Chirurgie 51-100
Chirurgie Avansată: Întrebări Critice
Perfecționează-ți cunoștințele în chirurgie cu acest quiz cu 52 de întrebări provocatoare, conceput special pentru studenți și profesioniști din domeniul medical. Răspunde corect și află cât de bine stăpânești subiectele importante precum infecții, abces, și tratamentele chirurgicale.
Quiz-ul nostru abordează:
- Furunculi și carbunculi
- Abcese și flegmoane
- Simptomele și tratamentele erizipelului
- Mastita puerperală
- Paraproctita și abcesul pilonidal
Tromboza sinusului cavernos reprezintă o complicaţie rară, dar foarte severă (şi deseori fatală) a furunculului cu localizare:
B. În regiunea temporală sau parietală
A. Pe suprafaţa laterală a nasului sau sub regiunea globului ocular
D. În regiunea inghinală sau perineală
C. Pe suprafaţa posterioară a gîtului sau pe spate
E. În regiunea axilară sau subclaviculară
Tratamentul conservator al bolnavului cu furuncul complicat cu tromboza sinusului cavernos va include în mod obligator:
A. Antibiotice
B. Interferon
C. Anticoagulante
D. Insulinoterapia
E. Diuretice
Inflamaţia purulentă a glandelor sudoripare se numeşte:
Carbuncul
Hidrosalpinx
Furuncul
Hidrosadenită
Dermatită axilară streptococică
În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
Ţesutul celulo-adipos subcutanat
Glanda sudoripară
Foliculul pilos
Ganglionul limfatic
Glanda sebacee
Hidrosadenita este localizată tipic în regiunea:
Peretelui abdominal anterior
Plica inframamară
Fosa axilară
Fosa poplitee
Plica inghinală
Hidrosadenita se caracterizează prin următoarele:
În centrul infiltratului inflamator se află foliculul pilos
Localizarea tipică este regiunea occipitală şi cervicală posterioară
Mai frecvent e localizată în regiunea axilară
Inflamaţia purulentă debutează de la glanda sebacee
Are tendinţă către recidivare
Ce afirmaţii, referitoare la abces, sunt corecte?
Temperatura corporală în patologia respectivă de regulă rămîne normală
Cavitatea abcesului se formează în centrul infiltratului inflamator
Deschiderea şi drenarea abcesului nu conduc la ameliorarea stării bolnavului
La examinarea clinică se determină simptomul de fluctuaţie
Ascensiunea temperaturii corporale de regulă este asociată cu frison
Ce afirmaţii, referitoare la flegmon, sunt corecte?
A. Procesul purulent se răspîndeşte de-a lungul spaţiilor interfasciale şi celulare
B. Colecţia purulentă este delimitată de prezenţa capsulei piogene
C. Manifestările intoxicaţiei de regulă nu sunt pronunţate
D. Starea generală a bolnavului rămîne satisfăcătoare
E. Pacienţii necesită spitalizare şi intervenţie chirurgicală urgentă cu anestezie generalăsau regională
Prin ce se deosebeşte abcesul de flegmon?
Prin necesitatea în intervenţie urgentă
Prin durere exprimată în regiunea afectată
Prin leucocitoză
Prin acumularea delimitată de ţesuturile adiacente a puroiului
Prin febră înaltă
Ce include prelucrarea chirurgicală a focarului purulent?
A. Deschiderea largă a cavităţii purulente
B. Administrarea în cavitatea purulentă a antibioticelor cu spectru larg
C. Înlăturarea ţesuturilor necrotizate
D. Aplicarea suturilor primare
E. Drenarea cavităţii purulente
Indicaţi agentul cauzal al furunculului şi carbunculului?
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptococul
C. Stafilococul
D. Escherichia coli
E. Peptostreptococul
Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:
A. De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară
B. Nu se dezvoltă la bolnavii cu diabet zaharat
C. Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată
D. Abcesul are aspect de “fagure”
E. Simptomul de fluctuaţie nu este tipic
Indicaţi regulile tratamentului chirurgical al carbunculului.
A. Efectuarea unei incizii în cruce
B. Excizia minuţioasă a ţesuturilor necrotice
C. Fiecare dintre abcesele ce au aspectul de “fagure” se va deschide prin incizie separată
D. Plăgile, de regulă, se lasă deschise pentru a se vindeca prin intenţie secundară
E. La finele intervenţiei pe plagă se aplică suturi pentru o vindecare primară
Drept indicaţie directă către intervenţie chirurgicală în caz de suspecţie la abces al ţesuturilor moi servesc:
Durerile puternice în regiunea focarului de inflamaţie
Hiperemia evidentă a pielii şi edemul pronunţat
Prezenţa simptomului de fluctuaţie
Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor în analiza generală a sîngelui
Obţinerea conţinutului purulent în timpul puncţiei focarului inflamator
Agentul cauzal tipic al erizipelului este:
A. Streptococul
B. Stafilococul
C. Colibacilul
D. Pneumococul
E. Bacilul pioceanic (pseudomonas aeruginosa)
Indicaţi formele clinice ale erizipelului.
A. Forma flegmonoasă
B. Forma abcedantă
D. Forma necrotică
C. Forma buloasă
E. Forma eritematoasă
Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului.
Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele
Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc”
Formarea sectoarelor de necroză cutanată
Hiperemia pielii sub forma “hartei geografice”
Simptomul de fluctuaţie
În ce regiune a corpului mai frecvent se dezvoltă erizipelul?
Pe mâini
Pe peretele abdominal
Pe spate şi regiunea posterioară a gîtului
În plica interfesieră
Pe membrele inferioare
În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical?
A. Forma flegmonoasă
B. Forma buloasă
C. Forma necrotică
D. Forma abcedantă
E. Forma eritematoasă
Indicaţi elementele tratamentului complex al infecţiei chirurgicale?
A. Antibioticoterapia raţională
B. Terapia de detoxicare
C. Transfuzia de sînge integru cu scop de stimulare a imunităţii
D. Prelucrarea chirurgicală a focarului purulent
E. Indicarea citostaticelor
Ce afirmaţii caracterizează just erizipeloidul?
A. Preponderent afectează pielea mâinilor
B. De regulă se dezvoltă pe fundalul insuficienţei venoase şi limfatice
C. Afectează persoanele ce contactează frecvent carnea şi peştele crud
D. Procesul infecţios evoluează ca o celulită
E. Pe piele apar vezicule cu exudat seros, ce pot fuziona
Mastita puerperală se dezvoltă:
În perioada de pubertate
În al treilea trimestru de sarcină
În perioada de lăuzie
În perioada climacterică
În primul trimestru de sarcină
În funcţie de localizare se disting următoarele forme de abcese a glandei mamare:
A. Abces intramamar
B. Abces suprafascial
C. Abces subareolar
D. Abces subpectoral
E. Abces retromamar
Indicaţi simptomele tipice ale mastitei acute.
A. Ascensiunea temperaturii corporale
B. Retracţia mamelonului de partea inflamaţiei
C. Durerea şi senzaţia de distensie în regiunea glandei mamare
D. Pielea sub formă de “coajă de portocală”
E. Eliminări sero-hemoragice din mamelon
Care dintre afirmaţiile enumerate sunt corecte?
Mastita reprezintă o patologie multiplu recidivantă
Porţile de intrare ale infecţiei în caz de mastită sunt fisurile mamelonului
Un rol important în dezvoltarea mastitei îl joacă galactostaza (staza laptelui)
Agentul cauzal tipic al mastitei este streptococul
Toate formele de mastită necesită tratament chirurgical de urgenţă
Paraproctita este definită ca:
Inflamaţia acută a mucoasei rectului
Tromboza nodulilor hemoroidali
Hemoragia din rect
Infecţia bacteriană a pielii din regiunea perianală
Inflamaţia purulentă a ţesutului adipos din jurul rectului (pararectal)
La dezvoltarea abcesului pilonidal (coccigian) contribuie acumularea în cavitatea chistului a:
Ţesutului limfoid
Maselor fecale
Microflorei fungice
Părului şi detritului tegumentar
Maselor ateromatoase
Ce afirmaţii caracterizează just abcesul coccigian (pilonidal)?
A. La baza patologiei stă un defect congenital
B. Frecvent recidivează
C. Deseori este multicameral
D. Mai frecvent se întîlneşte la bărbaţii tineri
E. După eruperea spontană a puroiului spre tegument survine vindecarea completă
Intervenţia chirurgicală radicală în caz de abces coccigian (pilonidal) constă în
Deschiderea abcesului prin două incizii separate (contraperturi) în porţiunea superioară şi inferioară a colecţiei
Excizia în bloc a tegumentului afectat în comun cu ţesutul celuloadipos subcutan
Deschiderea abcesului prin incizie în cruce cu excizia ţesuturilor necrotizate
Deschiderea abcesului prin incizie longitudinală de-a lungul plicii interfesiere
Excizia în bloc a tegumentului afectat în comun cu ţesutul celuloadipos subcutan şi înlăturarea coccisului
Ce afirmaţii caracterizează unghia încarnată?
Reprezintă o patologie congenitală
Unghia proiemină sub formă de “corp străin”, ce împiedică vindecarea leziunii
Se dezvoltă la nivelul halucelui
Se dezvoltă la nivelul degetelor mâinii
Se explică prin tăierea prea scurtă a colţurilor plăcii unghiale
Care sunt principalele cauze ale escarelor (variantele mele)
Mobilitatea limitată
Mobilitatea sporita
Nutriția necorespunzătoare
Comorbiditățile
îmbătrânirea pielii
Care sunt principalele cauze ale escarelor (variantele mele)
Presiunea
Frecarea
Umiditatea
Incontinența intestinului
Alimentatie eficienta
Care sunt principalele cauze ale escarelor (variantele mele)
Incontinența vezicii urinare
Transpirația excesivă
Drenajul rănilor
Aer uscat
Frecarea
Care sunt principalele cauze ale escarelor (variantele mele)
Extrinseci
Intrinseci
Secundare
Primare
Umorale
La ce nivel minim presiunea asupra țesuturilor moi depășește presiunea de umplere capilară, ceea ce duce la ischemie și necroză tisulară și la formarea escarelor (varianta mea)
>33 mmHg
>50 mmHg
>120 mmHg
<33 mmHg
>100 mmHg
Decubitele sunt de obicei localizate la: (variantele mele)
Coate
Calcai
Regiunea sacrului
Cavitatea bucala
Peritoneu
Indicați principiile tratamentului conservator al escarelor. (variantele mele)
Debridare autolitica
Debridare enzimatica
Debridare chirurgicala
Inlaturarea prin incizie a escarelor
Transfuzii de sange
Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mâinii mai des se realizează:
Pe cale hematogenă
Prin bătături, fisuri ale pielii
Pe cale limfogenă
Împreună cu corpii străini mici (aşchii)
Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului
88. CS. În majoritatea absolută a cazurilor agentul etiologic al proceselor purulente la nivelul degetelor şi mâinii este:
Streptococcus pyogenes
Staphylococcus aureus
Escherichia coli
Unul dintre microorganismele anaerobe neclostridiene
Candida albicans
Indicaţi particularităţile anatomice ale degetelor şi mâinii, care condiţionează manifestarea caracteristică a procesului inflamator.
A. Pielea pe suprafaţa palmară este rezistentă, groasă şi cu capacitate redusă de extindere, din motivele respective focarul purulent rareori se erupe spontan spre exterior
B. Tecile sinoviale ale flexorilor degetelor I şi V comunică cu spaţiile celuloadipoaseale antebraţului, ceea ce poate conduce la răspîndirea infecţiei spre regiunea respectivă
C. Tecile sinoviale ale flexorilor degetelor II, III şi IV comunică cu spaţiile celuloadipoase ale antebraţului, ceea ce poate conduce la răspîndirea infecţiei spre regiunea respectivă
D. Țesutul subcutanat pe suprafaţa palmară a degetelor este divizat prin septuri fibroase în spaţii separate, din considerentele respective colecţiile purulente au tendinţă de erupere spontană spre piele
E. Țesutul subcutanat pe suprafaţa palmară a degetelor este divizat prin septuri fibroase în spaţii separate, din considerentele respective colecţiile purulente autendinţă de răspîndire spre profunzime
Panariţiul tendinos al cărora dintre degetele mâinii poate conduce către răspîndirea infecţiei spre spaţiul celuloadipos Pirogov-Parona al antebraţului?
A. Primul
B. Al doilea
C. Al treilea
D. Al patrulea
E. Al cincilea
91. CM. Indicaţi cauzele sindromului algic deosebit de intens în panariţiu, incomparabil cu durerile în cazul altei localizări ale patologiilor purulente
A. Compresiunea nervilor de către exudatul inflamator
B. Compresiunea vaselor de către exudatul inflamator şi ischemia ţesuturilor
C. Dezvoltarea rapidă a necrozei secundare a tendoanelor şi osului
D. Acţiunea mediatorilor inflamaţiei eliberaţi într-un volum mare
E. Inervaţia senzorială bogată a suprafeţei palmare a degetelor
Necroza tendonului în caz de tenosinovită purulentă se dezvoltă în urma:
Compresiei vaselor ce alimentează tendonul de către exudatul inflamator cuulterioara tromboză a acestora
Acţiunii distructive directe a enzimelor microbiene
Limitării mişcărilor active
Compresiei de către exudatul inflamator a nervilor tendonului
Leziunii iatrogene a vaselor în timpul tratamentului chirurgical al panariţiului
Ce localizare a colecţiei purulente este definită drept panariţiu?
A. Suprafaţa palmară a falangei distale a degetului mâinii
B. Suprafaţa plantară a falangei distale a degetului piciorului
C. Spaţiul celuloadipos al antebraţului Pirogov-Parona
D. Regiunea periunghială a degetului mâinii
E. Suprafaţa dorsală a falangei proximale a degetului mâinii
Indicaţi formele superficiale ale panariţiului.
A. Subcutanată
D. Periunghială (paronichia)
E. Cutanată
B. Tendinoasă
C. Pandactilita
Paronihia este definită drept colecţie purulentă localizată:
Sub placa unghială
În regiunea subunghială proximală
Pe suprafaţa palmară a falangei distale a degetului
În repliul periunghial
În repliul periunghial al degetului mare al plantei ca urmare a unghiei încarnate cu dezvoltarea consecutivă a inflamaţiei
Indicaţi formele profunde ale panariţiului.
A. Tendinoasă
B. Osoasă
C. Articulară
D. Subunghială
E. Pandactilita
Ce afirmaţii caracterizează just panariţiul cutanat?
Degetul afectat se află în poziţie de semiflexie forţată
Sindromul algic nu este exprimat
Procesul inflamator se poate extinde spre os, articulaţie şi tendon
În majoritatea cazurilor procesul inflamator se localizează pe suprafaţa palmară a falangei distale
Este diagnosticat drept o bulă superficială cu conţinut purulent
Ce formă a panariţiului este mai probabilă dacă pe suprafaţa palmară a degetului mâinii se determină o mică veziculă, cu conţinut purulent?
A. Cutanată
B. Subcutanată
C. Tendinoasă
D. Subunghială
E. Pandactilita
Indicaţi metoda optimală de anestezie în tratamentul formei cutanate a panariţiului.
Locală infiltrativă
Locală tronculară
Generală intravenoasă
Generală inhalatorie
Anestezia nu se efectuează
În ce constă tratamentul chirurgical al panariţiului cutanat?
A. După drenarea focarului purulent degetul afectat se imobilizează
B. Înlăturarea epidermului detaşat cu evacuarea puroiului
C. După drenarea focarului purulent se aplică un pansament cu antiseptic
D. Focarul purulent se excizează în limitele ţesuturilor sănătoase
E. După dezvoltarea ţesutului de granulaţie plaga se închide prin suturi secundare
{"name":"Chirurgie 51-100", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Perfecționează-ți cunoștințele în chirurgie cu acest quiz cu 52 de întrebări provocatoare, conceput special pentru studenți și profesioniști din domeniul medical. Răspunde corect și află cât de bine stăpânești subiectele importante precum infecții, abces, și tratamentele chirurgicale. Quiz-ul nostru abordează: Furunculi și carbunculi Abcese și flegmoane Simptomele și tratamentele erizipelului Mastita puerperală Paraproctita și abcesul pilonidal","img":"https:/images/course1.png"}