GRILE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Contencios Administrativ Quiz
Testează-ți cunoștințele despre contenciosul administrativ cu acest quiz cu 130 de întrebări variate. Vei explora concepte cheie, procese legale și responsabilități administrative, esențiale pentru înțelegerea acestui domeniu important.
Quiz-ul include:
- Întrebări cu răspuns multiplu și întrebări cu opțiuni multiple
- Scenarii practice din domeniul dreptului administrativ
- Evaluarea cunoștințelor tale într-un mod distractiv și informativ
Reclamantul poate introduce actiunea in contencios administrativ la:
Instanta de la sediul autoritatii publice parate
La alegere intre instanta de la domiciliul / sediul reclamantului si cea de la sediul autoritatii publice
Mai intai la instanta de la sediul autoritatii publice parate si ulterior la domiciliul reclamantului
Contenciosul administrativ se refera la :
Totalitatea litigiilor dintre autoritatile publice si particulari, solutionate de instante judecatoresti specializate
Activitatea de control exercitata asupra autoritatilor executive
procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic
In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Fun
Facultativa
Obligatorie
Poate fi urmata in concomitent cu actiunea in contencios administrativ
Conform dispozitiilor legale prevazute in legea contenciosului administrativ dreptul de tutela administrativa se exercita prin :
Prefect
Guvern
ANFP
Prefectul poate ataca in contencios administrativ :
Hotararile de guvern
Actele pe care le considera nelegale, emise de autoritatile publice locale
Actele autoritatilor publice centrale
ANFP poate ataca in contencios administrativ :
Actele autoritatilor publice centrale in conditiile Codului Muncii
Actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica
Actele autoritatilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere interesului public
Pot avea calitate procesuala pasiva in litigiile de contencios administrativ:
Functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim
O persoana terta fata de actul administrativ individual, cand autoritatea publica emitenta, solicita anularea propriului act
Doar persoanele carora li se adreseaza, in mod direct, actul administrativ considerat vatamator
Nu pot fi atacate in contenciosul administrativ:
Actele administrative care privesc raporturile dintre instantele judecatoresti si parlament
Ordinul prefectului de numire in functii publice
Actele de comandament militar
Sunt exceptate de la controlul judecatoresc al instantei de contencios:
Actele administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative speciale
Actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara
Actele administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea starii de asediu
Jurisdictiile administrative speciale au urmatoarele caracteristici:
Sunt obligatorii
Sunt guvernate de principiul celeritatii
Facultative
Situatiile care pot genera conflictele solutionate pe calea contenciosului administrativ sunt urmatoarele :
Emiterea unui act administrativ considerat vatamator
Refuzul nejustificat al unei autoritati publice de a aproba proiectul unei hotarari de guvern
Incheierea unui contract intre o autoritate publica si un membru al guvernului
Plangerea prealabila poate fi formulata, potrivit art 7 din legea contenciosului administrativ, de :
Persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral
Persoana vatamata care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictionala prevazuta prin lege speciala
Persoana care se considera vatamata printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de fapt
Plangerea prealabila are caracter :
Facultativ
Obligatoriu
De sesizare a instantei de contencios administrativ
Termenul de formulare a plangerii prealabile este, potrivit dispozitiilor legii contenciosului administrativ :
30 de zile de la emiterea actului administrativ individual
Oricand pentru actul administrativ unilateral
30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual
In cazul contractelor administrative, plangerea prealabila semnifica :
Incetarea efectelor contractului
Incercarea unei concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila referitoare la litigiile comerciale
Desfiintarea de drept a contracului administrativ
Termenul de 6 luni pentru formularea plangerii prealabile in cazul contractelor administrative incepe sa curga:
De la data incheierii contractului, in cazul litigiilor legate de incheierea lui
De la data incetarii obligatiilor contractuale , in cazul litigiilor legate de executarea lui
De la data producerii efectelor juridice ale contractului
Natura juridica a termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevazut de art 7 alin 7 din legea contenciosului administrativ este :
De decadere
De prescriptie
De recomandare
Conditiile de fond ale exercitarii actiunii in contencios administrativ sunt :
Actul atacat sa fie act administrativ normativ, in forma tipica sau asimilata
Actul atacat sa emane de la un organism social care apara valori de interes general
Actul atacat sa vatame un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau public
Sunt conditii de forma si procedurale ale exercitarii actiunii in contencios administrativ :
Indeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios si/sau a recursului administrativ ierarhic
Sesizarea cu actiune directa a instantei de contencios administrativ competente
Persoana vatamata sa se adreseze intr-un termen rezonabil instantei de contencios administrativ
Sunt conditii de exercitare ale actiunii in contencios administrativ:
Introducerea actiunii intr-un termen de 30 de zile de la comunicarea raspunsului la plangerea prealabila sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea
Actul administrativ atacat sa nu fie din cele exceptate de la controlul instantei de contencios administrativ
Actiunea sa aiba ca obiect anularea unui act administrativ individual
Persoana vatamata poate solicita instantei de contencios administrativ:
Anularea in tot sau in parte a actului administrativ
Revocarea actului administrativ
Reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vatamator
Persoana vatamata mai poate solicita instantei de contencios administrativ si:
Declararea ca neconstitutionala a unei Ordonante de Guvern
Reparatii pentru daune morale
Obligarea autoritatii parate la retragerea actului administrativ vatamator
Instanta de contencios administrativ poate pronunta urmatoarele solutii :
Sa raspunda reclamantului in sensul rezolvarii favorabile a cererii
Sa acorde daune materiale si/sau morale in cazul anularii actului administrativ
Sa respecte legea in executarea careia a fost emis actul administrativ
Litigiile privind contractele administrative, pe care instanta de contencios administrativ le poate solutiona:
Exclusiv cele legate de incheierea si executarea contractelor administrative
Cele privind durata executarii contractului administrativ
Cele legate de faza premergatoare incheierii contractului, precum si cele in legatura cu incheierea, modificarea, interpretarea, executarea si incetarea contractului administrativ
Persoana vatamata prin ordonante sau dispozitii de ordonante poate solicita instantei de contencios administrativ si :
Anularea actelor administrative emise in baza ordonantei
Pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa inlocuiasca ordonanta declarata neconstitutionala
Anularea ordonantei si amendarea emitentului actului
Competenta materiala de solutionare in fond a litigiilor privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale revine:
Tribunalelor de contencios administrativ
Sectiilor de contencios administrativ ale Curtilor de Apel
Instantei judecatoresti care exercita un control de plina jurisdictie
Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel au competenta sa judece :
In prima instanta,litigiile privind actele administrative emise autoritatile publice locale
Ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de sectiile civile si comerciale ale tribunalelor
Litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora in valoare mai mare de 500.000 lei.
Litigiile de contencios administrativ se solutioneaza:
In sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs);
In sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs);
In prima si ultima instanta, in cazul Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Competenta teritoriala in materia contenciosului administrativ este:
Exclusiva;
Altemativa;
Obligatorie
Natura juridica a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prevazute de art. 11 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ este:
Ambele termene sunt de prescriptie;
Ambele termene sunt de recomandare;
Termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de I an este termen de decadere.
Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prevazut de art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ:
Actiunile privind actele administrative cu caracter normativ;
Actiunile introduse impotriva actelor administrativ-jurisdictionale;
actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Agentia Nationala a Fun
Suspendarea de drept a executarii actului administrativ intervine:
Cand se emite un nou act administrativ in conformitate cu dispozitiile legale;
Cand s-a admis de instanta de fond actiunea in anularea actului administrativ;
cand se ataca de catre Prefect sau Agentia Nationala a Fun
Instanta de contencios administrativ poate pronunta urmatoarele solutii:
Sa anuleze in tot sau in parte actul administrativ individual sau normativ;
Sa oblige autoritatea publica sa iti revoce actul administrativ vatamator;
Sa amendeze persoana fizica sau juridica, destinatara a actului administrativ.
Instanta de contencios administrativ investita cu judecarea unui recurs declarat impotriva unei hotarari pronuntate in prima instanta, poate adopta una dintre urmatoarele solutii:
Sa respinga recursul ca inadmisibil;
Sa modifice sau sa caseze hotararea atacata;
Sa trimita cauza spre solutionare la autoritatea publica emitenta a actului administrativ atacat.
Lnstanta de recurs va pronunta o solutie de casare cu trimitere spre rejudecare in urmatoarele situatii:
Cand instanta de fond a solutionat cauza in temeiul unei exceptii de ordine publica;
Cand prima instanta a solutionat, in mod nelegal, fondul cauzei;
Intotdeauna cand va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate.
Obligatia publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei exista pentru urmatoarele hotarari judecatoresti pronuntate in materia contenciosului administrativ:
Hotararile prin care se anuleaza un act administrativ unilateral;
Hotararile de lamurire a dispozitivului unei sentinte judecatoresti;
Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ.
Hotararea judecatoreasca irevocabila privind admiterea unei actiuni in contenciosul administrativ trebuie executata:
La cerere;
In termenul de 6 luni prevazut la art. 11 din Legea contenciosului administrativ;
In 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii.
Neexecutarea hotararii judecatoresti irevocabile de catre autoritatea publica poate atrage:
Sanctionarea conducatorului autoritatii publice sau a persoanei obligate cu amenda;
Obligarea autoritatii publice la plata dobanzii de referinta B.N.R.;
Raspunderea contraventionala a celui obligat prin hotarare judecatoreasca.
Semnificatia notiunii de ,,exces de putere" este potrivit Legii contenciosului administrativ:
Exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice, in Iimita competentelor atribuite prin lege;
Exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice cu incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor;
Exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice, cu incalcarea ordinelor emise de organul ierarhic superior.
Efectele exceptiei de nelegalitate sunt:
Instanta va putea dispune atat anularea actului, cat si sa constate nelegalitatea lui;
Hotararea judecatoreasca prin care a fost solutionata exceptia de nelegalitate produce efecte ,,erga omnes";
Solutia pronuntata asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar intre partile litigiului.
Principiile recomandate de Comitetul Ministrilor guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei in ceea ce priveste garantia impotriva eventualelor efecte daunatoare ale executarii actului administrativ sunt:
Posibilitatea acordata reclamantului de a solicita autoritatii jurisdictionale, inainte ca aceasta sa se pronunte, de a cere masuri de protectie provizorie impotriva actului administrativ;
Masurile de protectie provizorie pot consta in retragerea actului administrativ;
Procedura urmata in fata autoritatii jurisdictionale sa fie parcursa intr-un termen rezonabil.
Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:
De la data emiterii actului administrativ;
De la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei;
De la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila.
Instanta de executare a unei hotarari de contencios administrativ este:
Instanta care a pronuntat hotararea de fond;
Instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzei;
Instanta a carei hotarare a ramas definitiva si irevocabila.
In urma deliberarii cauzei, instanta poate da urmatoarele solutii:
Sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ;
Sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativ;
Sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat.
Exceptia de nelegalitate poate fi ridicata:
Numai la instanta de fond;
Numai la instanta de recurs;
Atat in prima instanta cat si in faza cailor de atac.
Prin sintagma ,,paguba iminenta" se intelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din legea contenciosului administrativ:
Prejudiciul material viitor si previzibil;
Perturbarea grava, existenta la momentul emiterii actului administrativ, a functionarii unei autoritati publice;
Prejudiciul nascut, cert si actual.
Institutia contenciosului administrativ reprezinta unul din domeniile pe care legiuitorul le-a rezervat:
Reglementarii legii ordinare;
Reglementarii prin hotarari ale Guvernului;
Reglementarii legii organice.
Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii 554/ 2004 urmatoarele contracte incheiate de autoritatile publice:
Contractele de vanzare curnparare;
Contractele de achizitii publice;
Contractele de locatiune.
Termenul de sesizare a instantei in cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative curge:
De la data incheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii;
De la data incheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui;
De la data stabilita prin contract, cu acordul partilor.
Lntroducerea recursului:
Suspenda executarea;
Nu suspenda executarea;
Suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Recursul in contencios administrativ se introduce in termen de:
15 zile de la comunicare;
30 de zile de la pronuntare sau comunicare;
10 zile de la pronuntare sau comunicare.
Recursul ierarhic se exercita la:
Aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului;
Organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs vatamarea;
Organul de control administrativ de specialitate.
Lnstanta de executare in materia contenciosului administrativ este:
Judecatoria, ca instanta de drept comun;
Instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ;
Sectia de contencios administrativ a tribunalului.
Executarea hotararii la care se refera art. 22 din Legea contenciosului administrativ, se face in termenul:
Prevazut de lege;
Dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comun;
In cel mult 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii -daca nu se prevede alt termen.
Pot fi atacate 'in contencios administrativ:
Numai actele normative;
Numai actele individuale;
Atat actele normative cat si actele individuale.
Plangerea prealabila are urmatoarele caracteristici:
Ca regula generala, are un caracter obligatoriu;
Se poate realiza concomitent cu promovarea actiunii in contencios administrativ;
Este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios administrativ.
Avocatul Poporului poate introduce o actiune in contencios administrativ daca:
Ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie;
In orice situatie in care constata ca este necesar;
Apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim.
In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare a instantei incepe sa curga de la data:
Depunerii cererii;
Comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii;
Nu exista niciun termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand.
Ordonantele de urgenta ale Guvernului, precum si cele adoptate in baza unei legi de abilitare pot fi atacate:
La instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta;
Nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ;
Pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala.
Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate la instanta de contencios administrativ in termenul:
De 6 luni prevazut de lege;
Oricand;
De 1 an, prevazut de lege
Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale CurtiIor de Apel vor judeca, in prima instanta:
Litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe, contributii, datorii vamale mai mari de 500.000 lei
Litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice locale
Litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect.
Actiunea in contencios administrativ va fi introdusa la:
Obligatoriu la domiciliul paratului;
Obligatoriu la domiciliul reclamantului
La domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului.
Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie un contract administrativ, instanta poate dispune:
Anularea acestuia in tot sau in parte;
Se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept comercial;
Va putea suplini consimtamantul oricareia dintre parti.
Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de contencios administrativ atrage:
Aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia I se opune hotararea;
Aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia I se opune hotararea;
Aplicarea unei amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia I se opune hotararea.
Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o hotarare definitiva si irevocabila a unei instante de contencios administrativ:
Poate constitui infractiune;
Constituie contraventie;
Constituie abatere disciplinara.
Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a unei instante de contencios administrativ are drept consecinte:
Se sanctioneaza numai cu amenda;
Se sanctioneaza contraventional;
Se poate pedepsi cu inchisoare.
Exceptia de nelegalitate se poate invoca:
Numai de reclamant;
De oricare dintre parti;
Numai de instanta.
Exceptia de nelegalitate se poate invoca:
In fata oricarei instante;
Numai in fata instantei de drept comun;
Numai in caile extraordinare de atac.
Prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate invoca:
Numai nelegalitatea unui act administrativ normativ;
Numai nelegalitatea unui act administrativ individual;
Nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual.
Impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ:
Exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atac;
Se poate folosi numai contestatia in anulare;
Nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului.
Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ:
Cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor Iegitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere;
Ia cererea partii interesate;
Cand partea vatamata este un minor.
Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul administrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere are urmatoarele posibilitati:
Il poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinul;
Va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat;
Nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere.
Contenciosul obiectiv se refera la:
Posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea;
Posibilitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiective;
Posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ.
Contenciosul subiectiv se refera la:
Posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea;
Posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul;
Posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ.
Contenciosul administrativ de anulare este:
Este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea;
Este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul;
Este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal.
Prin organisme sociale interesate se intelege:
Totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala;
Structuri neguvemamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative;
Totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative.
Notiunea de plangere prealabila desemneaza:
Cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ;
Cererea prin care persoana vatamata intr-un drept sau solicita acordarea de despagubiri;
Cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia.
In cazul actiunilor introduse de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, procedura prealabila:
Nu este obligatorie;
Este obligatorie numai in cazul Avocatului Poporului si Ministerului Public;
Este obligatorie.
Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este:
Un termen de decadere;
Un termen de recomandare;
Un termen de prescriptie.
Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public in urmatoarele modalitati:
Pe calea actiunii principale;
Pe cale de exceptie;
Numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita:
Daune cominatorii;
Daune interese;
Reparatii pentru daune morale.
Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ procedeaza astfel:
Se pronunta pe fondul cauzei in Camera de Consiliu;
Repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtii Constitutionale;
Repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor.
Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale:
Numai pana la primul termen de judecata;
Nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale;
Pana la terminarea dezbaterilor.
Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ se redacteaza si se motiveaza in termen de:
Cel mult 15 zile de la pronuntare;
Cel mult 60 de zile de la pronuntare;
Cel mult 30 de zile de la pronuntare.
Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge:
De la data emiterii actului administrativ;
De la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei;
De la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ devenit irevocabila.
Din punct de vedere al competentei materiale a organului administratiei publice care le adopta sau emite, actele administrative sunt:
Acte administrative care produc efecte pe intreg teritoriul tarii, precum hotararile adoptate de Guvern;
Acte administrative cu caracter general;
Acte administrative de specialitate, care vizeaza unul sau mai multe domenii de activitate.
Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative este o forma de control care vizeaza legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de:
Organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi;
Autoritatile investite cu atributii de jurisdictie administrativa speciala aflate in cadrul sistemului administratiei publice;
Instantele jurisdictionale din sistemul autoritatii judecatoresti.
Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizeaza:
Activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui Romaniei, Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ;
Activitatea deputatilor, senatorilor, judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vatamat drepturile si interesele cetatenilor;
Activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a institutiilor de interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Sunt caracteristici generale ale controlului judecatoresc:
Controlul judecatoresc se exercita asupra tuturor autoritatilor administrative, in ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;
Controlul judecatoresc vizeaza legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si eficacitatea actelor administrative;
Controlul judecatoresc este exercitat din oficiu de catre instantele de contencios administrativ.
Contenciosul obiectiv este:
Contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit trebuie sa fie obiectiv si impartial;
Contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa cerceteze exclusiv conformitatea actului administrativ cu legea, fara a cerceta vatamarea unor drepturi si interese legitime;
Exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii, in baza unei sesizari a unei persoane fizice.
Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ in cadrul caruia:
Judecatorul investit este competent sa se pronunte asupra existentei si intinderii pagubelor, indiferent daca acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ atacat;
Judecatorul investit este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat nelegal, fara a cerceta existenta sau intinderea pagubei;
Judecatorul investit este competent sa se pronunte asupra existentei si intinderii pagubelor, numai daca acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care il anuleaza sau il modifica.
Se poate adresa instantei de contencios administrativ si:
Persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi neconstitutionale ale unor legi;
Persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante sau prevederi din ordonante ale Guvemului declarate neconstitutionale;
Persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim printr-un act administrativ revocat de autoritatea competenta sau abrogate.
Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, in cadrul litigiului de contencios administrativ in functie de conditiile concrete stabilite prin lege:
Avocatul Poporului;
Prefectul;
Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi:
Contractele administrative incheiate intre particulari;
Actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ in termen de 15 zile de la comunicare;
Ordonantele si ordonantele de urgenta adoptate de Guvem potrivit art. 115 din Constitutie, republicata.
Sunt conditii de forma si procedurale ale exercitarii actiunii de contencios administrativ:
Conditia ca subiectele de sesizare sa indeplineasca procedura prealabila a recursului gratios;
Conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ sa se faca in termen de 6 luni de la data primirii solutiei la plangerea prealabila;
Conditia ca persoana vatamata sa se adreseze cu actiune presedintelui instantei de contencios administrativ.
Sunt competente sa judece in fond in materia contenciosului administrativ:
Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care privesc actele administrative date de autoritatile publice locale;
Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 500.000 lei;
Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de ape!, pentru litigiile care au ca obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 500.000 lei.
Reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza:
Instanta de la sediul autoritatii publice
Instanta de la domiciliul sau
Oricare dintre cele doua instante, la alegere.
Suspendarea executarii actului administrativ intervine de drept, cand actul administrativ este atacat de:
Persoana vatamata;
Prefect;
Avocatul Poporului.
Cand temeiul cererii de suspendare il formeaza prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ pana la:
Solutionarea recursului gratios;
Pana la sesizarea instantei de contencios administrativ;
Pana la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului administrativ.
Cand temeiul cererii de suspendare il formeaza prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat pana la:
Solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat;
Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii vizand anularea actului administrativ;
Pana la sesizarea instantei de recurs.
Sunt subiecte de sezina - au capacitatea de a introduce actiuni la instanta de contencios administrativ in locul persoanelor vatamate, acestea din urma capatand de drept calitatea de reclamant:
Avocatul Poporului;
Ministerul Public;
Autoritatea publica.
Dezinvestirea instantei de contencios administrativ respectiv renuntarea voluntara la actiune nu mai este posibila cand:
Actiunile au fost introduse de Avocatul Poporului, Ministerul Public;
actiunile au fost introduse de Agentia Nationala a Fun
Precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative.
Titularul actiunii in contencios administrativ poate fi:
Orice persoana fizica sau juridica care se considera vatamata atat intr-un drept personal cat si intr-un interes legitim personal;
Orice persoana care se considera vatamata doar intr-un drept personal;
Conform legii, uzand de termenul ,,asimilate" persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat.
Actul administrativ unilateral atacat de prefect:
Nu este suspendat;
Este suspendat de drept, din momentul introducerii actiunii si pana la solutionarea cauzei;
Este necesara promovarea unei actiuni separate prin care se solicita suspendarea efectelor actului administrativ atacat.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici, este o autoritate:
De tutela administrativa pentru toate autoritatile publice, centrale si locale;
Ce poate promova actiunea fie impotriva actelor administrative ilegale ce au ca obiect raporturi de functie publica, fie impotriva refuzului nejustificat sau tacerii administrative in legatura cu indeplinirea unor obligatii derivate din legislatia functiei publice;
De tutela administrativa jurisdictionalizata pentru toate autoritatile publice, centrale si locale, insa numai intr-un domeniu strict determinat, acela al raporturilor de functie publica.de tutela administrativa jurisdictionalizata pentru toate autoritatile publice, centrale si locale, insa numai intr-un domeniu strict determinat, acela al raporturilor de functie publica.
Sintetizand reglementarile cuprinse in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actiunea in contencios administrativ ar putea fi conditionata de:
Actul atacat sa fie un act administrativ; actul sa vatame un drept subiectiv sau un interes legitim, actul atacat sa emane de la o autoritate, sa se fi uzat de procedura administrativa prealabila, introducerea actiunii intr-un anumit termen prevazut de lege;
Actul atacat sa fie un act administrativ si actul sa vatame un drept subiectiv sau un interes legitim;
Sa se fi uzat doar de procedura administrativa prealabila, introducerea actiunii intr-un anumit termen prevazut de lege.
Procedura prealabila nu este obligatorie in unele situatii fie prevazute in mod expres de lege, fie rezultand din coroborarea si interpretarea unitara a prevederilor legale cum ar fl:
In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici
In cazul actiunilor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante;
In cazul solutionarii exceptiilor de nelegalitate.
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, circumscriindu-se cadrului constitutional, stabileste exceptiile si Iimitele controlului, in sensul indicarii unor acte ce nu pot fi atacate in contenciosul administrativ, respectiv:
Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
Actele de comandament cu caracter militar;
Actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.
Momentul la care recursul gratios se considera introdus este:
Cel al expedierii prin posta, al primirii mesajului de posta electronica ( e-mail);
Al inregistrarii direct la sediul autoritatii publice;
Al consemnarii in scris a reclamatiei verbale.
Referitor la recursul ierarhic superior indicati ce elemente atrag specificitatea acestuia:
Se exercita la organul ierarhic superior organului care a produs vatamarea;
Nu se poate exercita fata de actele autoritatilor centrale autonome, cele care nu au organe superioare ierarhic;
Este exercitat tot in termenul de 30 de zile prevazut si pentru recursul gratios.
Legea asimileaza, sub aspectul naturii juridice a litigiului, actelor administrative si anumite contracte incheiate de administratie, expres nominalizate care au ca obiect:
Punerea in valoare a bunurilor proprietate publica;
Executarea lucrarilor de interes public;
Achizitiile publice.
Procedura prealabila introducerii actiunii la instanta de contencios administrativ nu este obligatorie in anumite situatii, unele prevazute in mod expres de lege, altele rezultand din coroborarea si interpretarea unitara a prevederilor legale cum ar fl:
In cazul actiunilor introduse de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici;
In cazul actiunilor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante;
In cazul nesolutionarii in termen a cererii sau a refuzului nejustificat de rezolvare a acesteia.
Care din urmatoarele tipuri de recursuri fac parte din categoria recursurilor administrative:
Recursul gratios;
Recursul de tutela;
Recursul ierarhic.
Competenta materiala in materia contenciosului administrativ este stabilita dupa:
Rangul autoritatii emitente ( centrala sau locala) -in ce priveste litigiile de contencios administrativ;
Legi speciale care reglernenteaza in mod derogator competenta de solutionare a actiunilor de contencios adrninistrativ ce nu sunt contrare legii contenciosului adrninistrativ;
Iar in ce priveste litigiile de natura fiscala, evaluabile in bani, sunt preluate prevederile Codului de procedura fiscala in functie de pragul valoric.
Suspendarea unui act administrativ, de catre instanta de contencios administrativ:
Competenta sa judece actiunea principala, chiar si inainte de introducerea actiunii;
Se dispune din oficiu;
Trebuie sa fie solicitata prin cerere forrnulata fie de persoana vatamata, fie de Ministerul Public -pentru o cauza de interes public.
Judecarea cererii de suspendare se face:
In regim de urgenta;
Cu citarea partilor;
Instanta pronuntandu-se printr-o incheiere sau sentinta dupa caz, executorie de drept.
Conditiile ce trebuiesc indeplinite cumulativ si in baza carora se va putea dispune suspendarea actului administrativ se refera:
La cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente;
Doar pentru prevenirea unei pagube iminente;
Doar in cazuri bine justificate.
Competenta de judecare a cererii de suspendare apartine:
Instantei competente sa judece fondul litigiului;
Unei alte instante competente daca prin lege speciala se prevede sa judece cererea de anulare a actului administrativ, dispozitiile ei prevaleaza, fiind aplicabile si cererii de suspendare;
Oricarei instante competente teritorial, respectiv alegerea unei alte instante, atunci cand actiunile sunt introduse separat (prima, cererea de suspendare, si ulterior actiunea in anulare.
Suspendarea actului administrativ la solicitarea Ministerului public este supusa unor anumite conditii:
Poate viza doar acte normative doar atunci cand prin actul normativ se perturba grav activitatea unui serviciu public ,,administrativ" de importanta nationala (nu si locala);
Este intemeiata pe un interes public major, nu pe un drept subiectiv vatamat;
Este independenta de actiunea in anulare a actului administrativ normativ.
In temeiul unor dispozitii ale legii contenciosului administrativ, dar si a unor legi speciale, introducerea actiunii in contencios administrativ poate avea ca efect suspendarea de drept a actului administrativ atacat:
In cazul contenciosului obiectiv declansat la initiativa Prefectului sau a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;
In orice caz;
In cazul cand consilierii interesati ataca hotararea de dizolvare a consiliului local.
Introducerea in cauza a functionarului public ce va putea fi obligat la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica respectiva se poate atunci cand:
Este vinovat de emiterea/elaborarea actului administrativ;
Refuza explicit rezolvarea cererii sau este responsabil pentru tacerea administratiei, cea care este insarcinata cu raspunsul In termen la petitii;
Semneaza actul administrativ, in baza competentei legale.
Chemarea in judecata a functionarului public se face:
Atunci cand nu se doreste anularea actului sau obligarea la rezolvarea cererii doar se cer despagubiri;
Odata cu actiunea in despagubiri prin urmare ea va lua forma cererii accesorii actiunii In anulare sau in obligarea la rezolvarea cererii;
Ulterior judecarii cererii de anulare, atunci cand despagubirile nu au putut fi cunoscute la data judecarii cererii in anulare.
Litigiile de contencios administrativ se judeca:
De urgenta;
Cu precadere;
Cu celeritate.
In cazul admiterii actiunii in contencios, instanta poate sa pronunte urmatoarele solutii:
Anularea in intregime a actului administrativ sau anularea anumitor parti ale actului administrativ (mai ales in cazul actului administrativ normativ);
Constatarea ilegalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii;
Obligarea autoritatii parate sa emita un act administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice inscris.
In cazul litigiilor ce au ca obiect contractele administrative, solutiile concrete pe care instanta de fond le poate pronunta sunt:
Sa admita actiunea si sa oblige autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit;
Sa respinga actiunea;
Sa admita in tot sau in parte actiunea in sensul anularii contractului administrativ, in tot sau in parte.
Exceptia de nelegalitate reglementata de legea contenciosului administrativ:
Este o aparare pe care o parte intr-un proces o face impotriva unui act administrativ ilegal ce are incidenta cu cauza respectiva;
Poate fi invocata si din oficiu de catre instanta judecatoreasca;
Nu poate fi ridicata in orice proces de competenta instantelor judecatoresti ( atat in cauzele civile, cat si in cauzele penale ).
Executarea hotararilor de contencios administrativ poate parcurge mai multe etape, fiecare etapa avand propriile mijloace de constrangere cum ar fi:
Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila constituie titlu executoriu, si trebuie executata fie in termenul stabilit de instanta in dispozitiv, fie in 30 de zile de la pronuntare;
Hotararile de anulare a actelor administrative normative nu pot fi publicate in ,,Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I ( actele autoritatilor centrale );
Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila constituie titlu executoriu, si trebuie executata fie in termenul stabilit de instanta in dispozitiv, fie in 30 de zile de la comunicare.
Hotararile judecatoresti privind anularea actelor administrative normative pot fi publicate in ,,Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I (actele autoritatilor centrale):
La initiativa instantei sau a reclamantului;
Si sunt scutite de taxe de publicare;
La initiativa exclusiva a autoritatii.
Executarea silita este necesara in cazul hotararii de obligare a autoritatii publice la rezolvarea cererii:
Indiferent daca aceasta dubleaza hotararea de anulare sau nu;
Indiferent daca dispozitivul hotarari judecatoresti vizeaza obligarea autoritatii publice la emiterea unui alt act sau la efectuarea unei operatiuni administrative;
Vizeaza si hotararile date in urma tacerii administrative sau a refuzului nejustificat explicit.
In cazul neexecutarii hotararii judecatoresti reclamantul:
Poate solicita aplicarea unei amenzi pentru intarziere conducatorului autoritatii publice;
Poate solicita acordarea de daune pentru intarziere care vor fi platite din bugetul autoritatii publice, urmand a fi imputate functionarului public vinovat de neexecutare;
Poate solicita aplicarea atat a unei amenzi pentru intarziere cat si acordarea de daune pentru intarziere.
{"name":"GRILE CONTENCIOS ADMINISTRATIV", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Testează-ți cunoștințele despre contenciosul administrativ cu acest quiz cu 130 de întrebări variate. Vei explora concepte cheie, procese legale și responsabilități administrative, esențiale pentru înțelegerea acestui domeniu important.Quiz-ul include:Întrebări cu răspuns multiplu și întrebări cu opțiuni multipleScenarii practice din domeniul dreptului administrativEvaluarea cunoștințelor tale într-un mod distractiv și informativ","img":"https:/images/course8.png"}
More Quizzes
GRILE DREPT ADMINISTRATIV - PARTE GENERALA
1507546
Drept Penal ev 2 = 100/124
241243
Licenta 100-235 drept penal parte I si II
137680
Test rapid
1585
Testează-ți cunoștințele financiare
4254
Drept cilvil part. II
261334
Penal s2
321667
Test de Reglementare în Domeniul Energiei
158104
PENAL SPECIAL 2
2613123
GRILE DEONTOLOGIA FUNCTIONARULUI PUBLIC 1
1035245
DREPT ADMINISTRATIV - PARTE SPECIALA
1005057
Quiz dle
16878