DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
1. Efectele nedemnității succesorale:
A. Privesc atât moștenirea legală, cât și moștenirea testamentară
B. Nu aduc atingere rezervei succesorale cuvenită nedemnului
C. Se produc numai dacă faptele care atrag nedemnitatea sunt săvârșite împotriva celui care lasă moștenirea
2. Nedemnitatea succesorală nu operează când:
A. Cel care a săvârșit fapta ce atrage nedemnitatea judiciară a decedat înainte de condamnarea penală, chiar dacă acea faptă a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă
B. Cel care a săvârșit fapta care atrage nedemnitatea judiciară este sigura persoană cu vocație la moștenirea defunctului
C. Fapta care atrage nedemnitatea de drept a fost săvârșită din culpă
3. Prevederile Codului Civil privind nedemnitatea sunt aplicabile moștenirilor deschise după intrarea în vigoare a acestuia:
A. Indiferent de data săvârșirii faptei care atrage demnitatea
B. Numai dacă faptele care atrag nedemnitatea sunt săvârșite după această dată
C. numai în privința nedemnității judiciare
4. Efectele nedemnității pot fi înlăturate prin:
A. declarația expresă a celui care lasă moștenirea făcută prin testament sau act autrentic notarial
B. Reabilitarea nedemnului
C. prescripția executării pedepsei penale
5. Descendenții copiilor defunctului:
A. în concurs cu soțul supraviețuitor, indiferent de numărul acestora, culeg împreună jumătate din moștenire
B. Sunt urmașii copiilor defunctului în linie dreaptă, până la gradul al patrulea inclusiv
C. Pot veni la moștenire prin reprezentare
6. Părinții defunctului:
A. beneficiază de rezerva succesorală chiar în concurs cu descendenții acestuia
B. în concurs cu soțul suporaviețuitor, dezmoștenit de defunct, culeg trei pătrimi din moștenire
C. Pot cere notarului public declararea nedemnității judiciare a soțului supraviețuitor al defunctului
7. Reprezentarea succesorală constituie o excepție de la:
A. Principiul proximității gradului de rudenie
B. Principiul inegalității între rudele de același grad
C. Principiul chemării la moștenire în ordinea claselor de moștenitori
8. Poate fi reprezentat:
A. Cel lipsit de capacitatea de a moșteni
B. renunțătorul
C. nedemnul, cu condiția să nu mai fie în viață la data deschiderii succesiunii
9. Este nedemnă soția care:
A. Este considerată vinovată pentru desfacerea căsătoriei prin hotărârea de divorț, pronunțată după decesul soțului său
B. A fost condamnată printr-o hotărâre penală definitivă pentru uciderea cu intenție a fiului adoptat numai de către aceasta
C. A fost condamnată, printr-o hotărâre penală definitivă, pronunțată anterior decesului soțului său, pentru uciderea cu intenție a unui legatar universal care i-ar fi restrâns vocația la moștenirea soțului
10. Acțiunea în constatarea nedemnității de drept:
A. Poate fi introdusă în termen de un an de la data deschiderii moștenirii
B. Poate fi pornită, în toate cazurile, de comuna, orașul sau municipiul în a cărui rază teritorială se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moștenirii
C. Poate fi introdusă oricând
11. O persoană poate avea vocație la moștenire doar:
A. în temeiul legii
B. în temeiul voinței părților
C. în temeiul legii și al testamentului
12. În linie dreaptă:
A. fiica și mama sunt rude de gradul I
B. frații sunt rude de gradul al doilea
C. fiul și tatăl sunt rude de gradul II
13. Bunicii și străbunicii defunctului fac parte din clasa:
A. ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați
B. ascendenților ordinari
C. Colateralilor ordinari
14. Clasa descendenților:
A. Este alcătuită din copiii defunctului și urmașii acestora
B. Fac parte din această clasă doar copiii din căsătorie, nu și cei adoptați sau cei din afara căsătoriei
C. Culeg jumătate din moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor al defunctului
15. Colateralii ordinari:
A. Pot veni la moștenire numai în nume propriu
B. Pot veni la moștenire prin reprezentare
C. Sunt obligați la raportul donațiilor
16. Cota succesorală a soțului supraviețuitor este de:
A. Trei pătrimi din moștenire, când vine în concurs cu ascendenții sau colateralii ordinari
B. jumătate din moștenire, când vine în concurs cu copiii defunctului sau cu descendenții acestora
C. O cincime din moștenire, când vine în concurs cu copiii defunctului sau cu ascedenții acestora
17. Soțul supraviețuitor:
A. Poate fi înlăturat de la moștenire de de rudele defunctului
B. poate înlătura de la moștenire rudele defunctului
C. Nu poate înlătura de la moștenire rudele defunctului, indiferent din ce clasă fac ele parte
18. Potrivit legii, soțul supraviețuitor:
A. Are un drept de moștenire în concurs cu orice clasă de moștenitori
B. Are dreptul la o cotă de o pătrime din moștenire când vine în concurs cu alte clase de moștenitori decât ascendenții
C. Are un drept permanent de abitație asupra casei de locuit
19. Din punct de vedere al obiectului lor, legatele pot fi:
A. Legatul universal, cel care conferă legatarului chemare la o fracțiune din moștenire
B. Legatul cu titlu universal, cel care conferă legatarului chemare sau vocație la întreaga moștenire
C. Legatul cu titlu particular
20. Testamentul prezintă următoarele caractere juridice:
A. Este un act juridic multilateral
B. Este un act irevocabil
C. Este un act esențialmente revocabil
21. Rudele aparținând unor clase de moștenitori diferite:
A. Nu pot veni concomitent la moștenirea defunctului
B. Vin la moștenire în ordinea gradului de rudenie
C. Pot veni concomitent la moștenire atunci când rudele din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moștenire
22. Spre deosebire de colateralii privilegiați, ascendenții privilegiați:
A. Sunt moștenitori rezervatari
B. Pot veni la moștenire prin reprezentare
C. Sunt chemați la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali
23. Copilul surorii defunctului:
A. Poate veni la moștenirea acestuia, în lipsa unor moștenitori dintr-o clasă mai apropiată, numai dacă mama sa, decedată, nu este nedemnă față de defunct
B. îl înlătură de la moștenire pe tatăl defunctului
C. Poate veni la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor al defunctului
24. Ascendenții ordinari:
A. Pot veni la moștenire prin reprezentarea părinților defunctului
B. Sunt moștenitori rezervatari
C. când vin la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor culeg împreună o pătrime din moștenire, indiferent de numărul acestora
25. Dreptul de abitație al soțului supraviețuitor:
A. încetează întotdeauna prin partaj
B. Este gratuit, inalienabil și insesizabil
C. Nu este condiționat de inexistența altor drepturi reale de folosință asupra unei locuințe a soțului supraviețuitor, atunci când se exercită asupra casei în care acesta locuiește
26. Moștenirea sau partea de moștenire care se cuvine descendenților:
A. Se poate împărți pe linii între aceștia
B. Este de jumătate din moștenire atunci când vin în concurs cu un alt moștenitor rezervatar
C. Este de trei pătrimi din moștenire atunci când aceștia vin în concurs cu soțul supraviețuitor
27. Părinții defunctului:
A. îi înlătură de la moștenire pe colateralii privilegiați de gradul IV ai defunctului
B. Fac parte din clasa a III-a de moștenitori legali
C. Culeg jumătate din moștenire atunci când vin în concurs cu frații defunctului
28. Ascendenții ordinari:
A. Sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepția părinților acestuia, până la gradul al IV-lea inclusiv
B. Nu pot veni la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor
C. Pot veni la moștenire în concurs cu un ascendent privilegiat, atunci când acesta a fost dezmoștenit de către defunct
29. Spre deosebire de colateralii ordinari, ascendenții ordinari:
A. Pot veni la moștenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul
B. când vin la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor, indiferent de numărul lor, culeg împreună o pătrime din moștenire
C. Culeg moștenirea în mod egal, atunci când sunt de același grad
30. Reprezentarea operează:
A. fără a deosebi după cum reprezentanții sunt rude de același grad sau grade diferite cu defunctul
B. în cazul renunțătorului, numai dacă acesta este decedat la data deschiderii succesiunii
C. și în cazul verilor primari ai defunctului
31. Sunt moștenitori rezervatari ai defunctului:
A. strănepoții acestuia
B. Bunicii acestuia
C. frații acestuia
32. Împărțirea pe linii a moștenirii se aplică numai în cazul:
A. ascendenților privilegiați
B. Colateralilor privilegiați
C. Colateralilor ordinari
33. Împărțeala moștenirii este un act juridic:
A. constitutiv
B. translativ
C. declarativ
34. Certificatul de moștenitor:
A. Este actul final al procedurii succesorale contencioase, întocmit de notarul public
B. Cuprinde acordul moștenitorilor cu privire la calitatea de moștenitor a fiecăruia, compunerea masei succesorale, precum și cotele ce revin moștenitorilor din patrimoniul defunctului
C. Se eliberează de notarul public după ce au trecut de la deschiderea succesiunii
35. Cota succesorală a colateralilor privilegiați este de:
A. O pătrime din moștenire, când vin în concurs cu ambii părinți ai defunctului
B. jumătate din moștenire, când vin în concurs cu ambii părinți ai defunctului
C. două treimi din moștenire, când vin în concurs cu un singur părinte al defunctului
36. Rezerva succesorală:
A. Este reglementată de dispoziții legale cu caracter imperativ
B. Se cuvine moștenitorilor rezervatari de la data nașterii acestora
C. Se cuvine moștenitorilor nerezervatari
37. Cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor:
A. Reprezintă partea din bunurile moștenirii care este rezervată descendenților defunctului, alții decât cei comuni cu soțul supraviețuitor
B. Nu poate depăși o pătrime din moștenire și nici partea descendentului care a primit cel mai puțin
C. Devine incidentă în cazul concursului dintre soțul supraviețuitor și descendenții acestuia, alții decât cei comuni cu defunctul
38. Cotitatea disponibilă reprezintă:
A. Activul brut al moștenirii, din care este scăzut pasivul succesoral
B. Partea din bunurile moștenirii de care defunctul poate dispune neîngrădit prin liberalități
C. Partea din moștenire asupra căreia se impută prima dată liberalitățile supuse raportului, făcute unui moștenitor rezervatar
39. Diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor revine:
A. soțului supraviețuitor
B. descendenților
C. Numai copilului defunctului dintr-o altă căsătorie, chiar dacă acesta nu este singurul descedent al acestuia
40. Actele încheiate de moștenitorul aparent cu terții sunt valabile dacă:
A. Sunt acte de conservare și profită moștenitorilor
B. Sunt acte de administrare, chiar dacă nu profită moștenitorilor
C. Sunt acte de dispoziție cu titlu gratuit
41. Succesibilul care, până la împlinirea termenului prevăzut de lege, nu își exercită dreptul de opțiune succesorală:
A. Este prezumat, în toate cazurile, renunțător
B. Este prezumat, în toate cazurile, acceptant tacit
C. Este decăzut din acest drept
42. Acceptarea expresă a moștenirii:
A. Poate fi făcută numai prin înscris autentic
B. se înscrie întotdeauna în registrul național notarial
C. poate îmbrăca și forma unui înscris sub semnătură privată
43. Sunt considerate acte de acceptare tacită a moștenirii:
A. renunțarea la moștenire care va profita moștenitorilor a căror parte ar fi fost diminuată
B. Actele de administrare definitivă a unor bunuri din moștenire
C. Actele de supraveghere cu privire la unele din bunurile din moștenire
44. Declarația de neaaceptare a moștenirii:
A. Poate fi dată și ulterior îndeplinirii actului de acceptare a moștenirii
B. Poate fi dată printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată
C. Poate fi dată de orice succesibil, indiferent de calitatea sa de moștenitor legal sau testamentar
45. Acceptarea forțată a moștenirii se deosebește de nedemnitatea judiciară prin:
A. Elementul subiectiv
B. Efectele juridice produse
C. Calitatea cerută de lege în persoana autorului faptei ilicite care atrage aplicarea de sancțiuni civile
46. Este prezumat, până la proba contrară, că a renunțat la moștenire succesibilul care:
A. renunță la moștenire în folosul altor moștenitori determinați
B. deși cunoștea deschiderea succesiunii și calitatea sa de moștenitor, nu își exercită dreptul de opțiune succesorală, ca urmare a citării sale înăuntrul termenului de un an prevăzut de lege
C. renunță la moștenire, cu titlu oneros, în favoarea altor moștenitori
47. Partajul voluntar se poate realiza:
A. dacă printre moștenitori se află o persoană pusă sub interdicție judecătorească, numai cu autorizarea instanței de tutelă
B. numai în natură
C. Numai dacă are ca obiect întreg patrimoniul succesoral
48. Termenul de opțiune succesorală:
A. Este un termen de decădere
B. Este un termen de prescripție
C. Poate fi prelungit de o instanță de judecată pe calea ordonanței președențiale
49. Dacă printre bunurile succesorale nu se află imobile, convenția de partaj;
A. Trebuie să fie încheiată numai în formă autentică
B. Se poate realiza prin bună înțelegere, în forma și prin actul pe care părțile le convin
C. Poate fi încheiată chiar dacă nu sunt prezenți toți moștenitorii
50. Revocarea voluntară a testamentului poate fi:
A. expresă sau tacită
B. absolută sau relativă
C. totală și parțială
{"name":"DREPT CIVIL. SUCCESIUNI", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"1. Efectele nedemnității succesorale:, 2. Nedemnitatea succesorală nu operează când:, 3. Prevederile Codului Civil privind nedemnitatea sunt aplicabile moștenirilor deschise după intrarea în vigoare a acestuia:","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}