BIOFIZICĂ quiz-ul care mi-a mâncat zilele

A. adevărat, adevărat

B. adevărat, fals

C. fals, adevărat

D. fals, fals

I. Are o structură spațială tetraedrică

II. Este o moleculă polară

Apa este un lichid complex deoarece:
I. Molecula de apă este polară
II. Prezintă doar legături de hidrogen

Rolul surfactantului pulmonar este:
I. A preveni colapsul pulmonar
II. A facilita disocierea moleculelor de apă

Despre molecula de apă se poate afirma:
I. Are o structură spațială tetraedrică
II. Este o moleculă polară

Sistemele termodinamice care realizează schimb de energie și materie cu mediul exterior sunt:
I. Sisteme izolate
II. Sisteme deschise

Mărimea fizică ce caracterizează gradul de dezordine al unui sistem termodinamic se numește:
I. Energie internă
II. entropie

Organismele vii:
I. respectă principiul al II-lea al termodinamicii
II. Sunt structuri ordonate

O soluție injectabilă intravenos trebuie să aibă o presiune osmotică:
I. Mai mică decât a plasmei sanguine
II. egală cu a plasmei sanguine

Serul fiziologic (NaCl 0,9%) este o soluție:
I. hipertonică
II. izotonică

Sângele este:
I. soluție pentru cristaloizi (Na+, K+, Cl-)
II. Suspensie datorită prezenței elementelor figurate

Transportul pasiv al ionilor la nivelul membranei plasmatice se realizează cu ajutorul:
I. Canalelor ionice
II. porilor

Pentru a transporta ionii la nivelul membranei plasmatice, pompa ionică Na+/K+ ATPaza:
I. necesită energie
II. Nu necesită energie

Sunt mesageri primi pentru receptorii membranari:
I. Ionozitol trifosfatul
II. Factorii de creștere

Unitatea de măsură a rezistenței electrice în sistem internațional este:
I. 1 ohm (Ω)
II. 1 amper (A)

Aplicațiile medicale ale curentului electric sunt:
I. Corectarea viciilor de refracție
II. electroterapia

Unitatea de măsură pentru puterea electrică este:
I. 1 watt (W)
II. 1 volt (V)

Sinapsele dintre neuroni pot fi:
I. Sinapse chimice
II. Sinapse electrice

Concentrația crescută de K+ și scăzută de Na+ este menținută intracelular cu ajutorul:
I. potențialului Nernst
II. potențialului Donnan

În fenomenele asociate potențialului de acțiune sunt implicați:
I. Ionii de sodiu
II. Ionii de potasiu

Mediile lichide din interiorul urechii interne sunt:
I. perilimfa
II. endolimfa

Semnalele acustice care au frecvența cuprinsă între 20 Hz și 20 kHz se numesc:
I. microunde
II. sunete

Undele acustice:
I. Sunt unde mecanice transversale
II. Se pot propaga în vid

Cea mai mare contribuţie la convergenţa totală a globului ocular o are:
I. cristalinul
II. corneea

Fenomenul de întoarcere a luminii în mediul din care a venit atunci când întâlnește suprafața de separare dintre două medii se numește:
I. reflexie
II. interferență

Punctul în care se întâlnesc razele de lumină paralele care vin de la infinit după ce străbat lentila reprezintă focarul:
I. Lentilei convergente
II. Lentilei divergente

Sarcomerele sunt alcătuite din:
I. Filamente subțiri
II. Filamente groase

Următorul enunț ”dacă un corp acționează asupra altui corp cu o forță, cel de-al doilea corp acționează asupra primului cu o forță egală în modul și de sens opus” reprezintă:
I. Principiul acțiunii și reacțiunii
II. Principiul fundamental al mecanicii

Conform legii lui Poiseuille debitul de fluid este direct proporțional cu:
I. Raza vasului de sânge
II. diferența de presiune

Conform ecuației de continuitate viteza sângelui depinde de aria secțiunii transversale a
vaselor de sânge:
I. Direct proporțional
II. Invers proporțional

Dacă numărul lui Reynolds este mai mic de 2000, atunci curgerea unui fluid este:
I. laminară
II. turbulentă

Fenomenul de suprapunere a două unde coerente poartă denumirea de:
I. difracție
II. dispersie

Sunt radiații neionizante:
I. radiațiile din spectrul vizibil
II. microundele

Radiațiile UV sunt implicate în:
I. Pigmentarea pielii
II. Sinteza de vitamina D

Particulele α emise de nucleele radioactive mai poartă denumirea de:
I. protoni
II. fotoni

Radiațiile ionizante care provin din straturile profunde de electroni ale atomului sunt:
I. radiațiile X
II. radiațiile gama

Nucleele atomice cu un număr de protoni mai mare de 83 sunt considerate:
I. Nuclee stabile
II. Nuclee instabile

În categoria radiaţiilor ionizante intră:
I. radiaţiile γ, X, UV cu energie mai mare de 10 eV
II. radiaţiile α, β, neutronii

Unitatea de măsură în S.I. Pentru doza absorbită este:
I. 1 Sv (Sievert)
II. 1 Gy (Gray)

În radioscopie pentru vizualizarea organelor cavitare se utilizează ca substanţă de
contrast:
I. bariul
II. sodiul

Apa are o structură spațială tetraedrică, deoarece:

I. Este un dipol permanent

II. Permite hidratarea proteinelor

Apa este un lichid complex deoarece:

Rolul surfactantului pulmonar este de:
I. A preveni colapsul pulmonar
II. A facilita disocierea moleculelor de apa

Parametrii de stare intensivi sunt:
I. Temperatura
II. Masa

Învelișul sistemul termodinamic ce nu permite trecerea energiei sub formă de
căldură se numește:
I. Înveliș adiabatic
II. Învelis diatermic

Sunt mărimi de proces ale unui sistem termodinamic:
I. Căldura
II. Lucrul mecanic

O soluție injectabilă intravenos trebuie să aibă o presiune osmotică:
I. Mai mică decât a plasmei sanguine, pentru a nu interacționa cu hematiile
II. Egală cu a plasmei sanguine

Sângele este:
I. Soluție pentru cristaloizi (Na+, K+, Cl-)
II. Suspensie datorită prezenței elementelor figurate

Solubilitatea gazelor în lichide:
I. Crește cu creșterea presiunii
II. Scade cu scăderea presiunii

Pompa ionică Na+/K+ ATP-aza:
I. Transportă ionii de Na+ la exteriorul celulei, iar ionii de K+ în interiorul celulei
II. Nu utilizează energie metabolică

Difuzia facilitată:
I. Necesită consum de energie metabolică
II. Are loc prin intermediul transportorilor

Receptorii metabotropi
I. Sunt asociați canalelor ionice
II. Acționează prin intermediul proteinelor G sau al enzimelor

Conform legii lui Coulomb, forța electrică:
I. Este invers proporțională cu produsul sarcinilor electrice
II. Poate fi de atracție sau respingere

Despre intensitatea curentului electric se poate afirma:
I. Reprezintă raportul dintre sarcina totală ce traversează unitatea de arie într-o unitate
de timp
II. Se măsoară în Amperi

Despre conductanța electrică se poate afirma:
I. Se măsoară în Ohmi
II. Este inversul rezistenței electrice

În stare de repaus interiorul neuronilor este:
I. Pozitiv față de exterior
II. Negativ față de exterior

Deschiderea canalelor de Na+ și pătrunderea ionilor de Na+ în celulă sunt
evenimente specifice:
I. Repolarizării celulei
II. Hiperpolarizării celulei

Concentrația crescută de K+ și scăzută de Na+ este menținută intracelular cu
ajutorul:
I. Potențialului Nernst
II. Potențialului Donnan

Undele acustice:
I. Sunt unde mecanice transversale
II. Se pot propaga în vid

Numărul de oscilații efectuate în unitatea de timp este definiția pentru:
I. Perioada undei
II. Frecvența unde

Semnalele acustice cu frecvențe cuprinse între 20 Hz și 20 kHz se numesc:
I. Infrasunete
II. Ultrasunete

Convergența unei lentile se măsoară în:
I. Dioptrii
II. 𝑚𝑚−1

Diametrul pupilei se mărește în cazul:
I. Miozei
II. Midriazei

La nivelul globului ocular convergența cea mai mare o are:
I: Cristalinul
II. Corneea

Sunt radiații neionizante:
I. Radiațiile din spectrul vizibil
II. Microundele

Fenomenul prin care se explică dependența indicelui de refracție față de
lungimea de undă poartă denumirea de:
I. Interferență
II. Dispersie

I. Difracție

II. Dispersie

Rapiditatea cu care un sistem fizic efectuează lucru mecanic se numește:
I. Putere mecanică
II. Energie mecanică

Sarcomerele sunt alcătuite din:
I. Miofilamente subțiri
II. Miofilamente groase

În timpul contracției musculare:
I. Filamentele subțiri se scurtează
II. Filamentele groase se alungesc

Conform legii lui Poiseuille, debitul de volum este:
I. Direct proporțional cu vâscozitatea fluidului
II. Invers proporțional cu puterea a patra a razei vasului

Conform ecuației de continuitate viteza sângelui depinde de aria secțiunii
transversale a vaselor de sânge:
I. Direct proporțional
II. Invers proporțional

Radiațiile ionizante corpusculare neutre dpdv electric sunt:
I. Neutronii
II. Electronii

Particulele α sunt reprezentate de:
I. Protoni
II. Fotoni

Neutronii:
I. Sunt particule subatomice din nucleu
II. Nu au sarcină electrică

Unitatea de măsură în S.I. Pentru doza absorbită este:
I. 1 Sv (Sievert)
II. 1 Gy (Gray)

Doza biologică depinde de:
I. Doza absorbită
II. Tipul de radiație ionizantă utilizată

Despre fracționarea dozei în radioterapie se poate afirma că:
I. Minimizează efectul radiațiilor ionizante asupra celulelor tumorale
II. Maximizează efectul radiațiilor ionizante asupra celulelor normale

În tehnicile imagistice ce utilizează radiațiile X se folosesc următoarele substanțe de contrast:
I. Bariu
II. Iod

În imagistica prin rezonanță magnetică se folosesc:
I. Radioizotopi care emit pozitroni
II. Radiounde și câmpuri magnetice

Transportul pasiv la nivelul membranei plasmatice se realizează prin următoarele
mecanisme:
I. Difuzie simplă, difuzie facilitată, difuzie prin canale ionice
II. Difuzie simplă, transport simport, transport antiport

Unitatea de măsură a activității unei substanțe radioactive poate fi:
I. Bequerel (Bq)
II. Curie (Ci)

Diferența de potențial electric:
I. Are ca unitate de măsură în S.I. watt”ul
II. Mai poartă denumirea de tensiune electrică

Referitor la formarea imaginilor prin oglinzile plane, se poate afirma că:
I. Imaginea nu este mărită, este virtuală și dreaptă
II. Obiectul și imaginea sa sunt simetrice

Despre sânge se poate afirma că:
I. Vâscozitatea sa relativă este de cca. 4 ori mai mare decât vâscozitatea apei
II. Nu are vâscozitate

Difuzia simplă a unei specii moleculare la nivel de membrană plasmatică se
realizează prin:
I. Dizolvarea speciei moleculare în membrană
II. Legarea moleculelor la un transportor

Canalele ionice fac parte din categoria proteinelor membranare:
I. Periferice
II. Integrale

Procentul cel mai mare de sânge în organismul uman este distribuit la nivelul:
I. Inimii
II. Venelor

Doza biologică depinde de:
I. Doza absorbită
II. Factorul de pondere a radiației

Unitatea de măsură în S.I. Pentru doza absorbită este:
I. 1 rad (radiation absorbed dose)
II. 1 Gray (Gy)

Infrasunetele au frecvența mai mare decât a:
I. Sunetelor
II. Ultrasunetelor

Dacă între solvit și solvent există afinitate, atunci sistemele disperse sunt:
I. Liofile
II. Liofobe

Prin injectarea intravenoasă a unei soluții hipotonice se poate produce:
I. Hemoliza hematiilor
II. Ratatinarea (zbârcirea) hematiilor

Efecte stocastice ale radiațiilor ionizante pot conduce la:
I. Apariția de tumori maligne
II. Efecte genetice în cazul urmașilor

Rolul surfactantului pulmonar este:
I. De a scădea tensiunea superficială de la nivelul alveolelor pulmonare
II. A preveni colapsul alveolar

Factorii care pot influența solubilitatea soluțiilor sunt:
I. Temperatura
II. Presiunea

Imagistica prin rezonanță magnetică este utilizată frecvent pentru investigarea:
I. Țesuturilor dense (oasele)
II. Țesuturilor moi, bogate în apă

Pentru efectuarea unei radioscopii:
I. Se folosesc substanțe de contrast
II. Se folosesc radiații UV

Entropia este o măsură a:
I. Dezordinii din sistem
II. Interacțiunilor din sistem

Numărul protonilor din nucleu este denumit:
I. Număr atomic
II. Număr de ordine

Potențialul de repaus celular poate fi măsurat cu ajutorul:
I. Microelectrozilor
II. Măsurătorilor de fluorescență

Suma dintre energia internă a sistemului și produsul dintre presiune și volum este ecuația de definiția pentru:
I. Entropie
II. Entalpie

Regiunea apicală a membranei bazilare este asociată sunetelor cu frecvența:
I. Mare
II. Mică

Unitatea morfofuncțională a miofibrilelor este reprezentată de:
I. Filamentele de miozină
II. Filamentele de actina

Sistemele termodinamice deschise:
I. Nu schimbă cu exteriorul nici energie, nici masă
II. Schimbă cu exteriorul doar energie

Despre sânge se poate afirma că:
I. Este o soluție pentru cristaloizi (Na+, Cl”, K+)
II. Este un coloid deoarece conține elemente figurate

Sunt soluții de electroliți tari:
I. Soluțiile de sucroză
II. Soluțiile de acid acetic

Fracționarea dozei în radioterapie are ca scop:
I. Minimizarea efectului radiației ionizante asupra celulelor maligne
II. Maximizarea efectului radiației ionizante asupra celulelor normale

Sunetele sunt:

I. Oscilații mecanice cu frecvența cuprinsă între 20 și 20 000 Hz

II. Oscilații mecanice capabile să impresioneze organul auditiv

Undele sonore:

I. Sunt unde mecanice longitudinale

II. Se pot propaga în vid

Presiunea minimă la care se poate produce senzația de sunet este:

I. 2x10^-5 pascali

II. 20 pascali

Despre miofibrile se pot afirma:

I. Sunt mărginite de o membrană citoplasmatică

II. Au în componență elemente ale reticulului sarcoplasmatic

Sarcomerele sunt alcătuite din:

I. Miofilamente subțiri

II. Miofilamente groase

În contracția musculară, ATP-ul consumat se reface prin reacțiile:

I. Cu creatinfosfatul

II. Metilarea adeninei