Examen tv
Radiation and Visual Perception Quiz
Test your knowledge on the science of light, visual perception, and video technology in our comprehensive quiz! This quiz covers various aspects of radiometry, photometry, and the intricacies of human visual performance.
Join us for an engaging experience and discover how well you understand:
- Light and color perception
- Video and television standards
- Human visual system limitations
1. Diferenta definitiilor marimilor fizice utilizate pentru caracterizarea radiatiei luminoase in general(radiometrie) si a celei percepute de sistemul visual uman(fotometrie) este data de raportarea la “observatorul uman standard”. Astfel:
A) Observatorul uman standard are o perceptive spectrala (conform CIE 1931 & 1964) inafara spectrului 700 – 1200 nm
B) Observatorul uman standard este descries prin 3 caracteristici spectrale distincte
C) Zonele spectrale relevante pentru un Observator uman standard (confirm CIE 1931 & 1964) sunt 380 – 540 nm, 420 – 700 nm, 460 – 700 nm
D) Observatorul uman standard are o sensibilitate maxima constanta in spectrul vizibil
2. Caracterizarea observatorului visual standard (CIE 1931 & 1964) se poate face printr-un experiment care presupune:
A) Utilizarea a 3 surse primare de radiatie luminoasa cu intensitate variabila si determinarea tuturor culorilor ce se pot obtine din acestea
B) Utilizarea a 3 tuburi de vopsele colorate si determinarea tuturor culorilor ce se pot obtine din acestea
C) Utilizarea a 3 prisme si a unei surse de radiatie luminoasa albe si determinarea tuturor culorilor ce se pot obtine din acestea
D) Observatorul uman standard este un model statistic
3. Standardizarea permite dezvoltarea diverselor component ale sistemului video si de televiziune in conditii concurentiale economic dar de compatibilitate tehnologica. Astfel, la nivelul blocurilor de captura – redare sunt cuprinse specificatii legate de structura semnalului analogic in cadrul:
A) Standardelor MPEG-2, MPEG-4
B) Standardelor DVB-D, DVB-M, DVB-C
Standardelor NTSC, SECAM, PAL
C) Standardelor DVB-T1, DVB-T2
4. Performantele sistemului visual uman sunt caracterizate printr-o serie de limitari legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm. Astfel, acuitatea vizuala masoara capacitatea ochiului uman de a distinge detalii spatiale la o anumita distanta. Dimensiunea maxima a detaliului perceput ca facand parte din acelasi obiect pe un ecran de 1m aflat la o distanta de 5m este:
Aprox 1.5 mm pt ca tangenta de 1 grad este 0.017
Aprox 1.5 mm pt ca sinus de 1/60 grad este 0.016
C) Nu se poate calcula
D) Depinde de intensitatea luminoasa a obiectului si a ecranului
In sistemele video si de televiziune culoarea este o componenta care caracterizeaza perceptia umana a radiatiei luminoase din lumea inconjuratoare. Astfel:
) Caracteristicilor de sensibilitate a celulelor cu conuri le corespunde perceptia intensitatii luminoase din spectrul 380 – 700 nm
Caracteristicilor de sensibilitate a celulelor cu bastonase le corespunde perceptia intensitatii luminoase din zonele spectrale 380 – 540 nm, 420 – 700 nm, 460 – 700 nm
C) Sistemele de captura si redare in culori utilizate in video si TV reproduc perceptia intensitatii luminoase din zonele spectrale 380 – 540 nm, 420 – 700 nm, 460 – 700
C) Sistemele de captura si redare in culori utilizate in video si TV reproduc perceptia intensitatii luminoase din zonele spectrale 380 – 540 nm, 420 – 700 nm, 460 – 700
5. Tinand cont de performantele sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm, lumea inconjuratoase se poate esantiona in timp deoarece:
A) Persistenta viziunii este relativ constanta si are o valoare de 20 secunde
B) Persistenta viziunii este relativ constanta si are o valoare de 20 milisecunde
C) Acuitatea vizuala este relativ constanta si are o valoare de 1 grad
D) Acuitatea vizuala este relativ constanta si are o valoare de 1 secunda
6. Tinand cont de performantele sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm, lumea inconjuratoare se poate esantiona iar structura informationala rezultata se poate corela cu proprietatile unui semnal electric. Pentru un standard analogic 625/50:
A) Durata unei linii este egala cu durata unui cadru/numarul de linii
B) In 10 secunde se transmit mai putin de 2500 de linii
C) In 5 secunde se transmite de cel putin 200 de ori informatie de sincronizare a semicadrelor
D) Din 100 secunde de semnal, cel mult 70 de secunde au informative video filmata
7. Tehnologia de realizare a senzorilor video bazati pe siliciu si care sunt utilizati in captura imaginilor si secventelor video color utilizeaza filtre specifice. Astfel:
A) Fiecare pixel este format din subpixeli, fiecare subpixel avand o caracteristica spectrala specifica uneia dintre benzile observatorului uman standard
B) Fiecare pixel are o prisma care separa component spectrale ale luminii si le inregistreaza pe urma secvential
C) Se foloseste o retea Bayer care se pune pese fiecare pixel, un element al retelei Bayer fiind format dintr-un grup de mai multe orificii acoperite cu filtre in diverseculori
D) Se foloseste o retea de prisme colorate care impart suprafata senzorului in 3 zone distinct colorate, fiecare cu acoperita de o retea Bayer.
8. Senzorii de imagine si video se utilizeaza in cadrul unor echipamente specific dedicate achizitiei informatiei foto – video formate din elemente optice (lentile) si componente electronice de alimentare, comanda si control. Astfel, se controleaza cantitatea de lumina care ajunge sa furnizeze imaginea prin:
A) Modificarea distantei dintre camera si subiect
B) Modificarea amplificarii electronice a semnalului
C) Modificarea timpului in care senzorul este expus la lumina
D) Modificarea diametrului prin care lumina patrunde la/spre senzor
9. Tehnologia echipamentelor de redare foto-video (diplay-uri) transforma energia electrica in energie luminoasa care ajunge la nivelul sistemului vizual uman. In cazul tehnologiei LCD, sunt utilizate pentru generarea imaginii o combinatie de:
A) Panouri polarizate, electrozi si cellule cu elemente lichide
B) Panouri, electrozi si o sursa de lumina comuna mai multor elemente de imagine
C) Panouri, electrozi si celule cu elemente gazoase inerte
D) Filtre colorate suprapuse peste fiecare element de imagine
10. Transformarea mijloacelor de procesare a semnalului electric si disponibilitatea componentelor digitale capabile sa functioneze/gestioneze date compatibile cu sistemul video si de televiziune a permis “digitalizarea” semnalului analogic. Pentru un cadru HDTV dimensiunea efectiva totala a cadrului (digital active line + digital blanking) trebuie sa contina si cele 45 linii inactive și 280 de eșantioane pe orizontală inactive.
A) Dimensiunea efectiva totala a cadrului este de 1920 x 1080
B) Dimensiunea efectiva totala a cadrului este de 2200 x 1125
B) Dimensiunea efectiva totala a cadrului este de 2200 x 1125
D) Dimensiunea efectiva totala a cadrului este de 1920 x 1135
11. Tehnologia echipamentelor de redare foto-video (diplay-uri) transforma energia electrica in energie luminoasa care ajunge la nivelul sistemului vizual uman. In cazul tehnologiei PLASMA, sunt utilizate pentru generarea imaginii:
A) O combinatie de panouri polarizate, electrozi si diode
B) O combinatie de panouri, electrozi si celule cu elemente lichide
C) O combinatie de panouri, electrozi si celule cu elemente gazoase inerte
D) O combinatie de filtre colorate suprapuse peste fiecare element de imagine
12. Echipamentele de captura foto-video (camerele) efectueaza procesari la nivelul semnalului furnizat de sensor pentru a genera in final imaginea/ secventa video. In etapa de pre-achizitie au loc o serie de procesari menite sa:
A) Stabileasca incadrarea perfecta a subiectului/scenei
B) Stabileasca efectele de culoare ce se vor aplica
C) Stabileasca timpul de expunere optim pentru obtinerea unei imagini cu o histograma cat mai uniforma
D) Stabileasca nivelul de detaliu prin ajustarea lentilelor echipamentului
13. Echipamentele de captura foto-video (camerele) efectueaza procesari la nivelul semnalului furnizat de sensor pentru a genera in final imaginea/ secventa video. In etapa de post-achizitie au loc o serie de procesari menite sa:
A) Stabileasca incadrarea perfecta a subiectului/scenei
B) Stabileasca ponderea celor 3 canale de culoare in formarea imaginii color
C) Stabileasca timpul de expunere optim pentru obtinerea unei imagini cu o histograma cat mai uniforma
D) Creasca nivelul de contrast al detaliilor si al conturilor din imagine
14. Transformarea mijloacelor de procesare a semnalului electric si disponibilitatea componentelor digitale capabile sa functionze/gestioneze date compatibile cu sistemul video si de televiziune a permis “digitalizarea” semnalului analogic. Pornind de la standardul analogic PAL 625/50, de la frecventa utilizata pt modularea QAM a componentei de culoare de aprox. 4.433 MHz si de la faptul ca pentru a reproduce informatia de faza si amplitudine a unui sinus este nevoie de minim 4 esantioane a rezultat:
A) Un numar de aprox 1135 esantioane conform formulei 4*(2*(1/50)/625) / (1/4.433)
B) Un numar de aprox 1135 esantioane conform formulei 2*(625-50)-(4-1)*4.433
C) S-a impus prin incercari practice un numar de aprox 1135 esantioane
D) Un numar de aprox 1135 esantioane conform formulei 625*((50/4.433) / 4-1)
15. Standardizarea permite dezvoltarea diverselor component ale sistemului video si de televiziune in conditii concurentiale economic dar de compatibilitate tehnologica. Astfel, la nivelul blocurilor de captura – redare, sunt cuprinse specificatii legate de:
A) Relatia dintre structura informatiei si cea a semnalului
B) Scenariile de testare/ verificare a respectarii conformitatii cu standardul
C) Nivelul de putere al semnalului din canal
D) Parametrii algoritmului de aleatorizare (scrambling)
16. Un sistem TV este un sistem a carui structura poate fi reprezentata la nivel de schema bloc formata din:
A) Blocul de achizitie a informatiei vizuale si audio
B) Componenta de arhivare a informatiei
C) Blocul de reprezentare/ reproducere a informatiei vizuale si sonore
Elemente de transmisie la distanta a informatiei
17. Principala diferenta dintre tehnologiile CCD si CMOS pentru realizarea senzorilor video si de televiziune este data de arhitectura de citire. Astfel:
A) In tehnologia CCD sarcina electrica este amplificata si convertita analog numeric cu ajutorul aceluiasi circuit pentru toti pixelii
B) In tehnologia CCD sarcina electrica este amplificata si convertita analog numeric cu ajutorul unui circuit dedicate pentru fiecare pixel in parte
C) In tehnologia CCD semnalul aferent unui pixel este disponibil doar prin citirea/ preluarea intregii imagini, stocarea ei intr-o memorie si ulterior accesarea pixelului respective
D) In tehnologia CCD semnalul aferent unui pixel este disponibil direct prin citirea/ preluarea directa a semnalului de la respectivul pixel
18. Tinand cont de performantele sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm, lumea inconjuratoare se poate esantiona folosind ca repere in alegerea numarului de esantioane urmatoarele:
Rata cadrelor trebuie sa fie maxim 25 Hz
Rata cadrelor trebuie sa fie cel putin 25 Hz
) Numarul de linii trebuie sa fie cel mult 500 pt un ecran inalt de 1m la 5m distanta
Numarul de linii trebuie sa fie cel putin 500 pt un ecran inalt de 1m la 5m distanta
19. Performantele sistemului vizual uman sunt caracterizate printr-o serie de limitari legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm. Astfel, detaliile obiectelor aflate in miscare si variatiile in timp ale intentitatii luminoase globale ale unui obiect (palpaire) sunt legate de:
Timpul necesar pentru a memora/ retine informatia vizuala
Durata de timp cat informatia este prezenta in fata ochilor
C) Sincronicitatea dintre existent obiectului in fata ochilor si procesul de formare a imaginii
D) Distanta pana la obiectele aflate in miscare
20. Tinand cont de performantele sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm, lumea inconjuratoare se poate esantiona in timp si spatiu, structura informationala rezultata fiind formata din:
A) Cadre, linii, pixeli
B) TV analogica, TV digitala
C) TV 2d, TV 3d
D) Camere video, ecrane, proiectoare
21. Tinand cont de performantele sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm, lumea inconjuratoare se poate esantiona in spatiu deoarece:
A) Persistenta viziunii este relativ constanta si are o valoare de 20 secunde
B) Persistenta viziunii este relativ constanta si are o valoare de 20 milisecunde
C) Acuitatea vizuala este relativ constanta si are o valoare de 1 grad
D) Acuitatea vizuala este relativ constanta si are o valoare de 1 secunda
22. Standardizarea permite dezvoltarea diverselor component ale sistemului video si de televiziune in conditii concurentiale economic dar de compatibilitate tehnologica. Astfel, la nivelul scenariilor de testare/ verificare a respectarii conformitatii cu standardul sunt utilizate:
A) Imagini si secvente video generate aleator
B) Semnale electrice (analogice si/sau digitale) generate cu ajutorul secventelor pseudo-aleatoare
C) Actori care fac anumite miscari/scenografii specific
Imagini cu geometrie si culori predefinite
23. Tinand cont de performantele sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm, lumea inconjuratoare se poate esantiona iar structura informationala rezultata se poate corela cu proprietatile unui semnal electric, astfel:
A) La nivel temporar sunt perioade de timp alocate separate pentru cadre, semicadre, linii
B) La nivel temporar sunt perioade de timp alocate alternativ pentru cursa directa pe orizontala si pentru cursa inversa pe orizontala
C) La nivel temporar sunt perioade de timp alocate alternativ pentru cursa directa pe verticala si cursa inversa pe verticala
D) La nivel temporar sunt perioade de timp alocate aleator pentru cadre si linii
24. Performantele sistemului visual uman sunt caracterizate printr-o serie de limitari legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm. Astfel, detaliile spatiale ale obiectelor si formelor diferite avand aceeasiintensitate luminoasa sunt legate de:
A) Unghiul de cuprindere al suprafetei pe care este prezent obiectul si distanta de vizualizare
B) Unghiul de separare a detaliilor si diferenta dintre intensitatea fundalului si cea a obiectului
C) Numarul de detalii ale obiectului
D) Gradul de rotatie al obiectelor
25. Standardizarea permite dezvoltarea diverselor component ale sistemului video si de televiziune in conditii concurentiale economic dar de compatibilitate tehnologica. Astfel, la nivelul blocurilor de transmisie sunt cuprinse specificatii legate de structura semnalului digital in cadrul standardelor:
A) MPEG-2
B) ISDB-T, DTMB, ATSC, DVB
C) NTSC, SECAM, PAL
D) HDMI, DVI-D
26. Tehnologia de realizare a senzorilor video bazati pe siliciu si care sunt utilizati in captura imaginilor si secventelor video nu permite realizarea de senzori perfecti/ideali. Astfel, exista o serie de aspect care influenteaza calitatea imaginii obtinute.
A) Este preferat un sensor care are o valoare a non-uniformitatii a “dark current” mai mare decat unul cu astfel de non-uniformitate mai mica
B) Valoarea non-uniformitatii “dark-current” nu este relevanta, fiind un aspect ce caracterizeaza senzorul doar atunci cand el nu este expus la lumina
C) Defectele cu model fix nu se modifica de la preluarea unei imagini la alta si pot fi contracarate partial prin calibrarea senzorului
D) Utilizarea senzorului in conditii de saturare a pixelilor nu influenteaza zonele de pe senzor ne supraexpuse
27. Performantele sistemului visual uman sunt caracterizate printr-o serie de limitari legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm. Astfel, detaliile obiectelor si formelor sunt percepute diferit in functie de:
A) Diferenta de stralucire a punctelor diferite de pe suprafata obiectului
B) Relatia dintre stralucirea/ intensitatea luminoasa a obiectului si a fundalului pe care se afla
C) Unghiul de cuprindere in campul vizual al obiectului
28. Sistemele video si de televiziune furnizeaza acces la informative vizuala si sonora
Informatia respective provine dintr-un punct bine definit in spatiu si timp
B) Informatia este furnizata intr-un punct bine definit in spatiu si timp
C) Viteza cu care este furnizata informatia este de 3000 km/h
D) Informatia nu este corelata in timp si spatiu
29. Tinand cont de performantele sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400 – 800 nm, stralucirea din lumea inconjuratoare se poate interpreta si cuantiza deoarece:
A) Acuitatea vizuala este relativ constanta
B) Persistenta viziunii este relativ constanta
C) Nivelele de contrast pot fi reprezentate printr-o scara de gri-uri
Nivelele de contrast pot fi reprezentate prin harti de culoare
30. Componenta de achizitie a semnalului video este bazata pe utilizarea de senzori, inclusive cei construiti cu ajutorul materialelor semiconductoare, cum este siliciul. Acesta are o “rata” de conversie diferita a energiei fotonilor incidenti in energie electrica, in functie de lungimea de unda a fotonului. Astfel:
A) E nevoie de aproximativ de 2 ori mai multi fotoni din spectrul 750 nm pentru a genera acelasi semnal electric cu fotonii din spectrul 375 nm
B) E nevoie de aproximativ de 2 ori mai putini fotoni din spectrul 750 nm pentru a genera acelasi semnal electric cu fotonii din spectrul 375 nm
C) Energia se acumuleaza de doua ori mai repede pentru fotonii din spectrul 750 nm decat din spectrul 375 nm indiferent de numarul de fotoni
D) Energia se acumuleaza de doua ori mai incet pentru fotonii din spectrul 750 nm decat din spectrul 375 nm indiferent de numarul de fotoni
31. Senzorii de imagine si video se utilizeaza in cadrul unor echipamente specific dedicate achizitiei informatiei foto – video formate din elemente optice (lentile) si componente electronice de alimentare, comanda si control. Astfel, se controleaza relatia dintre echipament si obiectele din fata camerei care alcatuiesc scena care va fi transformata in imagine prin:
A) Modificarea distantei dintre camera si subiect/scena
B) Modificarea amplificarii electronice a semnalului
C) Modificarea timpului in care senzorul este expus la lumina
D) Modificarea diametrului prin care lumina patrunde la/spre sensor
32. Echipamentele de captura foto-video (camerele) efectueaza procesari la nivelul semnalului furnizat de sensor pentru a genera in final imaginea/ secventa video. In etapa de post-achizitie au loc o serie de procesari menite sa stabileasca:
A) Intervalul relevant de semnal care va fi prezent in imaginea finala(prin stabilirea pragului de semnal pentru valoarea echivalente de negru si, respective, de alb
B) Amplificarea la nivelul fiecarui canal de culoare, individual
C) Valoarea diametrului prin care lumina patrunde la/spre senzor
D) Numarul de imagini necesare pentru realizarea unei capture panoramice
33. Senzorii de imagine si video se utilizeaza in cadrul unor echipamnete specifice dedicate achizitiei informatiei foto-video formate din elemente optice (lentile) si componente electronice de alimentare, comanda si control. Astfel, se controleaza relatia dintre echipament si obiectele din fata camerei care alcatuiesc scena care va fi transformata in imagine prin:
A) Modificarea dist dintre camera si obiect/scena
B) Modificarea amplificarii electronice a semnalului
C) Modificarea timpului in care senzorul este expus la lumina
D) Modificarea diametrului prin care lumina patrunde la/spre sensor
34. Tinand cont de perf sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400-800 nm, lumea inconjuratoare se poate esantiona in timp si spatiu, structura informationala rezultata fiind formata din:
A) Cadre, linii si pixeli
B) TV analogica, TV digitala
C) TV 2d, TV 3d
D) Camera video, ecrane, proiectoare
35. Detaliile obiectelor aflate in miscare si variatiile In timp ale intensitatii luminoase globale ale unui obiect (palpaire) sunt legate de:
Timpul necesar pentru a memora/retine informatia vizuala
Durata de timp cat informatia este prezenta in fata ochilor
C) Sincronicitatea dintre existenta obiectului in fata ochilor si procesul de formare a imaginii
D) Distanta pana la obiectele aflate in miscare
36. Echipamntele de captura foto-video (camerele) efectueza procesari la nivelul semnalului furnizat de sensor pentru a genera in final imaginea/secventa video. In etapa de pre-achizitie au loc o serie de procesari menite sa:
A) Stabileasca incadrarea perfecta a subiectului/scenei
B) Stabileasca efectele de culoare ce se vor aplica
C) Stabileasca timpul de expunere optim pentru obtinerea unei imagini cu o histograma cat mai uniforma
D) Stabileasca nivelul de detaliu prin ajustarea lentilelor echipamentului
37. Tinand cont de perf sistemului vizual uman legate de modul in care este perceputa radiatia luminoasa din spectrul lungimilor de unda 400-800 nm, lumea inconjuratoare se poate esantiona in spatiu deoarece:
A) Persistenta viziunii este relativ constanta si are o valoare de 20 de secunde
B) Persistenta viziunii este relativ constanta si are o valoare de 20 de milisecunde
C) Acuitatea vizuala este relativ constanta si are o valoare de 1 grad
D) Acuitatea vizuala este relativ constanta si are o valoare de 1 secunda
38. Senzorii de imagine si video se utilizeaza in cadrul unor echipamnete specifice dedicate achizitiei informatiei foto-video formate din elemente optice (lentile) si componente electronice de alimentare, comanda si control. Astfel, cantitatea de lumina care ajunge la imagine este controlata de:
A) Modificarea dist dintre camera si obiect/scena
B) Modificarea amplificarii electronice a semnalului
C) Modificarea timpului in care senzorul este expus la lumina
D) Modificarea diametrului prin care lumina patrunde la/spre sensor
39. Durata impulsurilor de sincronizare verticala pentru standardul TV valabil in Romania este:
311 – 192 us
211 – 125 us
5.21 – 160 us
3.511 – 224 us
40. Semnalele de stingere sunt necesare pentru:
A) micsorarea valorii medii a semnalului TV
B) asigurarea invizibilitatii cursei inverse a spectrului
C) integrarea unor semnale de stare
D) simplificarea constructiei echipamentului de TV
41. Impulsurile de crestare sunt necesare pentru:
A) a micsora valoarea medie a semnalului
B) a mentine sincronismul orizontal pe durata sincronizarii verticale
C) a simplifica constructia baleajului prin eliminarea oscilatorului
D) a creste imunitatea la perturbatii a baleajului
42. Procedeul offsetului permite ca 2 emitatoare sa emita aceeasi frecventa prin:
A) multiplexare in timp
B) decalarea frecventei cu fH/2
C) alternare cadrelor
D) alternarea liniilor
44. Instabilitatea liniei de intarziere in sistemul PAL duce la:
A) desaturarea culorilor
B) aparitia de distorsiuni de intermodulatie
Aparitia efectului de jaluzea
Disparitia culorilor
43. Modulatia in cuadratura are urmatoarele caracteristici:
A) este realizata prin modulatia in amplitudine a doua purtatoare in cuadratura
B) este o modulatie in frecventa cu faza purtatoarei de 90o
Este o modulatie simultana de amplitudine si faza
Purtatoarea este suprimata
45. Preaccentuarea de inalta frecventa (SECAM) este utilizata pentru:
A) marirea rezolutiei de culoare
B) micsorarea vizibilitatii subpurtatoarei
Imbunatatirea vulnerabilitatii la zgomot
Simplificarea constructiei decodorului
46. Distorsiunile in sistemul PAL apar datorita
A) frecventei prea mari a subpurtatoarei
B) tranzitiei SVCC cu o singura banda laterala
Erorilor de faza
Modulatiei de amplitudine
47. Componenta de crominanta din SVCC este nula pe culorile atonale (alb si negru) din mira de bare color pentru:
SECAM
PAL
SECAM si PAL
D) nici unul
48. Semnalul electric generat de un tub videocaptor este:
A) proportional in fiecare moment cu potentialul unui punct de pe ecranul fotosensibil
B) proportional cu intensitatea fasciculului de explorare
C) proportional in fiecare moment cu stralucirea unui punct din imaginea captata
D) obtinut prin explorarea placii de semnal cu un fascicul de electroni
49. Grosimea tintei la tubul vidicon este
Aproximativ 20 um, impusa de necesitatea obtinerii unui cost redus al tubului
Aproximativ 10 um, valoare care este un compromis intre o valoare mare necesara absorbtiei intregului flux luminos, si o val mai mica necesara obtinerii unei definitii ridicate a imaginii
C) aproximativ 10 um, valoare care este un compromis intre o valoare mica necesara absorbtiei intregului flux luminos si o val mare necesara obt unei definitii ridicate a imaginii
D) aproximativ 10 um, impusa de necesitatea obtinerii unui relief de potiential optim.
50. Rolul grilei de camp al tubului vidicon este:
A) asigurarea unie incidente optime a fasciculului de electroni
B) de neaccelerare a fasciculului de electroni
De franare a fasciculului de electroni
De blocare a ionilor negativi antrenati de fascilul de electroni
51. Grila de comanda G1 a tubului cinescopic alb-negru are rolul:
De a comanda densitatile fluxului de electroni ai fasciculului
B) de a comanda energia fasciculului de electroni care cade pe ecran
C) de a creea catodul virtual al tubului cinescopic prin negativarea fata de catod
De a bloca fasciculul de electroni pe durata cursei inverse
52. Urmatoarele afirmatii despre baleajul vertical din receptorul TV color (fig 3.1) sunt adevarate:
A) declansarea cursei inverse se face sincron cu inpulsurile de sincronizare pe verticala
B) declansarea cursei directe se face sincron cu impulsurile de sincronizare pe verticala
C) C01 este incarcat complet la sfarsitul cursei directe
D) frecventa libera de oscilatie a oscilatorului pilot realizat cu T01 si T02 este data de C01
54. Limitarea timpului de intoarcere la max 1 ms la baleajul vertical este necesara datorita:
A) necesitatii reducerii de linii baleate pe durata cursei inverse
B) necesitatii ca intoarcerea sa se faca suficient de repede incat sa nu se vada pe ecran
C) necesitatii de a reduce puterea disipata pe etajul de comanda al etajului final de BV
D) necesitatii de a reduce puterea disipata pe bob de baleaj vertical pe durata cursei inver
53. Saltul de tensiune (piedestalul) care apare la bornele bobinei de baleaj vertical pe durata cursei inverse este cauzat de:
A) caract inductiv al bobinei de deflexie verticale
B) variatia rapida si de valoare mare a curentului prin bobina de deflexie
C) caract rezistiv al bobiei de deflexie pe verticala
D) capacitatea echivalenta a bobinei de deflexie pe verticala
Oscilatorul pilot are rolul:
De a genera semnalul DDF necesar bob de defl pe verticala b
De a genera semnalul necesar sincronizarii BV
C) de a amplif semnalul de sincronizare pe verticala primit de la modulul sincroprocesor
D) de a genera semnalul dreptunghiular necesar formarii tens DDF
55. La schema din figura 5.1 ce rol au R701 si C702?
De protectie a tranzistorului
B) de protectie a transformatorlului
C) de modificare a frecventei de lucru pentru transformator
D) nu au nici un rol
56. Daca masuram tranzistorul T702 intre CE cu un ohmetru vom vedea:
O dioda cu K la C si A la E
O dioda cu K la E si A la C
C) nu se vede nici o dioda
D) nu se vede nici o dioda daca tranzistorul este defect
57. C704 (fig. 5.1) isi pierde capacitatea partiala. Ce se intampla cu imaginea?
Creste dimensiunea orizontala
Scade dimensiunea orizontala
C) nu se intampla nimic
D) se distruge tranzistorul T702
58. In figura 5.1 T702 este conectat simetric in priza mediana a transformatorului de linii. De
A) pentru a mari randamentul BO (in configuratie dioda de recuperare orizontala)
B) pentru a marii tensiunile induse in secundar
C) pentru a reduce radiatiile perturbatoare emise de transformator
D) pentru a proteja tranzistorul
15. De ce se face restabilirea componentei continue pe durata cursei de intoarcere?
A) pentru a nu influenta semnalul pe cursa directa
B) pentru a modifica calitatea semnalului
C) pentru ca valoarea componentei continue refacuta sa nu depinda de continutul imaginii
D) pentru ca asa impun standardele TV
59. Alegerea numarului de linii din structura semnalului de televiziune este legata de urmatoarea proprietate/caracteristica a ochiului uman:
A) Sensibilitatea la contrast
B) Perceptia colorata (multispectrala)
C) Viteza de dilatare a pupilei
D) Forma sferica a globului ocular
Nici una. Raspuns corect: cuitate vizual
16. Cum se face stingerea pe orizontala si verticala la schema 8.17?
A) prin blocarea tranz T01, T02, T03 pe cursa de intoarcere (Sau asta)
B) blocarea tranz T04, T05, T06 pe cursa de intoarcere
C) blocarea tranz T07
Nu se face stingerea pe acest etaj
Alegerea numarului de linii din structura semnalului de televiziune este legata de urmatoarea proprietate/caracteristica a ochiului uman:
A)Perceptia colorata(multispectrala)
Viteza de dilatare a pupilei
Acuitatea vizuala
Forma sferica a globului ocular
60. In cadrul senzorilor video bazati pe utilizarea siliciului, procesul de formare a imaginii are urmatoarea succesiune:
A) Generarea perechilor e-g sub incidenta fotonilor, formarea unui curent electric, integrarea sarcinilor in timp
B) Formarea unui curent, generarea perechilor e-g, integrarea e-g in timp
C) Generarea unui curent negru (drak current), derivarea sa si filtrarea trece jos
D) Integrarea perechilor e-g si filtrarea trece-banda in spectrul vizibil
61. Procesarile care au loc la nivelul echipamentelor de captura video in etapa de pre-achizitie sunt:
A) Auto-focus, auto-expunere
B) Balansul de alb, corectia de gama
C) Panoramare, stabilizare video
D) „inlocuirea” ochilor rosii, imbunatatirea rezolutiei
62. Procesarile care au loc la nivelul echipamentelor de captura video in etapa de post-achizitie sunt:
A) Auto-focus, auto-expunere
B) Balansul de alb, corectia de gama
C) Panoramare, stabilizare video
D) „inlocuirea” ochilor rosii, imbunatatirea rezolutiei
63. Redarea informatiei de culoare in cazul tehnologiei PLASMA se bazeaza pe:
A) Lumina emisa de o descarcare electrica (subpixeli cu gaze rare, excitate de un curent)
B) Utilizarea unui filtru colorat R, G, B
C) Utilizarea a trei surse luminoase distincte R, G si B si a unui filtru cu transparenta controlabila electronic
D) Utilizarea a 3 tuburi catodice si a unei prisme
65. Perceptia spatiala (3D) se bazeaza pe:
Utilizarea mai multor perspective/proiectii ale scenei
Relatia dintre obiecte si umbrele generate
Miscarea obiectelor in raport cu fundalul
Dimensiunile relative ale obiectelor
64. In etapa de calibrare a unui sistem de captura video stereoscopic, urmatoarele componente sunt critice:
Suprafata de camp vizual comuna intre cele 2 camere
Distanta dintre cele 2 camere
C) Distorsiunile geometrice introduse de lentilele fiecarei camere in parte
D) Distanta pana la obiectele importante ale scenei (care se doresc a fi capturate 3D)
66. Structura de esantionare a informatiei vizuale in cadrul sistemelor video si de televiziune este formata din:
Senzori, camera video, televizoare+ structura de eșantionare ortogonala, eșantionare R-Y si B-Y coincide cu eșantionare impare ale Y
Semnale de sincronizare a culorii
Semnale de corectie a erorilor
Semnale care permit alternarea fazei subpurtatoarei de crominanta
67. Alegerea numarului de cadre pe secunda in sistemele de televiziune este legata de urmatoarea proprietate/caracteristica a ochiului uman:
A) Persistenta viziunii
B) Acuitatea vizuala
C) Sensibilitatea la contrast
D) Varsarea de lacrimi
68. Informatia de control din cadrul semnalului video si de televiziune trebuie sa permita urmatoarele:
A) Detectia persoanelor si a obiectelor filmate
B) Identificarea camerei cu care s-a filmat
C) Separarea informatiei alba de cea neagra
D) Protectia la erori de faza in cazul propagarii multiscale Informatia de control este informatia de sincronizare linii si cadre; transmisa in semnalul video complex
69. Captura informatiei de culoare se realizeaza prin:
A) Filtrarea trece-sus a semnalului electric provenit de la senzorul de imagine CMOS
B) Filtrarea trece-banda a semnalului electric provenit de la senzorul de imagine CMOS
C) Filtrarea trece-sus a semnalului electric provenit de la senzorul de imagine CMOS
Filtrarea spatiala si spectrala a luminii care ajunge la senzorul de imagine CMOS
70. Structura unul echipament de redare bazat pe LCD are in componenta:
A) 2 placi de sticla si un gaz rar
B) 3 placi de sticla si 2 gaze reactive
C) 1 sursa de lumina si un panou cu transparenta controlabila electric/electronic
1 set de led-uri si un panou cu cristale lichide
De ce se face restabilirea componentei continue pe durata cursei de întoarcere?
Niciun răspuns corect
Pentru ca așa impun standardele TV
Pentru ca valoarea componentei continue trebuie refăcuta sa nu depindă de conținutul imaginii
Pentru a modifica calitatea semnalului
Pentru a nu influenta semnalul pe cursa directa
Cum se face stingerea pe orizontala si verticala la schema 8.17?
Prin blocarea tranzistorilor T01, T02, T03 pe cursa de întoarcere
Blocarea tranzistorilor T04, T05, T06 pe cursa de întoarcere
Blocarea tranzistorilor T07
Nu se face stingerea pe acest etaj
71. Imaginea se formeaza pe ecranul tubului cinescop datorita:
A) deplasarii unui fascicol de electroni de la catod la anod
B) transformarii energiei cinetice a fasciculului de electroni in energie luminoasa
C) contrantrarii fascilului de electroni intr-un catod virtual
D) modulatiei in intensitate a fasciculului de electroni de catre semnalul video
72. Ecranele de tip LCD utilizate pentru afisarea imaginilor sunt mai performante decat cele care folosesc tehnologia PDP datorita:
Afisarii mai bune a contrastului imaginii
Energiei mai mici consummate
C) remanentei ireversibile
Afisarii mai bune a culorii in imagine
73. Caderea de tensiune pe rezistenta bobinei de reflexie, determina, la balaiajul orizontal, modificarea imaginii afisate prin:
A) aparitia distorsiunilor asimetrice ale imaginii
B) cresterea dimensiunii orizontale si vertical a imaginii (imaginea se “umfla”)
C) afisarea unei imagini formate din linii vertical echidistante ca imagine cu liniile mai dese in mijlocul ecranului si mai rare catre marginile acestuia (pe directive orizontala)
D) afisarea unei imagini formate din linii vertical ca imagine cu luniile mai dese in partea dreapta a ecranului sim ai rare in partea stanga a acestuia (pe directive orizontala)
74. De ce se face restabilirea componentei continue pe durata cursei de intoarcere?
A) pentru a nu influenta semnalul pe cursa directa
B) pentru ca valoarea componentei continue refacute sa nu depinda de continutul imaginii
Pentru a nu se afecta calitatea imaginii
Pentru ca singurele componente SVC care apar in mod regulat apar pe cursele de intoarcere
75. Tensiunea de modulare Vm, aplicata pe condensatorul Cm din schemele de Bo, pentru receptoare TV color este:
A) in dinte de fierastrau, cu perioada de 64 us
B) de forina parabolica, cu perioada de 20 ms
C) necesara pentru modularea in amplitudine a curentului in dinte de fierastrau, pe cursa directa pe orizontala
D) necesara pentru modularea in amplitudine a curentului in dinte de fierastrau
76. Inlocuirea semnalelor de stingere din semnalul video obtinut la iesirea tubului videocaptor este necesara pentru:
A) restabilirea componentei continue a semnalului
B) introducerea unor impulsuri de stingere mai late decat cele existente in semnal
C) eliminarea impulsului de stingere afectat de perturbatii
D) adaptarea de imepdanta cu iesirea amplificatorului de videofrecventa
Semnalul electric de la iesirea unui tub videocaptor este:
Proportional in fiecare moment cu proportionalul unui punct de pe iinta fotosensibila
Proportional cu intensitatea fasciculului de electroni care exploreaza tinta
Proportional in fiecare moment cu contrastul unui punct din impaginea captata.
Obtinut prin exploarerea tintei de semnal cu un fascicul de electroni
Captura informative de culoare se realizeaza prin:
Filtrarea trece-sus a semnalului electric provenit de la senzorul de imagine CMOS
Filtrarea spatiala si spectrala a semnalului electric provenit de la senzorul de imagine CMOS
Filtrarea trece-sus a semnalului electric provenit de la senzorul de imagine CMOS
Filtrarea trece-banda a semnalului electric provenit de la senzorul de imagine CMOS
{"name":"Examen tv", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on the science of light, visual perception, and video technology in our comprehensive quiz! This quiz covers various aspects of radiometry, photometry, and the intricacies of human visual performance.Join us for an engaging experience and discover how well you understand:Light and color perceptionVideo and television standardsHuman visual system limitations","img":"https:/images/course1.png"}
More Quizzes
TM
12630
Grile G3D
301541
CRM Weekly Quiz
1050
Pizza!
4217
Áなたにぴったりのバイト求人サイトを探す！(ジャンカラ)
520
Blau Varadero 2018
1050
Κουίζ γενικών γνώσεων
1050
SVTI Test (Sasha V. Type Indicator)
4219
როვნულ ანგარიშთა სისტემა-თავი2(1 ქვეთავი)
1050
Top 5 Customer Submitted Names for That PVC Guy voted by the Employees of Ace Hardware in Charlevoix
100
5/28/19
100
Who know's me best?
20100