Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

GRILE DREPT ADMINISTRATIV - PARTE GENERALA

An image depicting the concept of public administration law, featuring symbols of justice such as scales, legal books, and public institutions in the background, in a professional and engaging style.

Test de Drept Administrativ

Acest quiz este destinat tuturor celor care doresc să-și testeze cunoștințele în domeniul Dreptului Administrativ. Întrebările sunt concepute pentru a acoperi conceptele fundamentale și principiile cheie ale administrației publice.

Participanții la quiz vor putea:

Să învețe despre structura și funcționarea organelor administrației publice
Să înțeleagă relațiile dintre dreptul administrativ și administrarea publică
Să își evalueze cunoștințele și să identifice ariile în care pot îmbunătăți.

150 Questions38 MinutesCreated by ResolvingLaw202

Administratia publica se caracterizeaza prin aceea ca:

Se identifica cu administratia de stat;

Include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice;

Este strans legata de puterea executiva si se confunda cu aceasta.

Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

Dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct de stiinta administratiei;

Stiinta administratiei se preocupa la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice;

Intre dreptul administrativ si stiinta administratiei exista o relatie similara celei existente intre administratia publica si administratia privata.

Principiul fundamental al administratiei publice este:

Principiul legalitatii;

Principiul subordonarii administratiei publice;

Principiul subsidiaritatii.

Principiul democratismului are la baza aspecte esentiale privind:

Egalitatea in drepturi a cetatenilor;

Participarea membrilor societatii la administratia publica;

Conducerea colectiva a organelor administratiei publice.

Sub aspectul competentei materiale organele administratiei publice cu competenta materiala generala, isi pot desfasura activitatea, in principiu:

In toate domeniile si sectoarele de activitate;

Numai in domenii si sectoare de activitate precis determinate;

Isi pot realiza atributiile la scara nationala, pe intregul teritoriul tarii.

Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice:

Capacitatea juridica de drept civil;

Personalitatea juridica;

Competenta.

Prin structura teritoriala a sistemului administratiei publice se intelege:

Clasificarea organelor administratiei publice in functie de unitatea administrativ-teritoriala in raza careia isi au sediul;

Temeiul de drept al impartirii organelor administratiei publice in organe centrale, organe locale si autoritati autonome;

Organizarea sistemului administratiei publice in raport cu teritoriul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.

Sub aspectul organizarii sistemului organelor administratiei publice exista:

Criteriul teritorial;

Criteriul resurselor financiare;

Criteriul functional.

Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se impart in:

Institutii publice si servicii publice;

Organe centrale si organe locale;

Parlament, Guvem, ministere.

Dreptul administrativ are stranse legaturi cu urmatoarele discipline de drept:

Drept constitutional;

Drept civil;

Drept international privat.

Dreptul administrativ este o ramura a:

Dreptului public;

Dreptului privat;

Dreptului european.

Dreptul administrativ ca ramura de drept reglementeaza:

Activitatea si organizarea organelor administratiei publice;

Raporturile juridice dintre organele administratiei publice si dintre aceste organe si particulari (persoane fizice sau juridice );

Raspunderea juridica sau sanctiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme.

Dreptul administrativ reuneste normele juridice ce reglementeaza:

Doar organizarea, functionarea si activitatea organelor administratiei publice locale;

Organizarea, functionarea si activitatea statului;

Organizarea, functionarea si activitatea autoritatilor administratiei publice.

Obiectul dreptului administrativ il constituie:

Normele juridice care reglementeaza organizarea, functionarea si activitatea autoritatilor administratiei publice;

Normele economice;

Normele sociale.

Raporturile de drept administrativ care se formeaza in cadrul sistemului administratiei publice sunt:

Raporturi de subordonare;

Raporturi de colaborare;

Raporturi de tutela administrativa.

Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:

Hotararile Guvernului;

Ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale;

Doctrina si jurisprudenta.

Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate:

Numai in activitatea organelor administratiei publice locale;

In activitatea organelor administratiei publice si in domeniul de activitate al altor autoritati publice, ori in domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public;

Numai in domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.

Cea mai des intalnita categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:

Categoria raporturilor juridice de tutela administrativa;

Categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice;

Categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fata de organele administratiei publice.

Conform legii contenciosului administrativ Ii s-au conferit atributii de tutela administrativa:

Prefectilor;

Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;

Ministrilor.

Izvor de drept administrativ se considera a fi si:

Cutuma;

Doctrina;

Jurisprudenta.

La emiterea actului administrativ organul emitent actioneaza in temeiul:

Puterii discretionare a administratiei publice;

Puterii de constrangere a administratiei publice;

Puterii de stat pe baza si in vederea executarii legii.

Normele de drept administrativ au o structura trihotomica, cuprinzand trei elemente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea, numai ca:

Ipoteza este, de obicei, foarte dezvoltata iar dispozitia, in general, se prezinta sub forma imperativa;

Ipoteza este, de obicei, foarte dezvoltata, dispozitia, in general, se prezinta sub forma imperativa iar sanctiunea nu exista;

Lpoteza nu este, foarte dezvoltata iar dispozitia, in general, nu se prezinta sub forrna imperativa sau onerativa.

Lntrarea in vigoare a unui act administrativ individual are loc:

La publicarea in Monitorul Oficial;

La data prevazuta in continutul actului, ulterioara publicarii in Monitorul Oficial;

La data comunicarii actului persoanei la care se refera.

Organele administratiei publice controleaza actele administrative:

Numai sub aspectul legalitatii lor;

Numai sub aspectul oportunitatii lor;

Atat sub aspectul legalitatii, cat si al oportunitatii.

Apreciati ce imprejurari determina ca un act administrativ sa devina un act inexistent:

In cazul pierderii sau distrugerii, dar cu conditia ca pentru acel act sa nu existe posibilitatea obtinerii unui duplicat;

Ii lipseste un element esential privind valabilitatea sa juridica;

Nepublicarea hotararilor si ordonantelor adoptate de Guvern in Monitorul Oficial.

Efectele juridice ale unui act administrativ inceteaza temporar in caz de:

Revocare;

Abrogare;

Suspendare.

Semnarea actelor administrative prin care se atesta autenticitatea acestora este:

O conditie de forma;

O conditie de fond;

O conditie procedurala.

In caz de constatare a ilegalitatii unui act administrativ:

Efectele juridice inceteaza retroactiv, chiar din momentul emiterii actului administrativ ilegal;

Efectele juridice inceteaza sa se mai produca doar numai pentru viitor;

Instanta de contencios administrativ va hotari momentul incetarii efectelor juridice ale actului administrativ ilegal, dar dupa data introducerii actiunii.

Controlul intern poate viza:

Numai legalitatea actelor;

Numai oportunitatea actelor;

Atat legalitatea, cat si oportunitatea.

Principiul Iegalitatii actului administrativ presupune urmatoarele:

Actul administrativ sa respecte doar conditiile de oportunitate existente in momentul emiterii/adoptarii acestuia;

Actul administrativ sa fie emis/adoptat in limitele competentei legale a autoritatii publice ierarhic superioare;

Calitatea actului administrativ de a corespunde Constitutiei si legii in baza si in executarea careia a fost emis.

Forma scrisa a actului administrativ este necesara pentru:

Publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei;

Executarea si respectarea intocmai de catre cei carora Ii se adreseaza;

Posibilitatea revocarii de catre organul emitent sau cel ierarhic superior.

Din punctul de vedere al competentei materiale a organului administratiei publice care le adopta sau emite, actele administrative sunt:

Acte administrative care produc efecte pe intreg teritoriul tarii, precum hotararile adoptate de Guvem;

Acte administrative cu caracter general;

Acte administrative de specialitate, care vizeaza unul sau mai multe domenii de activitate.

Actul administrativ jurisdictional reprezinta:

Actul administrativ emis de catre o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale;

Actul administrativ emis dupa o procedura bazata pe respectarea dreptului la aparare si pe contradictorialitate;

Actul administrativ care este emis de o autoritate administrativa investita, prin lege organica, cu atributii de jurisdictie administrativa speciala.

Actul administrativ cu caracter individual va intra in vigoare:

La data inmanarii sau comunicarii actului catre persoana vizata;

La o data prevazuta in act, anterioara datei la care a fost comunicat sau inmanat;

In termen de 30 de zile de la data adoptarii sau emiterii actului.

Cand anularea unui act administrativ este infaptuita de organul ierarhic superior celui care i-a emis, poarta denumirea de:

Revocare;

Retractare;

Rectificare.

Indicati de cate feluri sunt avizele:

Prealabile, concomitente, posterioare;

Anulabile, revocabile, suspendabile;

Facultative, consultative, conforme.

Care este momentul de la care actele administrative incep sa produca efecte juridice?

Din momentul in care oportunitatea lor devine inatacabila;

Din momentul publicarii, pentru actele administrative individuale;

Din momentul comunicarii, pentru actele administrative individuale.

In interiorul administratiei publice iau nastere categorii de raporturi de drept administrativ:

De subordonare, ce apar intre o autoritate a administratiei publice, pe de o parte, si alt subiect de drept, pe de alta parte ( o alta autoritate publica, o persoana juridica, o persoana fizica;

De colaborare, cand subiectele participante sunt pe picior de egalitate, chiar daca unul este obligatoriu autoritate a administratiei publice. De regula apar, intre doua autoritati ale administratiei publice care actioneaza impreuna, exercitandu-si competenta, pentru aplicarea legii sau atunci cand legea le obliga sa actioneze de comun acord pentru realizarea unei sarcini care revine administratiei publice;

De participare ce se nasc intre organe, compartimente sau persoane intre care nu exista raporturi de subordonare.

Alegeti trasaturile caracteristice ale actului administrativ:

Sunt manifestari de vointa unilaterale;

Sunt emise in temeiul si pentru realizarea puterii publice;

Sunt emise pe baza legii si pentru organizarea executarii si executarea in concret a legilor si a celorlalte acte normative fiind executorii prin ele insele.

Dati exemple de acte prin care se aplica constrangerea administrativa:

Hotararile motivate ale Comisiei de reexarninare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci;

Ordonantele de urgenta ale Guvernului;

Procesele-verbale de contraventie.

Ldentificati care sunt formele procedurale concomitente necesare emiterii actului administrativ:

Avizele facultative, avizele consultative, avizele conforme;

Acordul prealabil, acordul concomitent, acordul posterior;

Cvorumul, majoritatea ceruta pentru adoptarea si semnarea actului, motivarea actului.

Ce se intelege prin anularea unui act juridic administrativ?

O modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative inceteaza, dar numai temporar, pentru o anumita perioada de tirnp;

Manifestarea de vointa a unui anumit organ in scopul de a determina incetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desfiita;

Incetarea definitiva pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin emiterea unui alt act administrativ sau prin efectul legii.

Care sunt motivele suspendarii actelor administrative?

Dubii cu privinta la legalitate;

Dubii cu privire la oportunitate;

Caducitate

De cate feluri sunt acordurile?

Civile, administrative, politice;

Prealabile, concomitente, posterioare;

Facultative, consultative, conforme.

Care sunt actele administrative cu caracter retroactiv?

Actele de anulare a unor acte administrative pentru cauza de ilegalitate;

Actele prin care se confera un statut personal sau acte atributive de statut personal;

Actele administrative jurisdictionale.

Suspendarea actelor administrative este?

O modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative inceteaza, dar numai temporar, pentru o anumita perioada de timp;

Lncetarea definitiva pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin emiterea unui alt act administrativ sau prin efectul legii;

Manifestarea de vointa a unui anumit organ in scopul de a determina incetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desfiinta.

Ce se intelege prin revocarea unui act juridic administrativ?

O modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative inceteaza, dar numai temporar, pentru o anumita perioada de timp;

Modalitatea specifica de incetare a efectelor juridice ale actelor administrative de ciitre organul administrativ emitent sau organul ierarhic superior;

Manifestarea de vointa a unui anumit organ in scopul de a determina incetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desfiinta.

Actele administrative incep sa produca efecte de la?

Momentul publicarii, pentru actele administrative normative;

Momentul comunicarii, pentru actele administrative individuale;

Momentul publicarii atat pentru actele administrative normative cat si cele individuale.

Enumerati exceptiile de la regula conform careia actele administrative incep sa produca efecte juridice din momentul publicarii si cele cu caracter individual din momentul comunicarii:

Actele administrative care prevad o data ulterioara de la care intra in vigoare sau de la care produc efecte juridice;

Actele administrative cu caracter retroactiv, adica acele acte care constata existenta sau intinderea unor drepturi si obligatii ce au luat nastere anterior ori inexistenta !or;

Nu exista exceptii.

Identificati ce acte administrative au caracter retroactiv:

Actele de anulare a unor acte administrative;

Actele administrative normative interpretative;

Actele administrative jurisdictionale.

Care sunt viciile de ilegalitate care conduc la sanctionarea cu nulitatea actului?

Viciul de ilegalitate care este consecinta nerespectarii unei forme procedurale de elaborare a actului administrativ stabilite in scopul asigurarii legalitatii si oportunitatii actului;

Viciul de ilegalitate rezultat din incalcarea unor dispozitii legale de fond;

Viciile rezultate din neindeplinirea unor forme procedurale stabilite de lege in vederea asigurarii operativitatii activitiatii administrative sau a unei anumite tehnici de lucru.

Potrivit legislatiei in vigoare, pot fi identificate urmatoarele forme principale ale sanctiunii normei de drept administrativ:

Sanctiuni administrativ-disciplinare ( de exemplu, destituirea din functie, revocarea alegerii, mutarea disciplinarii etc. );

Sanctiuni administrativ-contraventionale ( de exemplu, avertismentul, amenda, confiscarea etc. );

Sanctiuni administrativ-patrimoniale (de exemplu, obligarea la repararea prejudiciului produs printr-o paguba morala sau materiala).

In functie de scopul urmarit actele administrative pot fi:

Acte administrative prin care pot fi stabilite drepturi;

Acte administrative prin care pot fi stabilite obligatii;

Acte administrative prin care sunt stabilite sanctiuni.

Unele acte administrative pot avea ca scop:

Anularea altor acte administrative pentru ilegalitate;

Anularea altor acte administrative pentru neoportunitate;

Modificarea numai in cazul unor prevederi legale.

Sub aspectul efectelor juridice pe care le produc, prezumtia de Iegalitate poate fi:

O prezumtie relativa de legalitate;

O prezumtie absoluta de legalitate;

Prezumtie de autenticitate.

Prezumtia de autenticitate, este asemanata cu:

Prezumtia de legalitate;

Prezumtia de veridicitate;

Sintagma ,,in conformitate cu adevarul".

Problema actelor administrative emise de functionarii de fapt, se determina si din urmatoarele situatii:

Acesti functionari nu au o investitura legala de a emite acte administrative;

De regula, actele administrative emise de acesti functionari nu sunt valabile;

De regula, nu pot sa produca efecte juridice pe care legea le confera acelor acte.

Efectele juridice ale actului administrativ pot sa inceteze temporar:

Prin suspendare;

Prin anulare;

In alte imprejurari.

Suspendarea executarii unui act administrativ poate fi determinata de mai multe cauze:

Legalitatea actului este contestata;

Desi actul este legal, aplicarea lui nu este oportuna datorita unor cauze cu caracter trecator;

Necesitatea aplicarii suspendarii in cazul unor abateri de la lege, pana la reintrarea in legalitate.

Anularea unui act administrativ poate fl decisa de:

Organul emitent;

Organul ierarhic superior;

De alte organe de stat ce au acest drept, numai in cazuri expres prevazute de lege.

Dupa natura juridica, actele administrative pot fi:

Acte administrative de autoritate sau acte administrative de putere publica;

Acte administrative de gestiune;

Acte administrative jurisdictionale.

In administratia publica, actele administrative de autoritate sunt definite ca fiind:

Acte emise de o autoritate publica in mod unilateral;

Sunt acte emise de catre autoritatile care rezolva conflicte aparute intre autoritati ale administratiei publice si particulari;

Acte emise pe baza si in vederea executarii legii, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi de drept administrativ.

Actele administrative de gestiune sunt definite ca fiind acele acte:

Ce se incheie de autoritati sau alte structuri ale administratiei publice cu persoanele fizice sau juridice si privesc buna gestionare a domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, inclusiv executarea unor lucrari sau prestarea unui serviciu;

Bilaterale, cuprinzand doua manifestari de vointa a autoritatii publice administrative si a unei persoane fizice sau juridice cu care se incheie actul;

Rezolva conflicte aparute intre autoritati ale administratiei publice si particulari.

Dupa competenta teritoriala, actele administrative, pot fi:

Acte administrative emise de catre autoritatile administratiei publice centrale - decretele Presedintelui Romaniei, hotararile si ordonantele Guvernului, ordinele si instructiunile emise de catre ministri, de conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate-ce produc efecte pe intreg teritoriul tarii;

Acte administrative emise de catre autoritatile administratiei publice locale - hotararile consiliilor judetene si cele ale consiliilor locale, dispozitiile presedintilor consiliilor judetene si ale primarilor, ordine ale prefectilor precum si acte emise de catre conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate --ce produc efecte in limitele unitatii administrativ-teritoriale in care functioneaza autoritatile care le emit;

Actele care produc efecte numai cu privire la persoane fizice ori juridice determinate.

Ca actul administrativ sa fie legal, el trebuie sa fie:

Emis de catre organul administrativ competent, adica de catre organul caruia legea ii confera doar dreptul;

Emis de catre organul administrativ competent, adica de catre organul caruia legea ii confera dreptul si, totodata, in anumite cazuri obligatia de a emite acel act administrativ;

Sa fie emis si de functionarul competent din cadrul acelui organ, adica de functionarul investit in mod legal cu atributia de a emite actul in cauza.

La emiterea actului administrativ oportunitatea se apreciaza, in functie de:

Conditiile concrete de timp si de loc;

Momentul adecvat, din punctul de vedere al eficacitatii;

Modul de executare a lor, acesta facandu-se cu cele mai potrivite mijloace si cu cele mai reduse cheltuieli, dar obtinandu-se rezultate maxime.

Legalitatea si oportunitatea actului administrativ sunt:

Situatii juridice diferite de valabilitate a actelor administrative;

Cauze de valabilitate diferite, deoarece instantele judecatoresti controleaza actele administrative numai sub aspectul legalitatii acestora, in timp ce organele administratiei publice le controleaza si sub aspectul oportunitatii lor;

Elemente separate de care nu este obligatoriu a se tine seama la momentul emiterii actelor administrative.

In privinta modificarii actului administrativ, este de precizat ca:

Se refera numai la unele prevederi din act;

Consta in schimbarea expresa a unor articole sau alineate ale actului si redarea lor intr-o noua formulare;

Se realizeaza printr-un act de acelasi nivel si cu respectarea acelorasi reguli procedurale.

Atat in cazul unei modificari cat si in cazul unei completari a unui act administrativ:

Este necesar sa se respecte normele de tehnica legislativa;

Efecte juridice se produc numai pentru viitor, efectele produse pana la data modificarii sau completarii raman neschimbate;

Este admisa numai daca nu se afecteaza conceptia general a ori caracterul unitar al actului, sau daca nu priveste majoritatea dispozitiilor unui act, ipoteza in care actul se inlocuieste cu noua reglementare.

Abrogarea unui act administrativ sau a unor dispozitii ale acestuia intervine atunci cand:

Ulterior intrarii in vigoare a acestuia, este adoptat un act normativ nou sau dispozitii noi care reglementeaza in alt mod aceeasi problema;

Este facuta prin norme cu forta juridica superioara sau cel putin egala cu a celor cuprinse in actul care trebuie abrogat;

Normele de tehnica legislativa obliga ca dispozitiile avute in vedere a fi abrogate sa fie determinate expres.

Aplicabilitatea actelor administrative poate inceta si in alte situatii, cum ar fl:

Perioada de timp pentru care a fost emis a expirat;

Efectele in vederea carora a fost emis;

Cauzele care au determinat emiterea sa au fost inlaturate.

Ldentificati trasaturi principale specifice contractului administrativ:

Reprezinta un acord de vointa intre o autoritate a administratiei publice sau alt subiect de drept autorizat de o autoritate a administratiei publice, pe de o parte si un particular, pe de alta parte;

Scopul contractelor administrative trebuie sa urmareasca interesul public si un scop corespunzator naturii actului;

Solutionarea litigiilor privind contractul administrativ revine instantelor de contencios administrativ, in conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Din definitia contractului administrativ rezulta ca acesta:

Este acordul de vointa cu caracter bilateral sau multilateral, intre o autoritate administrativa si una sau mai multe persoane fizice sau juridice;

Urmareste satisfacerea unui interes de ordin general;

Are obiect realizarea unei activitati de interes public ce poate viza prestarea unui serviciu public, realizarea unor lucrari publice, punerea in valoare a unui bun proprietate publica ori privata a statului sau a unitatilor administrativ - teritoriale, efectuarea de achizitii publice.

Care din urmatoarele tipuri de contracte fac parte din categoria contractelor administrative:

Contractul de parteneriat public privat;

Contractul de achizitii publice;

Contractul de inchiriere.

La emiterea deciziei administrative organul emitent va avea in vedere:

Atingerea unui scop, (obiectiv) sau realizarea unei finalitati;

Luarea in considerare a mai multor solutii sau variante in rezolvarea unei probleme;

Din mai multe metode sau variante adecvate, in rezolvarea unei probleme sa opteze numai pentru una dintre ele, si anume, pentru aceea care pare a fi cea mai avantajoasa.

In raport cu rolul ce revine deciziilor in derularea ansamblului activitatilor din administratia publica, acestea se pot structura in:

Decizii operationale;

Decizii individuale;

Decizii de conducere.

Deciziile de orientare generala:

Nu vizeaza dezvoltarea socio-economica pe tennen lung sau mediu, in profil teritorial;

Nu au aplicabilitate la scara intregii tari;

Au caracter normativ general.

Deciziile operationale:

Vizeaza executia propriu-zisa a lucrarilor, respectiv prestarea efectiva a serviciilor publice;

Sunt caracteristice functionarii structurilor operative si activitatii curente a lucratorilor din sistemul administrativ public;

Presupun implicarea fiecarui lucrator in rezolvarea problemelor de serviciu.

Sunt considerate ca fiind avize conforme:

Acele avize cand autoritatea emitenta este obligata sa solicite avizul, in absenta caruia nu poate emite actul administrativ, dar nu este obligata sa urmeze avizul acordat, putand sa adopte alta solutie decat cea continuta in aviz;

Acele avize cand autoritatea emitenta are libertatea sa solicite sau sa nu solicite acel aviz;

Acele avize cand autoritatea emitenta este obligata sa solicite avizul si, totodata, sa tina seama de avizul solicitat la emiterea actului pentru care a fost dat, adica sa emita actul in sensul avizului dat.

Sunt considerate ca fiind avize consultative:

Acele avize cand autoritatea emitenta are libertatea sa soIicite sau sa nu solicite acel aviz;

La adoptarea deciziilor administrative trebuie respectate:

Conditiile de forma;

Conditiile de procedura prescrise de lege pentru emiterea lor;

Conditiile de fond.

Decizia administrativa poate fi executata direct de catre:

Organul administratiei publice;

De catre o organizatie nestatala;

Sau chiar de catre cetateni, in mod individual.

In raport cu gravitatea incalcarii normelor juridice si consecintele faptei antisociale, formele de raspundere juridica se clasifica in:

Raspundere penala, raspundere disciplinara, raspundere civila, si raspundere administrativa;

Raspunderea penala si raspunderea disciplinara;

Raspundere civila, raspunderea administrativa.

Raspunderea juridica de drept administrativ are ca forme:

Raspunderea administrativa disciplinara;

Raspunderea administrativa patrimoniala;

Raspunderea contraventionala.

Constrangerea administrativa se realizeaza prin diverse modalitati cum ar fi:

Masuri de siguranta: carantina, vaccinarea obligatorie, retinerea sau arestarea unei persoane;

Masuri de executare silita: sechestrul si vanzarea la licitatie a unor bunuri, tratamentul medical fortat;

Masuri de sanctionare, in legatura cu savarsirea unor abateri administrative, printre care plata unei amenzi contraventionale.

Sanctiunile administrative pot fi:

Aplicate numai de organele administratiei publice;

Numai pentru savarsirea unor abateri administrative;

Aplicate numai impreuna si cu alte masuri administrative, fara caracter sanctionator.

Identificati masuri ce se aplica fara a se fi savarsit fapte antisociale, ci doar pentru a se preveni producerea unor prejudicii colectivitati, mediului inconjurator, sau bunurilor materiale:

Masuri pe protectie sanitara, masuri de interzicere, permanent sau temporar, in anumite zone;

Masuri de protectie a florei si faunei;

Masuri de protectie a monumentelor istorice sau a monumentelor naturale.

In raport cu natura faptei antisociale, cu relatiile sociale a caror desfasurare a fost perturbata, cu domeniul unde s-a savarsit fapta, sanctiunile pot fi:

Sanctiuni pecuniare, ce constau in plata unei sume de bani: amenzile, majorarile de intarziere, etc.;

Sanctiuni de suspendare sau anulare a unei autorizatii;

Sanctiuni ce interzic dreptul de a circula pe drumurile publice.

Organele care constata si aplica sanctiunile administrative:

Sunt doar organe ale puterii legislative si organe ale administratiei publice, care au competente legate de a constata raspunderea administrativa disciplinara si de a aplica in conditiile legii sanctiuni cu caracter administrativ disciplinar;

Sunt doar functionarii publici, care au unele competente, potrivit sarcinilor de serviciu, sa constate abaterile administrative si sa aplice sanctiuni;

Instantele de judecata.

Ca forma a constrangerii administrative, executarea silita:

Lnseamna, aplicarea de catre organele administratiei publice a unor masuri de constrangere, de obligare, in scopul obtinerii respectarii normelor juridice;

Intervine cand subiectul de drept se impotriveste, nu executa de buna voie obligatiile, care ii revin dintr-o norma juridica;

Poate interveni si atunci cand, subiectul de drept nu a comis o asemenea fapta, dar exista riscul comiterii ei, caz in care se urmareste eliminarea conditiilor, care pot duce la comiterea unor fapte antisociale.

Functia publica se caracterizeaza si prin urmatoarele trasaturi:

Apartine numai functionarului public, investit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte;

Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care formeaza continutul sau reprezinta o facultate la aprecierea titularului functiei;

Drepturile si obligatiile care formeaza continutul functiei publice nu sunt exercitate in regim de putere publica.

Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care isi desfasoara activitatea in cadrul urmatoarelor structuri:

Aparatul de lucru al Guvernului;

Structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei;

Structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.

Categoria lnaltiIor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre urmatoarele functii:

Consilier de stat;

Secretar de stat;

Secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.

Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre urmatoarele functii publice:

Secretar general al ministerului;

Primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei;

Sef de serviciu si sef de birou.

Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

Este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial;

Participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul IV;

Interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.

Sunt, potrivit legii, intre altele, indatoriri ale functionarilor publici:

Obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici;

Obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publica sau particulara a convingerilor si preferintelor politice;

Obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiuni:

Detasare in interesul unei alte autoritati sau institutii publice, unde urmeaza sa functioneze, de regula intr-o alta localitate;

Delegare ca masura permanenta dispusa de conducerea autoritatii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a indeplini activitati in interesul, dar in afara organului din care face parte;

Prin schimbarea definitiva sau temporara a unora dintre atributiile ce revin functionarului public.

Din punct de vedere al interesului, delegarea functionarului public se realizeaza:

In interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga si al functionarului public delegat;

In interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga;

In interesul functionarului public delegat.

Detasarea functionarului public se dispune:

In interesul autoritatii sau institutiei publice care dispune detasarea;

Pentru o perioada de cel mult 6 luni;

Pentru o perioada de 12 luni.

Transferul functionarului public se poate face:

In interesul serviciului, in mod unilateral de catre autoritatea sau institutia publica din care face parte functionarul si numai in interesul autoritatii sau institutiei publice la care se face transferul;

In urma aprobarii cererii de transfer de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice de la care se transfera functionarul public;

In interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.

Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc in una din urmatoarele situatii:

Cand functionarul public a fost transferat in interesul serviciului;

Desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile legii;

Este disparut.

Raportul de serviciu al functionarului public inceteaza de drept in una din urmatoarele situatii:

La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public;

Ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia de demnitate publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva;

La data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter permanent, functia publica.

Incetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publica, pentru motive neimputabile functionarului public, in unul din urmatoarele cazuri:

Starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute;

Ca urmare a respingerii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;

Pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului 'satisfacator' la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioada de 2 ani consecutivi.

Raportul de serviciu va inceta prin destituirea functionarului public in urmatoarele cazuri:

Ca sanctiune disciplinara, aplicata pentru savasirea repetata a unor abateri disciplinare;

Daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Din punct de vedere al statutului, Agentia Nationala a Functionarilor Publici este:

O autoritate administrativa autonoma care asigura managementul functiei publice si al functionarilor publici;

Un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fara personalitate juridica, aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;

Un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigura managementul functiei publice si al functionarilor publici.

Sunt functii publice de stat:

Functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul ministerelor si serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor;

Functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul autoritatilor administrative;

Functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul organelor de specialitate ale administratiei publice centrale si al institutiilor publice subordonate acestora.

Functionarul public este:

Persoana subordonata, in conditiile legii, conducatorului organului sau institutiei publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea;

Persoana care indeplineste atributii stabilite de sefii ierarhici;

Persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica.

Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre urmatoarele functii publice:

Prefectii si subprefectii din judete, municipiul Bucuresti si sectoarele sale;

Inspector guvernamental;

Secretar general si secretar general adjunct, din ministere si din alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale.

Nu constituie drepturi pe care le au functionarii publici:

Dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care in vizeaza in mod direct;

Dreptul la uniforma gratuita al functionarilor publici obligati sa poarte uniforma in timpul serviciului;

Dreptul de asociere sindicala pe care in au inaltii functionari publici, precum si functionarii publici de conducere.

Nu constituie indatoriri pe care le au functionarii publici:

Obligatia sa-si indeplineasca atributiile si sarcinile de serviciu cu profesionalism, impartialitate si in conformitate cu legea;

Obligatia de a respecta normele de conduita profesionala si civica in relatiile de serviciu;

Obligatia inaltilor functionari publici de a fi membri ai partidelor sau organizatiilor politice.

Suspendarea din functia publica reprezinta:

O situatie de intrerupere temporara a executarii raportului de serviciu cand functionarul public desfasoara orice activitate sindicala;

O situatie de intrerupere temporara a executarii raportului de serviciu cand functionarul public este incadrat la cabinetul unui avocat sau notar public;

O situatie de intrerupere temporara a executarii raportului de serviciu cand functionarul public se afla in concediu de maternitate, in conditiile legii.

Suspendarea din functia publica nu poate surveni, cand functionarul public:

Se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pentru o perioada mai mica de o luna;

Este arestat preventiv;

Este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarare judecatoreasca irevocabila.

Incetarea raporturilor de serviciu poate surveni:

Prin acordul neechivoc al partilor;

Prin eliberare din functia publica;

Prin demisia comunicata prin orice forma de catre functionarul public.

Incetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din functia publica:

Functionarul public nu mai indeplineste conditiile generale pentru ocuparea functiei respective;

Ca urmare a refuzului intemeiat al inaltului functionar public de acceptare a numirii intr-o alta functie in virtutea principiului mobilitatii in functie;

Autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public.

Raportul de serviciu va inceta prin destituirea functionarului public, ca sanctiune disciplinara:

Pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului ,,nesatisfacator" la evaluarea performantelor profesionale individuale;

Ca urmare a refuzului neintemeiat al inaltului functionar public de acceptare a numirii intr-o alta functie in virtutea principiului mobilitatii in functie;

Daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia in termenul prevazut de lege.

Incetarea raportului de serviciu are loc prin demisia functionarului public:

In situatia in care a fost notificata in scris persoanei care are competenta legala de numire In functia publica;

In situatia in care functionarul nu si-a respectat obligatiile stabilite prin contract;

La expirarea termenului stabilit de conducatorul autoritatii sau institutiei publice.

Sunt fapte care constituie abateri disciplinare:

Neglijenta in rezolvarea lucrarilor;

Intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

Nerespectarea programului de lucru.

Nu sunt sanctiuni disciplinare:

Diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de 1-6 luni;

Destituirea din functia publica;

Mustrarea scrisa.

Comisiile de disciplina:

Sunt structuri deliberative, fara personalitate juridica, independente in exercitarea atributiilor ce le revin;

Se constituie in cadrul autoritatilor sau institutii pub lice ierarhic superioare, prin act administrativ al conducatorului acestora;

Au competenta de a analiza faptele functionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare si de a propune modul de solutionare, prin individualizarea sanctiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizarii, dupa caz.

Comisiile de disciplina isi desfasoara activitatea cu respectarea urmatoarelor principii:

Legalitatea sanctiunii, conform caruia comisia de disciplina nu poate propune decat sanctiunile disciplinare prevazute de lege;

Garantarea dreptului la aparare, conform caruia functionarul public are dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi in apararea sa si de a fi asistat sau reprezentat;

Prezumtia de nevinovatie, conform caruia functionarul public este considerat nevinovat.

Bunurile care apartin statului si unitatilor administrativ teritoriale constituie:

Un element component al regiilor autonome de interes public local;

Una din principalele directii de actiune ale administratiei publice;

Una din principalele parghii utilizate in scopul realizarii sarcinilor generale ale sistemului organelor administratiei publice.

Domeniul public este alcatuit din urmatoarele categorii de bunuri:

Bunurile prevazute in anexa la Legea administratiei publice locale;

Bunurile prevazute in anexa la Legea nr. 213/1998;

Orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sun! De uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin uzucapiune.

Ca institutie juridica, in raport cu proprietatea publica sau in functie de sfera de cuprindere, domeniul public:

Este o institutie publica complexa;

Se suprapune cu notiunea de proprietate publica;

Poate cuprinde atat bunuri mobile cat si bunuri imobile.

Bunurile care apartin domeniului public:

Sunt inalienabile, imprescriptibile si sesizabile;

Sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv;

Nu mai fac obiectul dreptului de proprietate publica in cazul in care sunt dobandite de catre un tert prin uzucapiune, in conditiile legii.

Proprietatea publica se dobandeste:

Numai pe cai juridice specifice dreptului comun;

Numai pe cai juridice specifice dreptului public;

Atat pe cai specifice dreptului comun cat si pe cai specifice dreptului public.

Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit:

Pe cale naturala;

Prin acte de donatie sau legate acceptate de statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice;

In orice mod prevazut de Legea privind organizarea Guvernului.

Dreptul de proprietate inceteaza daca bunul:

A fost concesionat pentru o perioada mai mare de 49 de ani;

A fost trecut in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

A fost inchiriat unei societati private.

Bunurile din domeniul public nu pot fi supuse executarii silite si asupra Ior nu se pot constitui garantii reale deoarece sunt:

Inalienabile;

Imprescriptibile;

Insesizabile.

Bunurile proprietate publica in conditiile legii, pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate, ne precizeaza caracterul lor:

Insesizabil;

Inalienabil;

Imprescriptibil.

Dreptul de proprietate asupra bunurilor apartinand proprietatii publice se dobandeste:

Pe cale naturala, prin achizitii publice;

Prin alte moduri prevazute de lege;

Prin expropriere pentru cauza de utilitate publica.

Sanctiunile contraventionale principale sunt:

Blocarea contului bancar;

Inchisoarea contraventionala;

Prestarea unei activitati in folosul comunitatii.

Care sunt cauzele de neaplicare a sanctiunilor prevazute in O.G. nr. 2/2001?

Constrangerea fizica sau morala;

Situatia de militar gradat profesionist sau angajat pe baza de contract;

Legitima aparare.

Lipsa urmatoarelor elemente din procesul-verbal de constatare a contraventiei atrage nulitatea procesului-verbal:

A denumirii si sediului persoanei juridice, in cazul acesteia;

Descrierea faptei contraventionale, cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita;

Semnatura agentului constatator.

Alegeti varianta corecta a cauzelor care inlatura caracterul contraventional al faptei?

Legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica sau morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia voluntara completa, eroarea de fapt, infirmitatea, daca are legatura cu fapta savarsita;

Legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica sau morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia involuntara completa, eroarea de fapt, infirmitatea, daca are legatura cu fapta savarsita;

Legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica sau morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia involuntara completa, eroarea de drept, infirmitatea, daca are legatura cu fapta savarsita.

Caracteristica aplicarii prescriptiei:

Este o cauza de inlaturare a aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale;

Constituie o cauza de inlaturare a executarii acestei sanctiuni;

Poate fi constatata doar de instanta de judecata.

Care este termenul de prescriere a aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale?

6 luni de la data savarsirii faptei;

In cazul contraventiilor continue, termenul de 6 luni curge de la data constatarii faptei;

3 luni de la data savarsirii faptei.

Care sunt elementele ce trebuie sa figureze in procesul verbal de constatare a contraventiei si a caror lipsa atrage nulitatea procesului-verbal

Numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului (in cazul persoanei juridice, lipsa denumirii si a sediului acesteia);

A faptei savarsite, lipsa datei comiterii acesteia;

A semnaturii agentului constatator.

Care este calea specifica de atac in materie contraventionala?

Plangerea, in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii procesului-verbal, la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia;

Apelul impotriva hotararii pronuntata de instanta de fond;

Recursul impotriva hotararii pronuntata de instanta de fond.

Care sunt cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei?

Legitima aparare;

Starea de necesitate;

Prescriptia contraventiei.

Care este durata pentru care poate fl stabilita sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii?

Maxim 150 de ore in cazul minorilor care au implinit 16 ani;

Maxim 300 de ore;

Maxim 150 de ore.

In ce consta caracterul sanctionator alternativ al obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii.

Se stabileste intotdeauna alternativ cu amenda;

Se stabileste intotdeauna alternativ cu avertismentul;

Poate fi aplicata numai de instanta de judecata.

Cum se executa concret sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii?

Numai in domeniul serviciilor de intretinere a parcurilor si drumurilor;

In domeniul serviciilor publice, pentru intretinerea locurilor de agrement, a parcurilor si drumurilor, pastrarea curateniei si igienizarea localitatilor, desfasurarea de activitati in folosul caminelor pentru copii si batrani, al orfelinatelor, creselor, gradinitelor, scolilor, spitalelor si al altor asezaminte social culturale;

Numai in activitati in folosul orfelinatelor, creselor, gradinitelor, scolilor, spitalelor si al altor asezaminte social-culturale.

In situatia in care o persoana savarseste mai multe contraventii cumulate prin acelasi proces verbal se pot aplica urmatoarele sanctiuni:

Dublul amenzii pentru contraventia la care amenda este cea mai mare

Maximul general pentru prestarea unei activitati in folosul comunitatii;

Media aritmetica a amenzilor stabilite in procesul verbal.

Executarea sanctiunilor contraventionale se poate face:

Exclusiv prin executare silita;

Exclusiv in mod voluntar de catre contravenient;

Atat in mod voluntar cat si prin executare silita daca contravenientul refuza executarea.

In cazul savarsirii unei contraventii, confiscarea bunurilor se poate face:

De agentul constatator sau de organul competent sa aplice sanctiunea;

Lntotdeauna de catre agentul constatator;

De organul desemnat.

Confiscarea bunurilor reprezinta o sanctiune:

Principala;

Complementara;

Accesorie.

Nu pot fi reglementate contraventii prin:

Dispozitii ale primarului;

Hotarari ale guvernului;

Hotarari ale consiliului judetean.

Procesul verbal contraventional:

Nu poate fi contestat;

Poate fi contestat prin plangere inregistrata la instanta judecatoreasca (judecatorie) in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia;

Poate fi contestat numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul ierarhic superior.

In solutionarea plangerii instanta judecatoreasca poate pronunta urmatoarele solutii:

Respinge plangerea, cu mentinerea sanctiuni, daca plangerea este neintemeiata sau tardiva;

Admite plangerea si anuleaza procesul verbal;

Admite in parte plangerea cu reducerea amenzi sau aplicarii unei alte sanctiuni.

Hotararea judecatoreasca prin care a fost solutionata plangerea impotriva unui act de aplicare a unei sanctiuni contraventionale poate fi atacata:

Cu apel, in termen de 30 zile de la comunicare;

Cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare;

Nu exista cale de atac, hotararea este definitiva si irevocabila.

{"name":"GRILE DREPT ADMINISTRATIV - PARTE GENERALA", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Acest quiz este destinat tuturor celor care doresc să-și testeze cunoștințele în domeniul Dreptului Administrativ. Întrebările sunt concepute pentru a acoperi conceptele fundamentale și principiile cheie ale administrației publice.Participanții la quiz vor putea:Să învețe despre structura și funcționarea organelor administrației publiceSă înțeleagă relațiile dintre dreptul administrativ și administrarea publicăSă își evalueze cunoștințele și să identifice ariile în care pot îmbunătăți.","img":"https:/images/course8.png"}