Biofizica

Un observator aflat in fata unei surse de unde sonore care se deplaseaza cu viteza mai mica decat viteza luminii in vid va auzi:

Un sunet cu o frecventa mai mare decat cea a sursei

Un sunet cu o frecventa egala cu cea a sursei

Un sunet cu o frecventa mai mica decat cea a sursei

Un sunet cu o frecventa mai mare sau egala cu cea a sursei

Un sunet cu o frecventa mai mica sau egala cu cea a sursei

Un sunet cu o frecventa diferita fata de cea a sursei

Un observator aflat in spatele unei surse de unde sonore care se deplaseaza cu viteza mai mica decat viteza luminii in vid va auzi:

Un sunet cu o frecventa egala cu cea a sursei

Un sunet cu o frecventa mai mica decat cea a sursei

Un sunet cu o frecventa mai mare sau egala cu cea a sursei

Un sunet cu o frecventa diferita fata de cea a sursei

Un sunet cu o frecventa mai mica sau egala cu cea a sursei

Un sunet cu o frecventa mai mare decat cea a sursei

Condita de audibilitate presupune ca:

Frecventa undei sonore este cuprinsa intre 16Hz si 20kHz

Durata stimulului are durata mai mica de 0.05s

Presiunea este mai mare de 20mPa si mai mica de 200Pa

Frecventa undei sonore este cuprinsa intre 20Hz si 200kHz

Durata stimulului esre mai mare de 0.01s

Presiunea este cuprinsa intre 20 microPa si 20 Pa

Selectati doar afirmatiile corecte:

Urechea aude sunete cu frecvente intre 20 Hz-20 kHz si vocea produce sunete cu frecventa intre 100-8000Hz

Urechea aude sunete cu frecvente intre 200 Hz-20 MHz si vocea produce sunete cu frecventa intre 100-8000Hz

Urechea aude sunete cu frecvente intre 2 Hz-200 Hz si vocea produce sunete cu frecventa intre 10 kHz-88 kHz

Urechea aude sunete cu frecvente mai mici de 20 kHz si vocea produce sunete cu frecvente mai mari de 200Hz

Urechea aude sunete cu frecvente mai mari de 100kHz si vocea produce sunete cu frecvente mai mari de 8kHz

Urechea aude sunete cu frecvente mai mici de 20kHz si vocea produce sunete cu frecvente mai mari de 20 Hz

Efectul piezoelectric direct:

Consta in aparitia unei diferente de potential intre doua fete ale unei placute cristaline atunci cand acestora li se aplica o deformare mecanica pe directia respectiva

Este folosit pentru detectarea ultrasunetelor

Consta in aparitia unei diferente de potential intre doua fete ale unei placute cristaline atunci cand acestora li se aplica o deformare mecanica pe o directie paralela cu acestea

Este folosit pentru producerea ultrasunetelor

Consta in aparitia unei deformari mecanice cand intre doua fete ale placutei se aplica un camp electric

Consta in aparitia unei diferente de potential intre doua fete ale unei placute cristaline atunci cand acestora li se aplica o deformare mecanica pe o directie paralela sau perpendiculara cu acestea

In ecografie:

Undele sunt reflectate de suprafete interne sub forma de ecou si receptionate de un detector

Reflexia ultrasunetelor pe suprafata pielii favorizeaza propagarea energiei in tesuturile investigate

Se transmite un puls de ultrasunete, se receptioneaza ecoul si se masoara timpul scurs intre cele doua momente, stiind ca viteza de propagare a ultrasunetelor in tesuturi moi este de aprozimativ 1500m/s

Se trimite un puls de ultrasunete si se masoara timpul scurs intre emiterea pulsului initial si urmatorul puls de ultrasunete, stiind ca viteza de propagare a ultrasunetelor in tesuturi este de aproximativ 1500m/s

In tesuturile moi, cu cat frecventa este mai mare, cu atat atenuarea ultrasunetelor este mai mica

Pentru a obtine o imagine mai in profunzime este necesar sa se utiluzeze frecvente mai mari

Ecografia cu substanta de contrast:

Necesita utilizarea unui agent de contrast din cauza dificultatii de a distinge cu precizie interfata dintre vase de sange invecinate

Agentul de contrast este necesar deoarece organismul este compus sin 70% apa si diferitele structuri adiacente au ecogenicitate similara

Agentul folosit pentru obtinerea contrastului contine iod si nu se poate administra pacientilor cu insuficienta renala

Ecografia cu substanta de contrast permite diferentierea formatiunilor benigne de cele maligne

Nu se poate utiliza in patologia cardiaca deoarece substanta de constrast poate perturba activitatea normala a inimii

Microbulele difuzeaza in tesuturi, dar pot fi distruse prin scaderea frecventei ultrasunetelor

Surfactantul pulmonar este:

Un agent tensioactiv care reduce tensiunea superficiala la nivelul alveolelor pulmonare

Un agent tensioactiv care impiedeca golirea completa a alveolelor mici in cele mari

Un compus fosfolipidic a carui prezenta cauzeaza accidente respiratorii grave

Un compus fosfolipidic care contribuie la obtinerea unor presiuni diferite in alveole de dimensiuni diferite, care trebuie sa functioneze in acelasi timp

Un compus fosfolipidic care cauzeaza colapsarea alveolelor pulmonare

Un agent tensioactiv care creste tensiunea superficiala la nivelul alveolelor pulmonare

In experimentul Marey:

Se studiaza curgerea unui lichid din recipiente elastice si rigide

Explica, prin analogie, modul in care curgerea discontinua a sangelui se datoreaza faptului ca vasele de sange sunt elastice

Se explica curgerea continua a sangelui, desi inima il ejecteaza in pulsuri

Explica, prin analogie, modul in care curgerea continua a sangelui se datoreaza faptului ca vasele de sange sunt rigide

Explica, prin analogie, modul in care curgerea discontinua a sangelui se datoreaza faptului ca vasele de sange sunt rigide

In vasul in care lichidul a curs continuu este mai mult lichid decat in vasul in care lichidul a curs intermitent

Perioada ciclului cardiac:

Reprezinta perioada de timp dupa care se reia ciclul sistola (contractie) si diastola (relaxare)

Reprezinta perioada de timp dupa care se reia ciclul sistola (relaxare) si diastola (contractie)

Dureaza 1/75 minute = 0.7 secunde

Reprezinta perioada de timp in care sangele trece din atriu in ventricule

Dureaza 1/75 minute = 0.8 secunde

Reprezinta perioada de timp dupa care se deschid valvele atrioventriculare

Dependenta tensiunii elastice din peretele uni vas de sange functie de alungire:

Nu este liniara, ci depinde de continutul de elastina si colagen din peretele vasului sangvin

Este liniara si nu depinde de continutul de elastina si colagen din peretele vasului

Este liniara doar in artere, deoarece acestea contin mai multa elastina decat venele

Este liniara doar in vene, deoarece acestea contin mai mult colagen decat arterele

Este functie de continutul de elastina si colagen din artere si vene

Nu este liniara si depinde numai de continutul de elastina din vasele sangvine

Efectul Fahraeus-Linqvist:

Consta in concentrarea eritrocitelor catre axul vaselor de sange si aglomerarea plachetelor spre peretii vaselor de sange

Consta in concentrarea plachetelor catre axul vaselor de sange si aglomerarea eritrocitelor spre peretii vaselor de sange

Consta in concentrarea eritrocitelor catre peretii vasului de sange si aglomerarea plachetelor spre peretii vaselor de sange

Plachetele sanguine nu sunt influentate atat de puternic de acest efect

Celulele cu diametre mici precum eritrocitele nu sunt atat de influentate de acest efect

Toate celulele, indiferent de dimensiuni, sunt influentate de acest efect

Despre viteza de curgere a sangelui se poate afirma:

In vasele mari, curgerea sangelui se afla intre regimul laminar si cel turbulent, unde numarul lui Reynolds este intre 2000 si 3000

In vasele mari, curgerea sangelui se afla intre regimul laminar si cel turbulent, unde numarul lui Reynolds este mai mare de 3000

In vasele mari, curgerea sangelui este turbulenta, numarul lui Reynolds este mai mare de 2000

In vasele foarte mari, curgerea este turbulenta si faciliteaza schimburile intre fluid si peretii vasului, numarul lui Reynolds este mai mare de 3000

Prin vasele capilare, hematiile se deformeaza plastic si se deplaseaza una cate una, cu viteza foarte mica, fiind antrenate de plasma

In vasele mari, viteza medie a sangelui are valoarea de aproximativ 35 mm/s iar in capilare viteza scade pana la 1mm/s

Potentialul de actiune al celulelor:

Este o depolarizare trecătoare a membranei celulare, prin care interiorul celulei devine mai puţin negativ decât în stare de repaus şi diferenţa de potenţial de o parte şi de alta a membranei celulare scade.

Este o depolarizare trecătoare a membranei celulare, prin care interiorul celulei devine mai negativ decât în stare de repaus şi diferenţa de potenţial de o parte şi de alta a membranei celulare scade

Este o depolarizare trecătoare a membranei celulare, prin care interiorul celulei devine mai pozitiv decât în stare de repaus şi diferenţa de potenţial de o parte şi de alta a membranei celulare creste.

Potenţialele de acţiune tot-sau-nimic se declanseaza cand intensitatea stimulului atinge o valoare critică “de prag” si amplitudinea acestuia scade in timp

Potenţialele locale de actiune se caracterizează printr-o amplitudine invers proprotionala cu intensitatea stimulului şi printr-o propagare decrementala.

Potenţialele locale de actiune se caracterizează printr-o amplitudine proprotionala cu intensitatea stimulului şi printr-o propagare decrementala.

Alegeti doar afirmatiile corecte:

Cronaxia este intensitatea maxima a unui stimul cu durată de acţiune foarte mare, care poate să declanşeze excitaţia în sistemul biologic.

Reobaza este intensitatea maxima a unui stimul cu durată de acţiune foarte mare, care poate să declanşeze excitaţia în sistemul biologic.

Cronaxia este durata minimă a unui excitant de intensitate egală cu reobaza, pentru care acesta poate produce excitarea.

Reobaza este intensitatea minimă a unui stimul cu durată de acţiune teoretic infinită, care poate să declanşeze excitaţia în sistemul biologic

Cronaxia este durata maxima a unui excitant de intensitate egală cu dublul reobazei, pentrucare acesta poate produce excitarea.

Cronaxia este durata minimă a unui excitant de intensitate egală cu dublul reobazei, pentru care acesta poate produce excitarea.

La clasificarea sistemelor LASER in functie de gradul de periculozitate:

Sistemele laser de CLASA 2 sunt periculoase pentru ochi pentru timpi de expunere mai mari de 0.5 s.

Sistemele laser de CLASA 2 sunt nesigure pentru ochi daca au puterea mai mare de 1mW şi aceste sisteme laser pot produce arsuri ale pielii.

Sistemele laser de CLASA 1 sunt considerate sigure in orice conditii, iar pentru cele de CLASA 3A care functioneaza in regim continuu cu putere mai mica de 5mW radiaţia difuzata este periculoasa pentru ochi.

Sistemele laser de CLASA 1 sunt considerate sigure in orice conditii, iar pentru cele de CLASA 3A care functioneaza in unda continua si au puteri mai mici de 5mW radiaţia directa este periculoasa pentru ochi.

Sistemele laser de CLASA 2 sunt sigure pentru ochi daca functioneza in regim continuu si au puterea mai mica de 0.5W

Sistemele laser de CLASA 3B care functioneaza în unda continua cu putere până la 0.5W sunt sigure pentru ochi doar in raport cu radiaţia difuzată

Tomografia in coerenta optica (OCT)

Foloseste o sursa de lumina necoerenta, sectiunea de investigat se imparte in voxeli, iar fiecărui voxel îi corespunde un element de imagine digitală numit pixel.

Foloseste un laser care emite in UV-VIS, sectiunea de investigat se imparte in voxeli, iar fiecărui voxel îi corespunde un element de imagine digitală numit pixel.

Are la baza un montaj de tip interferometric, care detecteaza doar lumina care provine de la sectiunea investigata.

Este limitata la obţinerea de imagini doar pentru zone situate la 1-2mm sub suprafaţa, deoarece se detecteaza numai radiatia care provine de la sectiunea investigata

Foloseşte un laser care emite in IR apropiat, sectiunea de investigat se împarte în voxeli, iar fiecărui voxel îi corespunde un element de imagine digitală numit pixel.

Are la baza un montaj de tip interferometric care detecteaza doar lumina coerentă.

Selectati numai afirmatiile corecte:

In CT calitatea imaginii anumitor detalii ale coloanei vertebrale este inferioară celei disponibile în cazul RMN.

In CT viteza de desfăşurare a procedurii este mai mica decat in cazul RMN.

In RMN pacientul este expus unei doze mai mari de radiaţie ionizantă decât în cazul radiografiilor clasice.

CT permite utilizarea unor substante de constrast, in timp ce RMN nu permite acest lucru.

Tehnica CT foloseste radiatii ionizante pentru a excita nucleele paramagnetice din organism.

RMN permite vizualizarea mai buna a tesuturilor moi, identificarea mai precisa a leziunilor mici si a structurilor vasculare fine.

Tehnica PET:

Se bazeaza pe introducerea in organism a unor trasori metabolici activi care sunt stabili in timp.

Pozitronii se ciocnesc cu electronii liberi din apropiere producand o reacţia de anihilare din care rezultă 2 fotoni γ care se îndepărtează unul de celălalt în direcţii diametral opuse.

Fotonii γ au energia de 0.514 MeV fiecare si sunt emisi in directii diametral opuse, la momente diferite de timp

Glucoza marcată cu 11C se acumulează în tesutul neuronal, unde glucoza este utilizată ca sursă primară de energie.

Imaginea bidimensională a ţesutului investigat se obtine prin detectarea unui numar foarte mare de absorbtii ale fotonilor γ in tesut.

Pozitronii se ciocnesc cu electronii liberi din apropiere, rezultand fotoni γ care se îndepărtează unul de celălalt în toate directiile, fiind detectati doar cei care se afla pe directii diametral opuse.

Selectati doar afirmatiile adevarate:

Tehnica CT permite observarea reducerii abilităţii neuronilor de a utiliza glucoza, care conduce la alterarea unor funcţii cerebrale, transportul oxigenului sau sinteza proteinelor.

Tehnica PET permite diagnosticarea cancerului prin identificarea modificărilor de metabolism pe baza faptului ca, în cazul celulelor canceroase, metabolizarea glucozei este mai lenta.

Tehnica SPET utilizeaza trasor radioactivi cu timp de înjumătăţire cât mai mic

Tehnica PET utilizeaza substanţe de contrast pe bază de microbule de gaz inert încapsulate într-o membrană lipidică, care patrund în vasele de sange mici unde genereaza contrast.

Tehnica CT utilizeaza radiatii ionizate in doze care pot ajunge pana 20-30 mSv

Tehnica RMN pemite diferenţierea formaţiunilor benigne de cele maligne, in funcţie de vascularizaţia leziunii.

Despre tomografia computerizata se poate afirma ca:

Se obtine produce o "hartă" tridimensionala a ţesuturilor de la nivelul secţiunii transversale traversate de razele X.

Este realizata prin rotirea unui fascicul de raze X de jur împrejurul pacientului şi măsurarea intensităţii acestuia de partea cealaltă a corpului pacientului folosind mai multe detectoare.

Pentru efectuarea unui CT cerebral se utilizeaza o doza de radiatii gamma egala cu 2 Sv.

Tesuturile care au un coeficient de atenuare mai mic decât al apei au un număr tomografic pozitiv.

Tesuturile care au un coeficient de atenuare mai mare decât al apei au un număr tomografic negativ.

Fiecare înregistrare conţine informaţii privind coeficientul de atenuare pe câte o direcţie spaţială în cadrul secţiunii investigate.

{"name":"Biofizica", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Un observator aflat in fata unei surse de unde sonore care se deplaseaza cu viteza mai mica decat viteza luminii in vid va auzi:, Un observator aflat in spatele unei surse de unde sonore care se deplaseaza cu viteza mai mica decat viteza luminii in vid va auzi:, Condita de audibilitate presupune ca:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}