecinţele ulcerului esofagian
C) varice esofagiene
D) tumoare benignă
E) sunt corecte toate raspunsurile
279. Dilatarea opacităţii mediastinale cauzată de patologia esofaguluise întâlneşte in caz de:
A) cancer a treimii medii a esofagului
B) combustii esofagiene
C) acalazie a cardiei
D) in caz de reflux esofagită
E) varice esofagiene
280. Starea pacientului este satisfăcătoare. Pe fondul mediastinului se determină opacitate cu nivel orizontal. In primul rând este necesar:
A) de examinat pacientul in lateropoziţie
B) de efectuat tomografia mediastinului
C) de examinat esofagul cu substanţa opacă
D) de efectuat radiografia cutiei toracice in 2 incidenţe
E) de examinat abdomenul
281. Nivel orizontal de lichid pe fondul mediastinului se poate întâlni in următoarele afecţiuni ale esofagului:
A) diverticul
D) acalazie a cardiei
B) spasme etajate
C) esofag scurt de origine congenitală
E) sunt corecte toate raspunsurile
282. La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regulă este:
A) dilatat
B) scurtat
C) deformat
D) alungit
E) ondulat
283. Cauzele care aduc la apariţia varicelor esofagiene sunt:
A) ciroza hepatica
B) tromboza venei splenice
C) neoplasm hepatic
D) ateroscleroza
E) nu este corect nici un raspuns
284. In combustiile esofagiene stenoza esofagului mai frecvent se formează la nvelul:
A) treimii superioare
B) treimii medii
C) porţiunii distale (abdominale)
D) ingustărilor fiziologice
E) porţiunii cervicale
285. Simptomul radiologic de bază al atreziei esofagiene este:
A) îngustarea esofagului
B) dilatarea esofagului
C) determinarea unui "sac orb"
D) deformarea esofagului
E) deformarea sau alungirea esofagului
286. Portiunea abdominală a esofagului descrisă sub forma simptomului "coada de soarece" este caracteristică pentru:
A) sclerodermie
B) cancer cardioesofagian
C) achalazie a cardiei
D) diverticul epifrenic
E) spasme etajate
287. Bula cu aer gastrică la pacienţii cu achalazie de gradul III-IV:
A) este deformată
B) lipseşte
C) este micşorată
D) este marită
E) nu este schimbată
288. După examinarea esofagului cu substanţă de contrast este depistat defectde contur prin minus de umplere, lumenul îngustat, pliurile lipsesc. Concluzii diagnostice posibile:
A) diverticul esofagului
B) formaţiune tumorală malignă
C) consecinţele combustiei caustice
D) leiomiomul
E) ahalazia cardiei
289. Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:
A) lungimea esofagului
B) poziţia porţiunii abdominale a esofagului faţă de diafragma
C) poziţia cardiei faţă de diafragma
D) poziţia fornixului gastric
E) sunt radiologic identice
290. Ulcerul esofagian mai frecvent se întâlneşte la nivelul:
A) porţiunii cervicale
B) treimii superioare
C) treimii medii
D) treimii inferioare
E) apare cu frecvenţa egală în toate porţiunile esofagiene
291. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este:
A) malignizarea
B) îngustarea cicatricială
C) perforaţia peretelui esofagian
D) hemoragia
E) penetraţia
292. Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste:
A) adenomul
B) papilomul
C) leiomiomul
D) fibromul
E) carcinomul
{"name":"Radiologie 262-292", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on the anatomy and functions of the esophagus and its related conditions with our comprehensive quiz. Designed for medical students and professionals, this quiz covers essential topics in radiology that are crucial for understanding gastrointestinal radiology.30 insightful questionsMultiple choice and checkbox formatsFocused on practical applications in radiology","img":"https:/images/course3.png"}